Page 53 - 1898-08

HED ACŢIUNEA,
Admistraţiuiiea şi Tipografia.
EEAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
INSERATE se primesc la AD-
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următdrele Birouri de anunolur!:
In Viena: M. Dukos Nachf.
ISax Augenfeld &, Emorloh Lesner,
Heinrlch Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A.V. Qoldber-
per, Eksteln Bernat. In Ham-
burg.- Marolyl &. Llebmann.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­
ria garmond pe o colonii 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 3.a o
soriă 10 or. său 30 bani.
N r . 179.
0 oglindă, a terorismului unguresc.
Una din probele cele mai elo- puţin ca 1032 sunt funcţionari dela
cuente ale terorismului maghiar ni-o căile ferate ale statului; urmâză apoi
ofere statistica oficiala privitbre la funcţionarii dela poşte şi telegraf şi din celea-ce s’au petrecut la Peşta între besc in mod simţitor punctul de vedere
magbiarisarea numelor proprii de dela alte oficii ale statului, apoi miniştri austriacl şi ungari.
persdne.
O astfel de statistică, eşită toc­ tele oficii publice etc. Proprietari şi gulă îşi primesce informaţiile din sînul
mai acum de sub tipar, o avem îna
intea nbstră. Autorul ei este faimo­
sul Telkes Simon, preşedintele „so­
cietăţii centrale pentru maghiarisa-
rea numelor* din Budapesta. Ea se
41
refere la „succesele dobândite pe
terenul maghiarisării numelor de
persdne în primul semestru al aces­
tui an şi conţine date, pe car! ce-
tindu-le cine va şi esaminându-le eu
obiectivitate, chiar de i-ar fi abso­
lut necunoscute raporturile dela noi,
va trebui se-şî facă totuşi o ideiă
destul de clară asupra netoleranţei
ungurescî şi a terorismului ne mai
pomenit, ce se esercită din partea
Ungurilor dela putere asupra cetă­
ţenilor nemaghiari de sub stăpâni­
rea lor.
Seim, că mai ales dela anul
aşa c}is „milenar încoce, furia de-a
11
maghiarisa numele proprii de per-
sdne a luat dimensiunile cele mai
turbate şi periculdse, punendu-se in­
direct în fruntea acestei monstrudse
mişcări chiar unii dintre miniştri,
cari nu s’au ruşinat de-a pretinde
prin ordiDaţiuni dela şefii singura­
ticelor funcţiuni ale statului, ca se
facă tot posibilul în direcţia, de-a
constrînge pe funcţionarii subalterni
cu nume nemaghiare, ca se şi-le ma-
ghiariseze.
Mulţămită acestor mesurî tero-
ristice, numărul nenorociţilor, cari
au trebuit se-ş! maghiariseze numele
în prima jumătate a anului curent,
s’a urcat la o cifră, cum n’a mai
fost nici odată până acum. Anume
şi-au maghiarisat numele cu „con­
cesiune dela ministrul unguresc de
11
interne 2762 de indivicjî, ceea ce,
în comparaţiă cu semestrul prim al
anului trecut, când numărul celor ce
şi-au maghiarisat numele a fost de
822, indică o crescere de 1940, său
70-28%.
Este adevărat, că în cifra de
mai sus se cuprind şi mulţi de aceia,
cari şi-au schimbat numele lor ne­
maghiare cu alte nume tot nema­
ghiare său cel puţin ambigue, aşa
că sub acelaşi nume, sub care as-
tăcjî trec ca Maghiari, vor pute mâne,
ori poimâne să trâcă şi ca Germani,
Slovaci, Români etc. Dâr şi numai
împrejurarea acesta este în sine o
dovadă, că mulţi dintre cei ce şi-au
cerut maghiarisarea numelor au fă-
cut’o sub presiune, ca să corăspundă
poruncei mai marilor lor; inima însă
nu i-a lăsat să se lapede de numele
strămoşesc şi de aceea au căutat
după putinţă să se refugieze dinain­
tea unei complecte maghiarisări, fă-
cendu-se, de esemplu, din Marcu —
w
11
„Markus , din Gal — „Gaâl etc.
Şi mai mult dovedesce cifra de vor aduce după ele miseriă şi blăs- Banffy cu ai săi.
mai sus terorismul stăpânitorilor un­
guri, dâcă vom ave în vedere ocu- susţin şi le nutresc.
paţiunea şi starea socială a celor ce
„gazeta* i ese în flg care ^
Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fL,. pe s^se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
Pentrn România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenuineră la tete ofi-
ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentrn Braşov
Adimnistraţiunea, Piaţa mare,
T6rgul Inului Nr. 30, etagiu
I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
Gu dusul în casă : Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
luni 3 fl.—Un esemplar 5 cr.
v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
namentele căt şi inscrţiunile
sunt a se plăti înainte.
şi-au maghiarisat numele. Anume După confereiiţele din Pesta. racter mai acut, ca acum. Chiar de ar fi
din suma totală de 2762, nu mai cedat guvernul austriac — cum susţin ofi­
— Iarăşi înaintea monarehului. — cioşii lui Banffy, — el va ţinâ cu tenaci­
Nici pănă, adî nu se scie nimic positiv tate la pretensiunile-i cunoscute, cari slă­
maghiar.
gendarmî, servitori de pe Ja diferi­ „Neues Wiener Tagblatt“, care de re­ Monarchul va trebui acum să decidă
înainte de ce ar pleca la manevrele din
alţî omeni independenţi nu figureză cercurilor guvernamentale maghiare, elice, Bănat, pentru-ca Banffy să aibă cu ce sta
în cifra de mai sus aprbpe de loc, că abia acum încep a se ivi conturele înaintea dietei, care se va întruni peste
orî cel mult decă sunt dintre ei punctelor de vedere, pe cari s’au pus în câte va dile.
5—6. cele două guverne. După numita foiă, gu­
Dela decisiunea acesta atârnă sortea
Aceste cifre sunt cât se pote vernul austriac cere, ca starea de acum să
cabinetului unguresc. „Magyarorszâg* dela
de elocuente. Ele formeză cea mai se prelungâscă din an in an şi nimic să 28 1. c. dice, că dâcă decisiunea monar-
viuă oglindă a netoleranţei de rassă nu se schimbe în status quo. Faţă cu chului nu va fi în favorul Ungariei, Banffy
şi a terorismului unguresc, care a acesta, guvernul unguresc nu pote fi învoit îşi va da imediat dimisiunea cu întreg mi-
perdut, se vede, şi cele mai elemen­ cu un provisoriu de scurtă durată, ci pre­ nisteriul.
tare consideraţiuni de ruşine şi uma­ tinde, ca de-ocamdată pactul să se încheie Vom vede.
nitate. pănă la 1903 pe cale autonomă prin camera
A sili pe omul muncitor, care legislativă a Ungariei, âr pănă atunci să
pentru a-şî agonisi pânea de tbte se susţină teritoriul vamal comun. E greu Dela adunarea Asociatiunei.
cjilele îţî munoesce în brazdă de di- însă a spune, ce fel de concesiuni ş’au fă­ 5
4
minâţa pănă sera, ca în schimbul cut pănă acum cele două guverne; este (Telegr. part. a „Gazetei Transilvaniei. *)
acestei amare şi ticăldse pânî să sigur înse, că guvernul austriac e aplecat a Beiuş, 28 August. Adunarea
se batjocurâscă pe sine însu-şî, lăpă- întră în noua ordine a lucrurilor, a încheia Asociaţiunei e itnposantă. Lume
dându-se chiar şi de numele fami­ un pact de durată mai lungă şi a întră în multă de prin tbte unghiurile lo­
liar ereejit dela moş! şi strămoşi, discusiunea proiectelor despre pact. Pune cuite de Român!. Ţeranî, veniţi cu
nu este ore acesta dovada cea mai turn saliens este fără îndoială cestiunea cuo- miile, aclamă furtunos adunarea şi
eclatantă a gradului îngrozitor, pănă tei şi convocarea „Reichsrath“-ului. comitetul. Entusiasm şi însufleţire
u
la care a ajuns lipsa de ruşine şi „Budapesti Hirlap dice, că cea mai generală.
umanitate a Ungurilor maghiarisatorî mare greutate o formeză cuota, pe care Festivităţile decurg demn şi im-
dela putere? guvernul austriac intenţionâză a-o ridica posant.
împrejurarea, că aprdpe întreg pentru Ungaria, pe când ministrul Banffy La alegerea comitetului pe un
contingentul celor ce-şî maghiariseză e statornic pe lângă aceea, că el şi guver­ nou period de trei anî, se aclamă
numele îl dau funcţionarii, în timp nul său nu pote lua nici un fel de îndato­ ca preşedinte Ioan M Moldovan; vice­
ce cetăţenii independenţi se feresc rire în privinţa acâsta, fiind-că stabilirea preşedinte T)r. llarion Puşcariu, prim
de maghiarisare ca de ciumă, nu va cuotei este în primul rând o afacere, ce secretar Dr. C. Diaconovicli.
mai pute lăsa, credem, pe nimenea aparţine comisiunilor pentru cuotă. Astfel Membri ordinari în comitet: P.
la îndoâlă, că maghiarisările se fac dâră, trebue să se convoce „Reichsrath*-ul, Cosma, I Papiu, Z. Boiu, L. Simonescu,
numai şi numai prin forţă şi volni- ca acesta sâ alegă comisiunea. Dr. Remus Roşea, protopop Ioan
ciă. Acâsta o dovedesc cifrele de Ministru-preşedinte Banffy şi ministru
Rus, N. Ivan, losif St. Şuluţiu, I.
mai sus atât de puternic, încât gă­ de finanţe Lulcdcs au plecat la Yiena, unde
Greţu, On. Tilea, Dr. Diaconovicli şi
sim de prisos a ne mai provoca la au sosit Sâmbătă. Erl s’a ţinut acolo un
Nic. Togan.
ordinaţiun! ministeriale şi la alte consiliu sub presidenţia Majestăţii Sale
măsuri de terorisare, ce seim, că au monarcbului. înainte de acest consiliu Membri extra-ordinarî: G. Dima,
fost luate faţă de funcţionarii nema­ Macsim major pens., Dr. Beu, Dr.
Banffy şi Lukacs au fost primiţi Sâmbătă Oct. Rusu, Dr. E. Dăian.
ghiar! pentru a-i sili se-şî maghiari­ d. a. în audienţă, aşternând monarehului Stradele Beiuşului bâjbăe de
seze numele.
preliminarul de budget pe 1899, în care mulţimea Românilor.
Dâr în faţa acestor durerose posiţia cheltuelilor pentru afacerile comune
constatări, noi Românii ne putem nu e umplută, fiind-că nu se scie cât e de
mângâia cel puţin cu atât, că ne- mare cuota. Ministrul Lukacs să fi decla
avend în funcţiunile publice ale sta­ „Conjuraţia^ din Karisbad.
tului funcţionar! dintre noi, adversa­ rat monarehului, că cuota pentru Ungaria
nu pote fi, decât 31-4 faţă cu 68*6, ca şi — Un blămaj ruşinos. —
rii noştri n’au prea avut pe cine se pănă acum.
maghiariseze dintre Român!. Cel Din articolul nostru publicat în nu­
Monarchul va avâ să decidă dâr în
mult au trebuit să se mulţămâscă două direcţiuni: 1. cu privire la durata mărul din urmă, cetitorii cunosc marea
cu câte-un servitor, ce se găsesce pactului, adecă să se facă el pe 5 ani (pănă „conjuraţie*, ce s’a descoperit în secţia
icî-colo pe la căile ferate etc., dâr la 1903), cum cere Banffy, seu pe 9 ani pentru naţionalităţi a presidenţiei ministe-
şi numărul acestora este atât de mic, cum se c]i i că ar voi Thun; 2. că pro­ riului din Peşta „contra statului maghiar".
ce
încât dispare cu totul printre mul­ iectele despre pact să se desbată în legă­ Foile ungurescî de tote nuanţele s’au
ţimea de Jidan! (1808), de Şvab! şi tură cu cuota, sâu separat şi înainte de ce prefăcut, că iau în serios acâstă descope­
de Ruteni renegaţi. s’ar stabili proporţia numerică a cuotei? rire sensaţională, ba se află chiar un diar
Bine seim cu toţii, în fine, ba o După tote probabilităţile, guvernul guvernamental, care se ocupă la loc de
mărturisesc pe faţă chiar şi Ungurii, austriac e bun bucuros să se decidă deja frunte cu marea „conjuraţie*, discutând
că maghiarisarea în masse a atâtor acum asupra cuotei, pentru-ca să nu mai întrucât se pote aplica în Ungaria federa­
nume este numai aparentă, este o fiă silit a convoca parlamentul. Contele lismul. Firesce, că acest cfi&r («Peşti Na-
modalitate bine venită veneticilor Thun pote cu mai mare uşurinţă să ispră- pl6“) caută a bagatelisa cestiunea, şi ad­
şi lipitorilor străine pentru a arunca vescă frumos frumuşel tote cu ajutorul §. miţând, că într’adevăr la Karisbad a fost
ţărână în ochii şoviniştilor naiv! şi 14, fără de a vătăma constituţia. vorba de o „conjuraţiă ja naţionalităţilor*,
idioţi, ca cu atât mai bine să pdtă Din tote apare, că între cele două îşi ia aerul voinicosului şi strigă cu em-
suge şi să se ÎDgraşe sub scutul lor guverne n’a succes a-se stabili o înţelegere fasă, că „o singură mişcare de mână a sta­
din sudârea cetăţenilor oneşti, car! definitivă. După lungi convorbiri s’au sta­ tului maghiar, este de ajuns a înfrâna
muncesc şi asudă pentru susţinerea bilit ce i drept punctele, cari ar fi să se acâstă încercare, dâcă esistă*. Spune apoi
acestui stat. elimineze din proiectele pactului, însă con­ organul acreditat guvernamental, ce ne-
Sunt stări triste şi bolnăviciâse, tele Thun cere chiar eliminarea de pro buniă este din partea Ungurilor a crede şi
cari se vor răsbuna odată amar şi iecte întregi, proiecte, la cari ţine morţiş a lua în serios icona ce se zugrăvesce în
pressa maghiară cu privire la pretinsul pe-
tăm asupra celor ce le-au croit, le Astfel stând lucrurile, crisa n’a luat ricul al federalisărei Ungariei. După-ce ad­
nici decât o faţă mai puţin îngrijitore, ba mite, că din incidentul jubileului împără­
putem repeta, că ea nicl-odată n’a avut ca­ tesc s’ar putea pune la cale din partea na­