Page 57 - 1898-08

RED1CŢIUNEA, „gazeta* i ese j^are îi,
Administraţiuiiea şi Tipografia. Ationamente pentrn Austro-tJngaria:
BBAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
I H S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrelo Birouri de onunclurî:
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumoră la tdto ofi-
Kax Augonfold & Emorloh Lesnor, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrich Schalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A. V. Qoldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- fflarolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUKILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A W XJ L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. Î30. Braşov, Miercuri 19 (31) August. 1898.

Adunarea din Beiuş a Asociaţiunei. batsâga-Rogoz) o altă surprindere din cele aşa că fiă care îşi scia cuartirul său încă imposant număr de domni, dame şi ţărani.
mai plăcute. Ţărani români în număr mare de pe drum. Ambele pavilione întocmite spre acest scop
Raport special al „Gazetei Transilvaniei". se adunaseră aci de prin comunele din jur Peste tot, Beiuşenii au făcut pregă­ erau ticsite de lume. Pe strădl număros
pentru a face ovaţiunl comitetului. In nu­ tiri frumose, dându-şi silinţa să mulţămescă
Beiuş, 27 August n. 1898. popor din jur.
mele lor a vorbit venerabilul protopop din ospeţii în tâte privinţele. Cuartirele se pu­ Printre cei presenţl am remarcat în­
Măreţe şi înălţătâre de inimi sunt
Hadad, Ioan Pop, căruia i-a răspuns preşe­ teau afla forte, uşor şi tote erau forte bune tre alţii pe d-nii: protop. Voina, proprie­
serbările, ce Românii bihorenl le-au aran-
dintele Moldovan arătând, că scopul Aso­ şi comâde. Primirea din partea Beiuşenilor tarul C. Şerban şi profesorul N. Bogdan,
giat din incidentul adunărei generale a
ciaţiunei este păstrarea limbei, pentru care peste tot afabilă şi forte prevenitore. ea represeutanţi ai despărţământului I
„Asociaţiunei pentru literatura română şi
ne-am luptat tot-deuna chiar şi între cele Sâra cătră 9 ore lumea se aduna în (Braşov) al Asociaţiunei; advocatul N.
w
cultura poporului român , ce acum se ţine
mai vitrege împrejurări. pavilionele festivităţilor, anume arangiate Caroiu din Zârnescî, protopopul Iuliu Dan
pentru prima-orâ în mijlocul lor. Par’că
Sosirăm în fine la Beiuş, acest miti­ spre acest scop, la sâra de cunoscinţă, par­ şi deputatul Dr. N. Şerban ; din Sibiiu co­
fraţii noştri din acâstă parte a ţărei, atât
tel oraş situat la polele munţilor, ce des­ ticipând lume forte multă. Animaţia a fost mitetul întreg ; din Arad protosincelul
de încercată de omeni şi de sorte, ar fi
part Ardealul de părţile ungurene. mare. Toast a ţinut numai protopopul din Hamsea şi părintele Mangra; din Vinga
voit în adins să profite' de ocasiune spre
Acâsta era Vineri, în 14 (26) August, Beiuş, d-1 Augustin Antal. Petrecerea a adv. George Lazar; din Lugoş, adv. Bre-
a-se răsbuna în contra stării de amorţire,
cam pe la orele 7'/ sâra. încă cu o oră fost atât de însufleţită, încât mulţi nu s’au diceanu; din BlaşiQ. Prepositul Moldovan,
de care s’au lăsat a fi cuprinşi pănă acum, 2
înainte de-a sosi trenul în gară, Beiuşul putut depărta pănă diminâţa. Dr. V. Hossu, Dr. Bunea, profesorul Pre-
dând dovecjl înaintea lumei românesc!, că
se puse în mişcare. Mulţime de trăsuri şi cup, canonicul Gavrilă Pop etc.; din Cluşiil
flacăra iubirei de neam, de limbă şi cul­ P I U A P R I M Ă .
public mare alergâ spre gară întru întâm­ V. Podâba şi Bobeş; din D. St.-Mărtin
tură naţională, pe lângă tote vitregităţile Din dori de cli stradele Beiuşului erau
pinarea comitetului şi a marelui număr adv. V. Zeban; preotul Gerasim Domide
timpului, nu s’a stins încă şi nici nu se va
de ospeţl, ce sosiau cu acelaşi tren. Pero­ circulate de lume multă, inteligenţi şi ţărani, din Rodnavecbiă; vicarul Barbolovicifi din
stînge din inimele lor. veniţi de prin tâte părţile Bihorului. Cu-
nul şi gara întrâgă erau înţesate de lume, Şimleu ; din Orade adv. Zigre, Iosif Vulcan,
E fapt, că atâta viâţă românâscă, ca riositatea era mare cu deosebire la ţărani,
inteligenţă şi ţărani. La sosire, strigătele canonicul Şarcadi etc., apoi Pop de Bă-
în aceste cjile, rar s’a mai vădut când-va cari nu mai văcjuseră atâţia domni-români
de „să trăiască la adresa ospeţilor făceau sescl şi alţii, pe cari nu mi i-am putut
11
în Bihor. Ou deosebire e îmbucurător, că adunaţi la un loc pote nici odată. „Se pre­
să răsune văile bihorene. notă. Am văcjut şi câţî-va ospeţl din Ro­
nu numai în sînul fruntaşilor, ci chiar şi gătesc lucruri mari pentru RomânI , îşi cji-
M
„Bine aţi venit, Ilustre D-le preşe­ mânia, între cari directorul căilor ferate
în straturile de jos ale poporului nostru se eeau ei, „căci alt-fel pentru-ce s’ar fi adu
dinte şi ilustre comitet, în mijlocul nos­ Brătianu, Dr. Em. Eleftereseu etc. Ca ospe
manifestă un interes deosebit faţă de aceste nat atâţia?
tru ! Veniţi să puneţi plugul culturei în rar notez pe profesorul Sîrku din Pe-
serbări. Mulţime de ţărani din apropiere La sunetul clopotelor dela ambele bi­
agrul sătos de cultură, dâr ţelinos. Munca tersburg.
şi din depărtare, cu inima plină de dor şi serici, pe la orele 9 popor şi inteligenţă
va fi uriaşă, dâr nădăjduim în Dumnedeu, La masa pentru diariştl erau repre-
de speranţă, au grăbit şi ei să vină se sa­ înaintâză spre locaşul cel sfânt, ca să im­
că nu va fi fără resultatU sentate prin raportori „Gazeta Transilv.“,
lute, se vadă şi cunoscă pe „domnii de plore ajutorul Părintelui ceresc la marea
Ou aceste cuvinte îşi începu d-1 pro­ „Tribuna , „Tribuna Popor.“, „Telegraful
11
Român", cari portă la inimă binele şi feri­ muncă şi misiune, căreia i-se pune acjl basă
topop din Beiuş, August. Antal, preşedin­ Român şi „Unirea . Din partea pressei
11
11
cirea lor. în părţile bihorene. Atât biserica gr. or.,
tele comitetului araugiator, salutarea sa la maghiare încă se afla un raportor.
Prima surprindere plăcută, ce ni-s’a fă­ cât şi cea gr. cat. erau pline de lume.
adresa comitetului, din partea căruia ’i-s’a Autoritatea politică era representată
cut pe pământul Bihorului, a fost întâmpina­ Membrii comitetului, în frunte cu preşedin­
răspuns tot prin venerab. preşedinte Mol­ prin fisolgăbirâul Beliczay.
rea dela gara din Oradea-mare. Aci, la so­ tele Moldovan, merseră mai întâii! la bise­
dovan, care mulţămi Beiuşenilor pentru In vorbirea de deschidere, eruditul
sirea trenului, ce aducea pe preşedintele rica gr. or., unde a pontificat părintele ar-
căldurosa primire, asigurându-i de dragos­ preşedinte I. M. Moldovan arăta greutăţile
şi pe membrii comitetului central, aflarăm cbimandrit Dr. Ilarion Puşcariu, asistat de
tea, cu care vin în mijlocul lor şi învi- şi vijeliile, ce au trecut de atâţia secol!
un număros public român, care venise protopopii Vasile Popoviel din Beiuş, V.
tându-i să le dea mână de ajutor în ma­ peste capul poporului nostru, care cu tote
anume întru întâmpinarea comitetului. In Voina din Braşov, Papiu şi diaconul Po-
rea operă, ce au de împlinit. acestea n’a sucumbat, ci a luptat cu băr­
cuvinte căldurose, d-1 advocat Zigre bine- povicl din Sibiiu. Cântările le-a esecutat
După acestea convoiul pleca spre băţia pentru conservarea limbei ■ şi indivi­
ventâză comitetul, în numele căruia a răs­ la început corul mixt din Beiuş, âr la
oraş, fiind ospeţii conduşi pe la euartire. dualităţii sale naţionale; căci atunci, când
puns preşedintele I. M. Moldovan, mulţă- urmă un cor al clericilor din Sibiiu.
Aci mă simt dator să observ, că la lumina culturii şi sciinţii şi-a trimis racjele
mind în termini nu mai puţin aleşi şi căl-
gară era o ordine esemplară şi toţi âspeţii De aci preşedintele cu membrii din sale asupra popârelor, al nostru popor ro­
duroşî. păreau deplin orientaţi, ca şi cum s’ar fi comitet şi număroşî âspeţl au plecat la mânesc încă s’a folosit de acest moment şi,
Intr’aceea la Orade se concentrară aflat într’un loc ounoscut. Acesta este a-se frumosa şi spaţiosa biserică gr. cat., unde având bărbaţi ageri, cari au înţeles spiri­
din diferite părţi mulţime de ospeţl, aşa mulţămi în primul loc comitetului de în- a pontificat părintele protopop A. • Antal, tul timpului, a căutat să se întărâscă prin
că la trenul, ce avea să ne ducă spre Be­ cuartirare în frunte cu preşedintele său, asistat de alţi trei preoţi. Corul a fost şi fel şi fel de Asociaţiunî şi institute de cul­
iuş, au trebuit să se adaugă încă vre-o şâse d-1 Dr. Gavril Cosma, care a fost atât de aici forte bun. tură. Aşa s’au înfiinţat şi institutele de cul­
vagone. practic şi prevenitor, încât a trimis câţl-va * tură din Beiuş, cari sunt tot atâtea focare
înainte de-a ajunge însă la Beiuş, tineri înaintea ospeţilor pănă la Rogoz, Şedinţa I. La orele 11 şi 15 minute pentru răspândirea culturei. Acelaşi motiv
ni-se făcu la gara din Sâmbătşag (Szom- împărţind fiă-căruia bilete de încuartirare, se deschide prima şedinţă în presenţa unui a servit şi la înfiinţarea acestei Asociaţiunî,
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ somn adânc un burtos de ţăran, âr lângă uitat desagii acolea! Şi aşa i-am găsit eu şi a umplut sacul cu petrii şi cu muşchiii,
el un sac cam plinuleţ, aşa cum se obiel- acuma. Trebue să fiu eu aşa de cuminte, pentru-ca ţăranul, dâcă se va deştepta, să
nuesce la drum. Ţiganul a privit cât-va ca un jandar ? Domnul notar, nu i vorbă, nu bage de sâmă numai decât schimbarea,
Pîrvu în raiu. timp tare emoţionat, când sacul, când pe ar şi găoi-o la moment, că sacul se ţine de ce se petrecuse, şi apoi să pună mâna pe
ţăran. ţăran; eu însă sunt numai un ţigan prost, el. După-ce a fost gata şi cu umplutul, a
S c h i ţ ă de A. JElacIls.
„Aşa trebue să fiă şi în rai ii, unde pe care nu l tae capul la lucruri aşa de şters-o frumuşel.
Pîrvu era amărît şi năcăjit foc, că în poţi găsi tot-dâuna un sac plinuleţ lângă adânci. Atâta sciu, că l-am găsit, şi gata. Cu ochii strălucitori de bucuriă a
u
satul întreg GbiocenI, omeni, cai şi boi cu stăpânul său, care dorme , suspina el; „pe Dâr să vedem, cu ajutorul lui DumneZeu, întrat Pîrvu în colibă. Nevastă-sa Sultana
toţii erau sdravenl şi sănătoşi. Cum să stîm- pământ însă un aşa noroc mai rar ţi-se de ce bunătăţi am dat eu ? Nisce slănină a recunoscut momentan, că ţiganul a făcut
pere el astădl fomea şi setea sa proprie, a întâmplă . grăscioră, brânză, să te lingi pe degete, vr’o ispravă bună. Cei unsprezece purdei
11
nevestei sale şi a celor unsprecjece purdei, In curând s’a scăpat de accesul acesta trei păveebl de cârnaţl, două sticle de ra­ s’a grămădit cu toţii curioşi în jurul lui pe
dâcă nu’şl va putâ validita dibăcia ca den­ sentimental, s’a apropiat încet încetinel de chiu, o sticlă de oţet, o sticlă de uleiă, o podâla de lut. In mijloc s’a stîrcit frumos
tist şi veterinar? dăsagi şi în câte-va minnte a descărcat în eutiă de smolâ, trei pânl,... dâr stai, că Pîrvu şi a început să care grămadă peste
„Si nici cai de potcovit n’ai de unde , busunare tot ce-a fost de-ale mâncării în âtă şi şâse ouă! Unde să le pui, să nu se grămadă bunătăţile din sin şi din buzunare.
11
se gândea el trecând prin sat în arşiţa so ei; dâr fiind-că busunarele, n’au putut să spargă ? u „Tot eşti tu om de isprvă! , dise ţi­
u
relui de vară, „nici ceva ferăriâ de deres. cuprindă tote bunătăţile, şi-a desfăcut că­ Pîrvu se scărpina de trei ori după ganca.
De-ar fi măcar Duminecă; atunci aşi putâ maşa la piept şi aşa şi-a prefăcut sinul în­ ureche şi acum scia, ce să facă. Şi-a scos Când a venit rândul şi la cutia cu
să joc în cârciumă şi să mî câştig aşa oeva ! tr’un magazin de mărfuri coloniale De te­ eăc’ula cea lungă şi nâgră, a pus-o jos cu smolă, s’a iscat o fatală divergenţă de
Să fiu eu acum împărat, mi-aş cumpăra de mut, nu i vorbă, s a cam temut Pîrvu de gura în sus, şi-a uns binişor fundul cu no- păreri între eioroi. Sultana Zicea, că trebue
cinei franci usturoii!, de doi franci pâne şi urmările, ce puteau să le aibă acest schimb roiă, a aşecjat ouăle, şi-a plecat capul cu păstrată pe vremuri mai rele, căci rabdă la
de două-decl de franci rachiu . de posesiune, se mângaia însă aşa: băgare de sâmă în căciulă, şi-a tras-o cu tăvălâlă, pater familias însă era de părere,
11
Pîrvu ajunsese pe învercjita luncă de „Dâr de unde să sciu eu, că dăsagii grijă peste urechi şi s’a ridicat apoi în­ că ar fi bine să fiă dată momentan pe un
lângă capul satului şi apucă pe poteca, sunt tocmai ai ţăranului ăstuia ? Pote va fi cetinel în sus. ciocănaş de rachiii. O înjurătură răsună în
ce ducea în jos la rîu. De-odată se opri horcăind acolea de vr’o patru câsurl şi a Gât şi a făcut el trâba cu ouăle n’a colibă, discuţia deveni din ce în ce mai
surprins în loc: la umbra unui fag pe venit un altul mai târcfiu, s’a pus să se scăpat de loc din ochi pe badea de sub vehementă, pănă în fine Sultana n’a putut
malul apei stătea luugit şi copleşit de un odihnâscă, a plecat apoi mai departe şi şi-a fag, care durmea dus. S’a pus apoi ţiganul să se mai rabde, a pus mâna pe un cas-