Page 55 - 1898-08

Nr. 179 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

ce nutrim faţă, de fericirea Majestăţii Vfis- unele reuniuni şi-au aşternut statutele la S C I K l U L T I M E . D I V E R S E .
tre şi a familiei împărătesei, precum şi pen­ consistor încă înainte cu 2 ani de cjile.
D e l s i B e i u s . Averea privată a papei Leo XIII. piarele
44
tru prosperitatea Rusiei . Şi după tfite acestea, pe când spe­ >
italiene scriu în privinţa acesta următfirele :
11
Ţarul Nicolae a răspuns în terminii ram, că ni-se va împlini dorinţa, un de­ (Raport telcgr. al „Gaz. Transilvaniei ). Nici un papă n’a primit pănă acum în tim­
următori: putat sinodal vine în plenul sinodului ar­ Beiuş, 28 August. Adunarea pul pontificatului său atâtea daruri, câte a
„Pe mine şi pe Ţarewna ne-au miş- chidiecesan şi ne timbrâză de nematuri (de Asociaţiunei a reuşit splendid. Po­ primit Leo XIII, care însă a şi cnătat să
.cat adânc acele sentimente, ce a-ţl bine­ neoopţl) Acâstă timbrare nesocotită, fără porul mai ales s’a arătat f6rte viu le păstreze pe tfite, cari apoi după mfir-
voit a-ne împărtăşi atât în numele D vostră cunfiseere de causă, o declin dela adresa interesat de acesta instituţiă pur ro- tea sa să formeze un museu propriu, care
.propriu, cât şi al poporului frances, din fiă-cărui învăţător al archidiecesei nostre,
mânescă. Discursul de deschidere al să porte numele său. Darurile primite de
incidentul aniversării visitei nfistre de pe privindu’o drept atentat la onfirea şi re-
preşedintelui Moldovan a făcut o Leo XIII, sunt: 28 tiare bătute cu cele mai
vaporul „Pothuan*. Ou plăcere ne aducem putaţiunea nostră. Ore d-1 propunător şi adencă impresiune în ascultătorii preţifise petrii, 319 cruci asemenea preţios
aminte de acel moment istoric, a cărui susţiitor, nu a cugetat, că prin aedsta a din Bihor. In numele acestora a res ornate, 1200 potire de aur şi argint, 81
amintire o vom păstra neştirbită, şi mai degradat, în faţa lumii, nu numai pe învă­ puns d-1 Iosif Vulcan. Raportul ge­ inele, dintre cari numai cel trimes de sul­
.ales pentru mine e o deosebită plăcere, ţători, ci mai mult, seu mai puţin întregă neral al comitetului central nu s’a tanul are valfire de 600,000 lire. Mai de­
că ’ml pot exprima din nou, din incidentul naţiunea română?! mai cetit. După constituirea comi- parte un diamant primit dela presidentul
acestei cjile iubilare, urările cele mai fier­ Şi nu e mirare, că s’a primit pro­
siunilor, secretarul II a comunicat Transvaalului, Kriiger, care e preţuit la
binţi de bine şi neschimbate, ce le nutrim punerea de-a se şterge reuniunile învăţă­
(şedinţa I) propunerile înaintate la vr’o 20 milifine lire, 16 pastorale de aur
atât faţă de D-vfistrâ, cât şi faţă de Frau­ torescl şi a ajuns drept conclus în sinodul comitetul central, cari s’au predat înfrumseţate cu fel de fel de pietrii scumpe,
da, legată de noi prin legături de prietiniâ . archidiecesan, pentru-câ ddcă vom esamina comisiunei alese pentru studiarea lor. 884 ostensorii din aur şi argint; 7 statue
u
cu totă seriositatea membrii, din cari se
La banchet a luat parte lume din argint şi aur, în fine încă vr’o miie de
compune acâsta înaltă corporaţiune bise­ forte multă. Poporul adunat a umplut alte obiecte de artă. Valfirea tuturor aces­
Conferente, ori Reuniuni învetă- ricâscă, ne vom convinge, că mulţi dintre
7
> y Strada română şi curtea, unde se tor obiecte să pfite taxa la vr’o 50 milifine
ei nu cunosc aprope de loc mersul şcolei.
torescî? aflau pavilihnele, ridicate anume lire. In ceea-ce privesce apoi averea ce-o
Pentru aceea, fraţilor colegi, trebue
— Din archidiecesa română gr. or. Aug. 1898. să desvoltăm o lucrare energică din tote pentru serbări. E de notat, că gen- are în bani gata actualul pontifice roman,
darmî în numer mare circulau pe depusă în aur la diferitele bănci, şi care
Invăţătorimea română gr. or. din ar­ puterile, ca în viitor să trimitem bărbaţi
strade. a agonisit-o pe sâma bisericei, se pfite
chidiecesa Transilvaniei, după o emancipa- cunoscători ai causei şcolare, ca astfel nu cjice, că nu e mai mică, de cum-va nu va
ţiune de 30 de ani, ârăşl a ajuns, fără voia fie-ce laic să voteze într’o cestiune despre Printre dspeţî am remarcat pe fi mai mare de suma de 40 milifine lire
sa, la începutul de odinifiră, la conferenţele care pdte nici ideiă nu are, aducendu-se d-1 Bţ^tianu, directorul căilor ferate adunată de Pius IX.
învăţătorescl. ast-fel concluse ce jignesc interesele na­ române, Dr. Elefterescu, prof. Sîrku
din Petersburg şi alţii. Aprope tbte Nou isvor de aur. Pe lângă isvfirele
Şi scump era acel început! pentra-că ţionali şi degradâză nu numai învăţători- de aur cunoscute pănă acum pe uscat:
părintele şcfilei nostre, „Marele Andreii! , mea, şi ou ea şcdla română. colţurile patriei locuite de Români California, Australia, Transvaal şi Clou-
44
cunoscând miseria intelectuală a poporului Marele Şaguna la compunerea statutului sunt represer.tate. dyke, s’a descoperit un nou isvor de aur:
nostru, ca un păstor neadormit, pentru organic a avut în vedere timpul, împre­ Concertul şi representaţia tea­ oceanul. Chemistul Ionstadt deja din 1872
sdrobirea lanţulului întunerecului spiritual, jurările şi gradul de cultură şi instruc­ trală a reuşit ffirte bine. Corul ini- a dat de aur în apa mării, der descoperi-
în care se află bietul ţeran, a aplicat ca ţiune al poporului nostru, fiind silit a aplica provisat a întrecut tfite aşteptările. rei sale i-s’a atribuit mai mult valfire scien-
preoţi şi învăţători bărbaţi cu pregătiri de ca preoţi şi învăţători astfel de omeni, Mare efect a produs mica artistă ţifică. In timpul din urmă doi învăţaţi,
cari au avut, cu speranţa de înaintare şi cari astăcjl nu ar mai corăspunde ; de aceea Aurelia Cionca în esecutarea cu Crocker şi Iohn "W". Pack au inventat uisce
•emancipare. el a dispus în stat. org. § 130 „Conferin­ mare artă a pieselor lui I. Mure­
aparate, cu ajutorul cărora se pfite estrage
14
u
„Omnc initium grave est . Astfel ma­ ţele învăţătorescl , ai căror membri acjl şianu.
din apă aur în valfire destul de frumuşică.
rele părinte al şcolei române puse înce­ pănă la unul sunt maturi, cu crescere co- Printre telegramele, car! au sa­ Primul estrage dilnie aur în preţ de 1500
putul cu un institut pedagogic, basat pe răspundătore timpului şi apţi de-a se con­ lutat adunarea, se afla şi o telegramă franci, âr al doilea, care operâză lângă o-
devisa: „cu Dumnezeu tot înainte!“ şi or­ duce pe sine. a Escelenţei Sale Metropolitului Mi- ceanul liniştit, estrage aur în cantităţi şi
donă, ca înveţătorimea, pentru înmulţirea Tocmai de aceea întreb: Pentru ce ron Romanul. mai mari. După calculaţiunile acestor în­
cunoscintelor pedagogice, să se adune — ore să nu avem reuniune, când fraţii noştri
văţaţi o tonă de apă conţine un gram de
puntru 1—2 săptămâni în tot anul, — la din drdpta Mureşului, în dieoesa Aradului,
■ aur; âr aurul ce stă disolvat în apa ocea­
locuri anumite, sub preşediuţa unor co­ pe basa statutelor aprobate de ministrul N E C R O L O G - . George Lazar, ad­
nului se pfite taxa la 10 milifine tone, pe
misari consistoriali ceea ce a prevărjut’o ung. de culte, şi au ţinut adunarea ge­ vocat în Vinga şi soţia sa Hermina, ou fiii
când pe uscat se sefite anual numai 200
în statul organic § 130. nerală în primăvara anului acestuia şi au Romulus, Valeria şi Zina, Gavrilă Lazar,
tone de aur.
Si bine era aşa! Pentru-oă preoţii şi raportat — despre ce personal m’am con­ paroch în Socodor şi fiii săi Ioan, Oorneliu
Bismarck şi diariştii. In privinţa a-
învăţătorii, recrutaţi din omeni cu cunos- vins — şi cred că vor raporta tot-dâuna şi Valeriu; Ioan Lazar practicant în mi-
cesta s’au scris multe şi de tfite pănă a-
ciuţe ffirte elementară, abia sciau ceti şi resultatele cele mai îmbucurătore ? nisteriul de finanţe ; Maria Lazar cu soţul
cum, dâr în cele mai multe caşuri fără
scrie cu cirile, cunosceau slujba bisericâscă, Pentru ce să nu fim noi maturi de-a ei Teodor Popa, cetăţân în Beiuş şi fiii lor
nici o basă reală. Memminger publică acum
âr despre metod de propunere nici vorbă. ne conduce, când în viâţa nostră de peste Georgiu, Demetriu şi Emilia; Rosalia La­
următfirea declaraţiune a principelui: Tre­
Pentru acâsta der metodul din şefila 20 de ani tot-deuna am obţinut resultatele zar şi soţul ei Simeon Sabou preot în
nul pfite fi dirigiat din consideraţiunl seu
44
lui „Az buche vede . . . , de care am avut cele mai frumfise, spre bucuria şi fala Meziad şi fiii lor Ioan şi Oorneliu — în
comerciale, sâu birocratice; vagfinele cir­
parte, reclama, ca să se adune învăţăto- şcolei şi a naţiunei nostre, şi nici odată nu numele lor şi al număroşilor consângeni cu
culă pe şine de fer; serviciul e general şi
rimea, să ’i-se facă unele esplicărl întru am avut lipsă, nu am apelat, nici nu am inima durerfisă anunţă, că iubitul lor tată,
se întâmplă mechanic după nisce norme
ameliorarea instrucţiunei. fost avisaţl la sfaturile d-lor propunători moş, strămoş şi socru Ioan Lazar, cetăţân
stabilite. Ou totul altmintrelea stă lucrul
Multe aşi ave de cjis despre învăţă­ din sinodul Archidiecesan? în Beiuş, după un morb mai îndelungat a
cu diplomaţia şi politica. E mai lesne a
torul şi şcola de acum 30—50 ani, dâr mă De ce să fim sub tutela unor comisari încetat din viâţă la 20 August 1898 în face dintr’un bun redactor un secretar de
mărginesc la titula de mai sus şi la starea consistoriali, cari afară de onorabile es- etate de 80 ani. stat, de cât dintr’o duzină întrâgă de con­
nfistrâ de astăcjl. cepţiunî, pfite nici nu cunosc mersul şcolei Eternă şi binecuvântată fiă memo­
Din institutul nostru „Andreian din române respective metodul singuraticelor ria lui! silieri de aceştia un redactor dibacii!; cel
u
an în an au eşit învăţători tot mai apţi şi discipline şcolare, care erau obiectul con- Beiuş, 22 August 1898. mult ai putâ face din ei nisce cârpaci, cari
să-ţi croâscă vr’o ffiiă de provincie.
mai cualificaţî, cari astăcjl vorbesc cu de­ ferenţelor de odinifiră? Şi apoi, dâcă nu * 0 stautuă colosală, piarele englese
plină cunoscinţă despre un Rouseau, Pes- suntem maturi, pentru ce vine Oonsistorul
talozi, Herbart etc. etc. şi cari ou demni­ archidecesan şi ne pune ca obiect al des- Todor N. Stinghe, student în I classă spun, că cea mai mare statuă, care este pe
tate şi cu drag represintâ şcdla română. baterilor: „observări asupra planului de comercială, după îndelungate suferinţe, îm­ lume, se află la Kamakura, vechia capitală
Ba, aceşti pionerl ai şcolei române, învăţământ din 1881?“ Adecă tu, care eşti părtăşit fiind cu Sf. Taine, şi-a dat nobilul a Japoniei. Acâstă statuă, care represintă
pot afirma cu mândriă, posed şi au cunoş­ declarat de necopt, de nematur, se dai suflet în mânile Creatorului Sâmbătă în 15 pe zeul Buddha, este de aramă aurită şi
tinţă deplină despre metodul singuraticelor sfaturi şi desluşiri celor cu titluri! August v. la orele 10 sâra în etate de acoperită de pietre scumpe şi de incrus-
discipline şcolare, âr spre argumentare, (Va urma.) 19 ani. ţiunl; ochii sunt de aur masiv. înălţimea
totală a zeului este de 20 metri. In inte­
acesta se esplică prin însu-şl faptul, Osâmiutele pământescl se vor binecu­
•că Oonsistorul archidiecesan vâcjând ina- vânta la casa proprie părintâscă (Strada riorul idolului e un fel de templu de 12 m.
intarea cu paşi repecjl îndemnă învăţă- Îj i t era t u r ă . Tocile Nr. 83) şi se vor depune spre vecl- înălţime cu un altar şi tfite accesoriile lui
torimea înainte de 1880 să se constitue în A apărut în Tipografia „A. Mureşianu nicul răpaus Luni, în 17 August v., la firele Ca-Kia Muni. Capul e în disproporţia cu în-
44
trâga statuă, pentru că are o circomferinţă
l
reuniuni şi să-şi compună statne. Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe­ 2 / p. m. în cimiteriul Sft. Treimi de pe
2
Astfel prin întărirea statutelur singura­ cială a plantelor , din „Manualul compbet Tocile. de 29 metri. Prin gura întredeschisă a
14
ticelor reuniuni, oonsistorul archidiecesan re- de agricultură raţională“ de Dr. G. Maior, Despre acâstă durerfisă perdere, în nu­ zeului, un om ar trece cu uşurinţă ; ochiul
e de 1,20 m., peptânătura fantastică cu­
cunfisoe maturitatea şi aptitudinea oorpo- profesor de agricultură la şcola centrală mele nostru şi al rudeniilor încunosciiuţăm
prinde 850 bucle de păr, sculptat în metal.
raţiunei învăţătorescl de a-se pute con­ dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru cu inimă frântă de durere pe toţi amicii
duce de sine spre binele, înaintarea şi în­ usul şcfilelor secundare şi superifire de agri­ şi cunoscuţii. Idolul din Kamakura e visitat în fiă-care
an în lunile Iulie şi August de milifine de
florirea şcolei române. cultură, seminarii, şefile normale (prepa­ Fiă-i memoria binecuvântată!
budhiştl, veniţi din Corea şi China şi chiar
Ca unul, care am avut parte activă' randii) şi de consultat pentru agricultorii Braşov, 16 August v. 1898. din estremităţile Indiei.
în reuniune, mărturisesc adevărul arătat practici. Voi. II conţine 624 pag. octav
Nicolae şi Maria Stinghe, ca părinţi;
prin aceste şire, recunoscut chiar şi de mare, cu 202 figuri în text. Nicolae, Paraschiva, Maria, Demitru, George, Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu
cătră străini, şi cu multă mâhnire am cetit Se pote abona la Tipografia „A. Mu- Vasilie, Stelina şi Valeriu ca fraţi şi surori. Redactor responsabil: Gregoriu i¥laior.
propunerile şi desbaterile din ăst an ale reşianu" şi librăria H. Zeidner, Braşov, I. *
-sinodului Archiedeeesen referitfire la şter­ Kraft Sibiiu. Maria Matyeka nâsc. Lazar, soţia d-lui Instrucţiune
a
gerea reuniunilor învăţătorescl'. Onfire bra­ In limba francesâ, germană şi ma­
Preţul: voi. I. 5 corone său 7 lei prof. Dr. Carol Matyâka din loc, a răposat
vilor bărbaţi, dascălii dascălilor, amicilor ghiară, precum şi pregătire pentru exa­
pentru România ; voi. II. 8 corone sâu 10 alaltăerî în anul 30 al vieţii şi 11 al căsă­
•şcolei române, cari au susţinut stâgul mene elementare la şefila civila, şi exa­
lei pentru România. toriei. — Fiă-i ţărâna uşfiră!
nostru. mene de instrucţiune predă A u g u s t e
E drept, că ministrul unguresc de S c h n e l l , profesfiră provăcjută cu
culte a dat ordin pentru compunerea şi aş- examene de stat. Locuinţa Strada Cas­
ţternerea statutelor, ba sciu şi aceea, că telului Nr. 32. Se primesc şi copii în cost.