Page 54 - 1898-08

P.-îgina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 179 —1898.

ţionalităţilor o mişcare protestatore, „Peşti munele rurale, cât şi directorul organului SC1R1LE DILEI. mijlâcele de aprovisonare asemenea au fost
Naplo** admite şi probabilitatea, că ea ar de publicitate, acreditat de partidul naţio 5 insuficente. Din motivul acesta escliide
avâ sârtea Memorandului Românilor, ba nai — sunt invitaţi la şedinţa, care va ave -r- 16 (28) August. Eckholm putinţa, de a fi străbătut Andrâe
consideră ca absolut eschis, ca un „memo­ loc Marţi în 18 (30) August la orele B Clasele paralele române la gimnasiul pănă la polul nordic. De trăit însă, după
rand, ce tinde la răsturnarea statului ma­ din di. de stat din Cernăuţi. Faptul, că pănă as- părerea distinsului aeronaut, Andrâe pote
ghiar, sS ajungă măcar dinaintea treptelor ORDINEA DE pi: tăZl încă nu e fiualisată cestiunea inacti- să trăâscă, căci punând caşul, că a ernat
tronului, necum să aibă vre-un resultat 1) Raportul dirigenţei despre inacti- vării claselor paralele române la gimnasiul în ţâra Franz Iosef, pote să se reîntorcă
practic**. varea organisaţiunei noui de partid, des­ din Cernăuţi, agită adânc spiritele, Zice „Pa­ acum cât de curând în Septemvre dim­
In partea a doua a articulului său, pre adunările electorale constituante şi tri­ tria**. Dela adunarea electorală ţinută Marţi, preună cu expediţiunea lui Wellmann. —
foia ungurâscă discută imposibilitatea apli­ miterea bărbaţilor de încredere. s’a espedat o depeşă la Viena ministrului Asemenea de absurdă consideră şi Nansen
cării federalismului în Ungaria. Absurdită­ 2) Atitudinea partidului naţional ro­ de instrucţiune şi o deputaţiune constătă- faima cu porumbul. — De altmintrelea Sep­
ţile, ce le grămădesce pe aprope patru co- mân în campania electorală pentru dieta tore din d nii cons. D. cav. de Bejan, cons. temvre nu e aşa departe, şi vom vedâ, dâcă
lone, ne dispensâză de astădată a-le arăta ţării. At. Pridie, protopr. IlasievicI, Dr. George se vor împlini vorbele lui Eckholm, sâu nu.
în detail şi a-le combate. Amintim însă - 3) Redigearea unui Manifest electoral. PopovicI şi Al. Homiuca s’a presentat Mer-
frasa debitată privitor la aşa poreclitul „irre- Berea în Paris. In Belgia şi în Franţa,
4) Designarea candidaţilor de deputat curl la presidiul ţârii, unde în absenţa d-lui mai ales în Paris, cresce pe Zi 06 merge
dentism român , despre care cH°e: „Des­
u
ai partidului pentru dieta ţării. bar. Bourguignon a fost primită de d-1 numărul berăriilor. E interesant, că Ro-
pre irredentismul român a spus’o Andrâssy, cons. guv. W. Pompe, care a promis de-
B) Eventuale. denbach, vestitul scriitor francesc, ocupâu-
că el în primul rând este cestiune de in­ putaţiunei, că imediat va raporta telegrafic
Cernăuţi, 14 (36) August 1898. du-se cu motivele acestei apariţiunî pănă
tegritatea teritorială a monarchiei. Insă o ministrului despre demersul deputaţiunei
Dirigenţa partidului naţional. acum neobicînuite la FrancesI, între alte
bună administraţia (Ca cea dela Arad de române. In fiă-care moment se aşteptă să
pildă? — Red.) şi rigâre drâptă este de * sosâscă dela Viena soirea despre resolvarea multe conclusiunl ajunge să acuse pe Bis-
ajuns pentru totdâuna de-a face, ca agita­ Acelaşi (Ţar dă urmatbrea listă acestei cestiunl arZătâre. marck, că el ar fi introdus berea în Paris.
ţiunea română să nu devină un pericul** ... a membrilor comitetului naţional: Rodenbach taxâză introducerea berii drept
a dona invasiune a Nemţilor, şi o consi­
Indirect, dâr, admite şi Ziarul din cestiune, Sânţire de biserică. Cetim în „Bis. şi
Membri ai clubului bomân parlamentar deră mult mai primejdiosâ ca prima inva­
1
că pănă acum administraţia ungurâscă a Şcola * din Arad: Sânţirea bisericei din
din Viena: Eudocsiu baron Hormuzachi, siune, căci acâsta din urmă atacă creerul
fost ticălosă şi că injuriile, nedreptăţile şi Nădlac, imposant restaurată, cu multă şi
Iancu Lupul, Dr. George PopovicI, Dr. frances; după părerea învăţatului franoes
ua
abusurile săvârşite de acâstă administraţia, adevărată artă, s’a îndeplinit în Zi S-tei
Ioan Ţurean, George baron Wassilco. adecă, berea tîmpesce mintea, âr vinul şi
sunt isvor de mare uemulţămire nu numai Mării, în chip solemn şi cu pompă deose­
Membri ai clubului român dietal din pelinul şi-au trăit deja traiul. Şi lucrul nu
la Români, ci şi la celelalte popore nema­ bită prin însu-şl Prea Sânţia Sa D-1 Epis­
Cernăuţi: Myron M. Calinescu, Modest cav. se pare tocmai exagerat, căci precum să
ghiare. cop Ioan Mcţianu. In chipul, cum aZl se
de Grigorcea, Nicu baron Mustatza, Ilarion scie, acum vr’o câţl-va ani, când Mâline
N’avem de gând a purta o polemise presentă acestă mărâţă casă a Domnului,
Onciul, Yarteres cav. de Pruncul, Theodor umbla să pună 8 franci vamă pe hectoli­
cu organul guvernamental. Ceea-ce însă ea servesce numai spre cinstea, lauda şi
Stefanelli, Eugen baron Styrcea, Victor trul de bere importată, Parisul p’aci era
credem de absolut necesar a înregistra la spre fala bunilor noştri credincioşi din fru-
baron Styrcea, Dr. Iancu cav. de Yolcinschi, să se resvrătâscă. Că berea cuceresce tot
locul acesta, este cuprinsul unui scurt ar- mosa comună Nădlac. — Observăm, că cu
Leon cav. de Wassilco. mai mult teren şi între democraticii fran-
w
ticul, ce-1 publică „Magyarorszâg de erî ocasiunea acesta comitetul parochial din
Membri comitetului marilor proprietari: cesl, să explică uşor, căci berea însăşi e
„din partea unui distins bărbat de naţio Nădlac, cu concursul corului teologic din
Ohristof de AritonovicI, Dr. Iancu cav. de Arad, sub conducerea d-lui prof. Lugoşian, băutură democratică şi eftină. Pănă în Ziua
nalitate** cu privire la legenda „conjuraţiei
Flondor, Constantin cav. de PopovicI, Dr. a arangiat şi un concert cu declamaţiunl, de aZl însă poporul de rând frances nu
din Karlsbad.
Iancu cav. de Tabora. âr la urmă dans. s’a putut încă obiolnui cu ea, ci ţine la
„Distinsul bărbat**, după spatele că­
Notă. Mai sunt 8 locuri de ocupat. vinul bun şi sănătos al ţării sale.
ruia se ascund eroii dela „Magyarorszâg**, Esamene de admitere la şc6!a centrală
Bărbaţi de încredere din oraşe, târguri Figura lui Blsmarck în artele desem-
cari cei dintâiă au dat în vilâg faima de agricultură din Bucurescî. Primim urmă-
şi comune rurale: Dr. Nicu Blându, Dr.
„conjuraţiunei“, declară espres şi cu o pro­ torea încunosciinţare : In Ziua de B/17 Sep- natâre. De vr’un an şi jumătate se lucră în
Emilian CriclevicI, Ioan Dihon, Lazăr Gher-
1
nunţată certitudine, că „conjuraţia * acesta temvre a. c. se va ţine la şcbla centrală Şemniţ la editorul Martin Bulz la un con­
man, Dumitru Socolean, Zaharie Voronca,
„s’a descoperit în secţia pentru naţionalităţi ă de agricultură din Bucurescî esamen pen­ spect al tuturor portretelor, statuelor şi
Dumitru Brăileau, Valeriu Halip, Dumitru busturilor lui Bismarck alcătuite pănă acum.
presidenţiei ministeriului*. Cu alte cuvinte, tru ocuparea a 22 stipendii ale statului ro­
Gemanar, Prof. Grigorie Halip, At. Priede,
coconul Banffy şl-a luat, prin detectivii săi, mân şi mai multe locuri de solvenţi pen­ După aceste date au apărut pănă acum
Dr. Eud. ProeopovicI, G. Hostiuc, Artemie
refugiu la o abominabilă apucătură, ca în tru anul şcolar 1898—1899. Oondiţiunile de vr’o 700 de portrete ale cancelarului. Se
Berariu, Mihaiu Bendevschi, Constantin
faţa nevoilor ce le are cu Austriacii, să / admitere la esamen sunt: a) Să aibă eta­ înţelege, că numărul portretelor, mai ales
Păuş, A. Burla, N. Totoescul, M. Percec,
sparie pe kossuth-iştii lui cu ciuha com­ tea de cel puţin 16 ani împliniţi (dispensă alegorice ale lui Bismarck în foile politice
S. Piotrovschi, Dimitrie Pauliuc. Dr. C.
u
ploturilor naţionaliste. „Magyarorszâg de etate nu se admite); ’b) Să fie terminat umoristice e aprope infinit. Nu există fi­
Gallin, Yasile Blându, Ioan Dorofteiu, Eu-
Zice, că n’a aflat pănă acum, care dintre cel puţin 4 classe gimnasiale, classice, re­ gură mitologică, istorică sâu literară, care
sebie PopovicI, Ioan Pohoaţă, George Bal-
cei trei detectivi: Dr. Jeszenszky, Dr. Jancsâ ale seu un curs echivalent. Absolvenţi a 8 să nu fi representat pe Bismarck într’o anu­
moş, Dr. Mateiu Lupu, E. ConstantinovicI,
Benedek, ori Joanovics Paul (cel dintâih classe gimnasiale şi cei cu testimoniu de mită situaţiune în aceste foi. Asemenea în
Toader Leuştan.
pentru Slovaci, al doilea pentru Români, maturitate se primesc fără esamen; c) Să mare număr sunt şi monumentele şi bustu-
Notă. Un loc este neocupat.
al treilea pentru Sârbi) au descoperit con­ fie sănătoşi şi de-o constituţie robustă, care rile lui Bismarck, parte de sine, parte în
juraţia? „Fapt însă este, că apucătura a se va constata de medicul şcâlei. Cererea grupe cu alte persâne la un loc.
succes, deârece partea cea mai mare a Anglia şi China. Scirl forte seriose de înscriere se va adresa de-a dreptul di-
Se caută un capitalist cu 20—30 mii
pressei maghiare a primit cu mare indig- sosesc din Asia-orientală. Marea divergenţă recţiunei şcolei centrale de agricultură în
lei, pentru esploatarea unei Tăbăcării a So-
naţiune soirea despre conjuraţia din Karls­ de interese, ce de fapt esistă între Rusia Bucurescî cel mai târZiu pănă la 4/16 Sep-
cietăţei pentru învăţătura Poporului Român
bad, pretinzând mijlâce de apărare ener­ şi Anglia mai ales în China, aşa se pare, temvre. Ea va fi subscrisă de părintele seu
din Bârlad, (România) în asociaţiune cu 6
gice şi de pedepsire *. că nu se va aplana fără arme. Seim, că tuturorul candidatului când este minor, ori
1
tineri, învăţaţi şi practicaţi în acâstă spe­
Acum e acum. „Distinsul bărbat** în timpul din urmă China s’a opus a face de el însu şi când este major, şi va fi în­ cialitate, în străinătate, timp de 10—12 ani,
prin rostul căruia vorbesce fâia kossuth- Angliei favoruri, cum a făcut Rusiei. An­ soţită de actul de nascere, actul de vacci­ cu spesele şi îngrijirea acestei Societăţi, —
istă, cere, ca să se arate cu numele acei cetă­ glia cerea cu insistenţă dela guvernul chi- nare şi de certificatul studiilor cerute. In- cu alţi peste 80 tineri în alte 3B—40 spe­
ţeni ungari, cari au luat parte la „eonju- nes să nu favoriseze comerciul şi capitalul formaţiunl mai detaliate să se câră la di­ cialităţi de mici industrii, — şi cu condi-
raţie**, să se introducă oercetare contra lor şi rusesc în detrimentul ei, dâr tote stăruin­ recţiunea şcolei. ţiune de a ave o prăvălie de pielărie, pentru
să-i pedepsâscă, — căci altfel „agitarea ţele i-au rămas zadarnice pănă acjî. Văcjân- desfacerea produselor tăbăcăriei şi altor
fără de nici o oausă a naţionalităţilor din du-se preterată, ba chiar ignorată, Anglia Petrecerea de vară a tinerimei aca­ accesorii. Societatea are un local forte bun şi
Ungaria contra Maghiarilor, pe basa conju- s’a decis firm a nu mai suferi nici o umi­ demice române din Braşov, aranjată Sâm­ corespunzător, lângă rîul Bârladului, provă-
u
ţiunei pregătite în presidenţa ministeriului... lire. Lui „Daily Mail i-se telegrafâză din bătă sâra, a fost, precum suntem informaţi, Zut cu vasele şi unele maşine trebuitore.
e neînţelâsă, sâu este o procedură cu scopuri Peking cu data de 2B 1. c., că conflictul forte slab cercetată âr urmarea a fost de­ întreprinderea promite mari avantage. Pre­
ascunse din partea guvernului*. pe acestă temă a devenit forte acut între ficitul, cu care s’a terminat convenirea. şedintele Societăţei, I. Popescu, profesor ono­
Triste semne ale timpului! cu tăte că pu­
Din cele ce le mai adauge „Magyar- Anglia şi China. Ambasadorul engles Mac- rific etc. Deputat.
orszâg * apare evident, că „conjuraţia dela donald a comunicat printr’o notă guvernu­ blic românesc avem destul în Braşov şi
1
Karlsbad** se reduce la o simplă apucătură lui chines, că dâcă China nu va satisface jur, ne mai socotind pe âspeţii din Ro­
mânia.
perversă şi puţin măgulitore pentru des- dorinţele Angliei, acesta va considera un Preşedintele Faure şi Ţarul Hicolae.
coneentratul Banffy, căci acolo „nu s’a ho- eventual refus drept casus belii. Tot-odată An­ Cunnniă. Erî, în 28 August n., s’a să- Preşedintele Repoblicei Francese a
tărît nimic*. glia a luat măsuri, ca flota ei să se con­ vîrşit în biserica română gr. cat. din Moi-
trimes Ţarului Nicolae, din incidentul ani-
£tă în ce mod se desmint şi se fac centreze la Wej-Haj-Wej şi lângă Honkan. şenl cununia d-lui învăţător Petru Iele din
de rîs ei pe ei duşmanii neîmpăcaţi ai na­ Acesta demonstraţia navală e hotărît în­ H. Giurtelec cu d-ra Emilia Mois. veijsării călătoriei sale la curtea rusâscă,
următorea telegramă:
ţionalităţilor. Fiă-le de bine şi acest bla- dreptată contra Chinei. Admiralul Seymour Voci nouă asupra lui Andree. Asupra „Visita Ţarului şi a Ţarewnei rusesc!
maj ruşinător sprijinesce cu flota sa pretensiunile lui
Macdonald împărtăşite guvernului din Pe­ faimelor, ce s’au pus în circulaţiune în întâmplată tocmai acum un an de Z>le pa
timpul din urmă pe contul lui Andrâe, s’a vaporul „Pothuan**, precum şi schimbul
king. Nu trebue să uităm, că după spatele
Din Bucovina. Chinei stă Rusia. De aici se esplică resis- pronunţat mai ZiLle trecute şi distinsul manifestărilor nostre, petrecut sub stâgu-
meteorolog şi aeronaut Dr. Eckholm. Pre­ rile nostre în portul dela Oronstadt, sunt
tenţa Chinesilor faţă cu pretensiunile en-
„Patria“ din Cernăuţi publică cum am remarcat şi noi, povestea cu po­ pentru noi nisce suvenirl atât de scumpe,
glese. Ba se Zice chiar, că conflictul anglo-
următorul convocator în numărul rumbul e o născocire din cele mai absurde, încât aniversarea acestui eveniment n’am
seu dela 27 August n.: chines este numai un preludiu al unui răs-
boifi între Rusia şi Anglia. Dâcă acest căci un ast-fel de porumb ar fi putut fi îm­ putut s’o las să trâcâ, fără să-mi esprim
Onoraţii domni, cari în vigorea orga- puşcat numai în vara anului trecut, şi nici din nou cea mai intimă mulţămită faţă de
conflict nu va pute fi înlăturat, negreşit că
nisaţiunei noui de partid, fac parte din decum acum după un an de Zile- Posibili­ Majestatea Vâstră pentru primirea de care
vom asista în curând la cel mai mai’e eve­
comitetul naţional, şi anume: membrii clu­ niment al istoriei universale, care, pâte, va tatea, că Andrâe să fi ajuns pănă la polul & fost împărtăşit preşedintele republicei
bului român parlamentar din Viena, mem­ nordic, după părerea lui Eckholm trebue francese. De-atuncl încoce sentimentele nostre
da cu totul altă faţă lumii întregi.
brii clubului român dietal din Cernăuţi şi cu desăvîrşire eschisă ; căci însuşi (Echholm) nu s’au schimbat. Ca şi atunci, sunt şi aZl
bărbaţii de încredere trimişi de alegătorii s’a reţinut dela acâstă expediţiune numai tâlmaciul fidel al poporului frances, în timp
curiilor marilor proprietari şi de comitetele din causă, că-i prevedea sfîrşitul. Vaporul ce dau din nou expresiune înaintea Majes-
electorale locale din oraşe, târguri şi co­ adecă n’a fost destul de solid construit, âr tăţii Vostre acelor ferbinţl urări de bine,