Page 58 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr ISO--1898.
«f
al căreia scop este, ca să unâscă pe toţi tetul central. Intre acestea presentă mai mot, astfel, că nu se putea destul de bine rală. Susţinerea păcii s’a pus ca ţîntâ poli­
Românii pe terenul cultural. Se vede, că întâiii propunerea despărţământului I (Bra­ urmări producţiunea. tică internaţională. In numele păcii univer­
Bihorenii au înţeles rostul Asociaţiunei, şov), la care s’a alăturat şi despărţământul Partea musicală, ca şi cea teatrală, a sale au încheiat între sine statele mari
când au învitat’o la ei. Doresce, ca ea Bran al Asociaţiunei, de a-se ajutora din succes strălucit. Păcat numai, că nu erau alianţe puternice, ca cu mai mare eficaci­
să-şî şi aibă rodele muncei salo mai ales în venitele Asociaţiunei acele despărţăminte localităţi destul de potrivite. tate să conserve pacea, au desfăşurat tote
păturile poporului de pe acest teritoriu în­ ale ei, despre cari se va constata, că lu- Corul, improvisat numai pentru festi­ puterile lor în proporţiunî necunoscute pănă
tru conservarea limbei şi a culturei sale crâză la desvoltarea unei acţiuni sistema­ vităţi, ne-a pus în uimire cu prestaţiunile acum pentru sporirea armatelor şi acâstă ac­
naţionale etc. tice pentru cultura straturilor de jos ale sale după o pregătire abia de 5 săptămâni tivitate şi-o continuă mereu, fără de a-se
Vorbirea presidentului, atât de mă- poporului. Secretarul arată, că comitetul sub conducerea zelosului său conducător, speria de nici un sacrificiu. Cu t6te jertfele
duosă şi plină de idei, a fost urmată de central s’a pronunţat în contra acestei pro­ d-1 profesor Nicolae Diamanăi. Nu numai aduse însă, nu li-a succes pănă acum a a-
furtunose aclamărl din partea publicului. puneri pe cuvânt, că nu permite budgetul. în ce privesce esecutarea, ci chiar şi nuan- junge la resultatele b nefăcătore ale paci-
:
La vorbirea presidentului a răspuns Comunică mai departe, că d-1 Ioan sarea pieselor concura cu un bun cor per­ ficaţiunei dorite.
d-1 Iosif Vulcan în numele Românilor bi- Pop-Beteganul şi preotul Baciu din Şoimuş manent şi organisat. „Sarcinele financiare, urmând un mers
horenl. pice între altele: E vesel, când (lângă Bistriţa) au oferit Asociaţiunei 20 fl. Intre debutante am văcjut pe tînăra ascendent, vatămă prosperitatea publică şi
Vede acest măreţ tablou, ce i-se desfăşură pentru a se pune basă la un fond — ar fi d-ră Lucreţia Mureşian cu o predare fru­ puterile spirituale şi materiale ale popore-
u
înaintea ochilor şi asemenea căruia Biho­ să fiă fondul „Andreiu Mureşianu - din mosă şi mult promiţătore. Apoi d-şorele lor. Munca şi capitalul sunt în mare parte
rul n’a mai vădut. O serbare naţională ro­ ale căruia interese la timpul său să se Mariora Zigre şi Veturia Papp au surprins deturnate dela misiunea lor firâscă şi folo­
mână, prin care se manifestă vieţa Româ­ premieze o poesiă, cea mai bună la noi. publicul cu talentul lor declamatorie. D-ra site în mod neproductiv. Sute de milione
nilor de aici, dovedesce, că seminţa arun­ Premiarea să se facă în 16 Novembre a Valeria Papp cu vocea sa sonoră şi bine se întrebuinţâză pentru maşini de distru­
cată de divul Traian pe plaiurile Carpaţilor fiă-cărui an, cjiua morţii lui A. Mureşianu. desvoltată promite a deveni o artistă ro­ gere înspăimântâtore, ce acjl se oonsideră
trăesce încă şi vrâ să trăescă. Şi va trăi, Comunică mai departe propunerea mână de primul rang. Fenomenala copilă ca cel mai nou resultat al sciinţei, dâr cari
căci are un scump îesaur: limba, care n’o d-lui vicar Alimpiu Barbdloviciu de-a se Aurelia Cionca ca un fluturei sbura peste în urma unei nouă descoperiri în acest do­
va lăsa să pâră. Acesta este pentru care schimba ţinerea adunărilor generale în altă ţastele pianului, ca cu tonurile produse să meniu, îşi pierd cu desăvârşire valorea.
trăesce poporul român. Şi e vechiă acâstă di, fiind în cjiua de Sta-Maria preoţii îm- ne înalţe la ceriurl. Tendinţele spre cultura naţională, spre pro­
limbă, căi adusă din Roma; e frumosă, pedecaţl de-a participa la adunări. Partea teatrală s’a jucat de-asemenea gresul economic şi spre crearea prosperi­
că-i din gintea latină; e dulce, oă-i limba Comunică în fine, că comitetul paro- cu destulă pricepere şi rolurile au fost bine tăţii, sunt ştirbite seu împiedecate în des­
mamei nâstre. Ne închinăm ei şi o adorăm. chial din Bela cere un ajutor de 50 fl. împărţite. voltarea lor. Cu cât singuraticele puteri îşi
Sunt multe pedecile, ce i-se pun în calea Tote propunerile, cum şi cererea din sporesc armările, eu atât mai puţin cores­
E de notat, că gendarmii băjbăie pe
desvoltărei, der chiar acest fapt ne în- urmă s’au predat respectivelor comisiunl pund scopului, ce şi-l’au pus guvernele.
stradă. Asâră la primire erau mulţi. Ne
dâmnă să o apărăm mai mult. Şi la acâstă pentru studiare. Crisele economice §unt a-se datori în mare
urmăresc pas de pas.
muncă mărâţă vine acuma şi Bihorul să-şî Preşedintele comunică, că s’a presen- parte regimului escesiv al înarmărilor şi
Raportorul.
aducă tributul său. A intrat şi el pe arena tat o singură disertaţiune, anume din par­ * acelui pericul constant, care se cuprinde
luptei pentru cultura naţionâlă română etc. tea d-lui Axentie Severu cu tema: „Pentru Raportul despre decursul şedinţei a în îngrămădirea de material de răsboifi,
Aplausele şi aclamările publicului în ce nu pot ţinâ Românii concurenţă cu doua, de Duminecă, pe care l’am primit transformând pacea armată în sarcini sirivi-
11
urma acestei însufleţite vorbiri părea fără Evreii? Deore-ce însă autorul nu era de tocmai la încheiarea foiei, îl yom publica tore, pe cari poporele le suportă din ce în ce
sfîrşit. faţă şi deore-ce nu se afla altul, care să mâne. mai greu. Este evident dâră, că dâcă acâsta
S’a trecut după acestea în meritul potă ceti destul de bine lucrarea, cetirea situaţie s’ar prelungi, ea inevitabil trebue
agendelor. * ei nu putea ave efectul dorit şi de aceea să ducă la acel cataclism, pentru înlătura­
Pace şi desarmare generală. rea căruia se lucrâză şi ale cărui orori um­
Preşedintele învită pe delegaţii des- s’a transpus cămitetului central pentru
părţămintelor să-şi presente credenţionalele eventuală întrebuinţare. plu de grdză ori-ce sentiment omenesc.
şi pe membrii presenţî să-şi înscrie numele S’a dat după acesta cetire mai mul­ Ţarul Nicolae II al Rusiei, stă­ „A pune capet acestor înarmări neîn­
pe o listă, pentru ca în cas eventual să se tor telegrame de salutare. între cari una pânul celui mai puternic imperiu al cetate şi a îmbrăţişa mijlâcele pentru pre­
potă constata cine are dreptul de vot. din partea Escelenţei Sale Metropolitului lumei, a făcut se se publice, prin venirea periculelor, ce amen nţă lumea în­
Ar fi urmat acum cetirea raportului Miron Bomanul de următorul cuprins : „Tri­ ministrul seu de esterne contele Mu- tregă, este datoria supremă, ce li-se impune
general al comitetului despre activitatea sa mit Asociaţiunei nostre culturale salutări raview, un manifest adresat tuturor tuturor statelor.
în anul 1897, dâr la propunerea d-lui Dr. căldurose în mica capitală a ţinutului isto­ terilor şi statelor, ca prin represen- „Majestatea Sa, pătruns de aceste
Bunea, acest raport nu s’a mai cetit, fiind ric, de care îmi sunt legate cele mai dulci tanţii lor se se sfâtuâscă asupra sentimente, a binevoit a-mă însărcina pe
deja înainte publicat şi cunoscut publicu­ suvenir! din etatea-mi fragedă. Spiritul păcii şi a desarmârii generale. .Acest mine, ca să propun tuturor guvernelor,
lui. La propunerea d-lui archimandrit Puş- păcii şi al concordiei să-i garanteze buna manifest emanat în formă de pro­ cari au representanţl acreditaţi pe lângă
11
cariu însă a rămas, ca totuşi partea din prosperare . punere, va produce o mare şi ge­ curtea rusâscă, întrunirea unei conferenţe,
raport privitore la mişcarea nâstră literară Altă telegramă era din partea d-lui nerală surprindere în lumea întregă, care s’ar ocupa cu acâsta seriosâ problemă.
să se eetâscă în şirul disertaţiunilor. Iosif Roman din Orade, care bolnav fiind, cu atât mai vîrtos, că puternicul Acâsta conferenţă, cu ajutorul lui Dumnecjeu
S’a ales apoi o comisiune pentru esa- nu s’a putut presentă. Tot din Orade mai imperiu al Rusiei era şi este con­ ar fi un prevestitor fericit pentru secolul
minarea raportului comitetului constătătore era o telegramă din partea d-lui paroch siderat, ca cel mai statornic primej- ce vine. Ea ar întruni într'un puternic mă-
din d-nii : Iosif Vulcan, Nic. Ivan şi Dr. Horvat, altă telegramă din Mediaş, alta duitor aj păcii. Cetind manifestul, nunchiă silinţele tuturor statelor, cari ni-
Elie Dăian; pentru esaminarea raţiociniu- din Sibiiu etc. etc. pe care îl publicăm aici din cuvânt suesc în mod sincer să facă a triumfa con-
lui pro 1897 şi a proiectului de budget Se cetesce, în fine, o parte din ra­ în cuvânt şi care este adresat de cepţiunea păcii universale asupra elementelor
pentru 1899 d-nii: Dr. Liviu Lemeni, Co- portul comitetului privitâre la producţiu- cătră Nicolae II tuturor capetelor de turburârl şi discordii; ea ar cimenta în
riolan Fop şi Gerasim Domi.de; pentru stu- nea nostră literară, după care şedinţa s’a încoronate, tuturor ţârilor şi popo- acelaşi timp acâstă înţelegere printr’o con-
diarea proiectelor de regulamente înaintate închis la orele 12 şi 20 minute. relor, omul rămâne cuprins de sen­ sacraţiune solidară a principiilor de echitate
spre aprobare d-nii: Dr. I. Suciu adv., Dr. * timentul, că stăm faţă cu cel mai şi de drept, pe care se basâză siguranţa sta­
Ion Stroia profesor şi Gavril Precup prof.; mare eveniment al vecului. S’ar păre, telor şi a popdrelor“.
Banchetul. La 2 ore a urmat ban­
pentru înscrierea de membri şi încassarea că el întrupâzâ visul măreţ al unui Nu putem caracterisa mai ni­
chetul, la care au participat peste 300
taxelor d-nii: Aug. Antal protop., Vasile Kant, Hugo, Montesquieu, Rousseau merit acest cuvânt al Ţarului, de­
persone. Pavilionele erau încunjurate de
PopovicI protop. şi Dumitru Negrean, co­ şi Yoltaire. Ţaiul doresce întrunirea cât ca o declarare de răsboiu râsbo-
mulţimea de ţărani, de cari era plină
merciant. unei conferenţe din toţi represen- iului.
Strada Română şi curtea. Pe strade se au-
După acestea secretarul II Dr. Ilie tanţii guvernelor pe lângă curtea Planul Ţarului este fără îndo­
cliau însufleţite strigări de „să trăescă“,
Beu comunică propunerile înaintate la comi- din Petersburg, care se se ocupe cu ială măreţ şi uriaş. Marea lui însem­
eşite din pepturile ţăranilor la adresa mem­
marea problemă a păcii, în conse-
brilor din comitet şi a ospeţilor români. nătate istorică este incalculabilă
cenţă deci cu desarmarea generală. chiar şi în caşul, când n’ar putâ fi
Primul toast l’a ţinut preşedintele Etă ce se publică în Monitorul
tron şi l’a repedit drept în capul Pîrvului. realisat. De va succede, ori nu, a-
pentru Majestatea Sa şi casa domnitore;
S.trigătul de spaimă al Pîrvului : oficial din Petersburg: cest plan îşi are o epocală însem­
directorul gimn. I. Butean vorbi pentru
„Stai____ouăle!“ a venit prea târcjiu, căci La ordinul Majestăţii Sale împăratu­ nătate tocmai pentru-că e pus îna­
comitet şi âspeţi; protopopul Papiu şi
şiroie albe-galbene au şi început să curgă lui, contele Mauravieiv, ministru de esterne, intea lumei de cătră acel puternic
Dr. R. Roşea (Sibiiu) pentru BeiuşenI etc.
pe faţa arsă de sore a ţiganului. Durerea a remis la 12 (24) August tuturor repre- potentat, care stă în fruntea celei
De încheiere încă câte-va observări:
Pîrvului pentru ouăle de cari n’a avut sentanţilor străini acreditaţi la Petersburg, mai colosale armate de pe globul
Din causa marei aglomeraţii în tot decur­
parte să le guste, a fost atât de mare, următorul comunicat: pământesc şi este stăpânitorul abso­
sul şedinţei, precum şi a banchetului era
încât a trântit cutia cu smâlă drept in „Menţinerea păcii generale şi o redu­ lut al acelui imperiu, care tocmai
sgomot mare. din care causă mai ales la
faţa Sultanei. Când purdeii, tari nu prea-’şl cere posibilă a înarmărilor escesive, ce a- acum stă într’un pronunţat conflict
banchet, toastele nici nu se puteau aucji.
puteau da sâmă de gravitatea acestei catas­ pasă asupra tuturor naţiunilor, formâză în cu Anglia, dovedind faţă de acâsta,
Nu cu puţină durere am observat, că
trofe economice, au zărit feţele spoite a-le actuala situaţie generală a lumei îutregl în cestiunea Chinei, o atitudine, care
Români din părţile bihorene, unii chiar
grangurilor celor bătrâni, au isbucnit cu acel ideal, cătră care ar trebui să nisuâscă nici decât nu concordeză cu stilul
din Beiuş, mai ales advocaţi şi profesori,
toţii într’un rîs sălbatic, de urla coliba în- tote guvernele. politicei de pace şi desarmare ce
conversaţi unii cu alţii uriguresce. Dovadă, că
trâgă. La acâsta şi-au venit bătrânii amân­ „Majestatea Sa, stăpânul şi împăratul transpiră în mod atât de strălucit
ei posed limba maghiară mai bine ca cea
doi în fire, s’au sărutăt odată de împăciuire, meu, este pătruns de acest sentiment uma­ din manifestul seu.
română şi că nici nu se silesc a se cul­
apoi familia întrâgă s’a grămădit erăşl pe nitar şi nobil. Guvernul imperial fiind con­
tiva măcar prin cetire în limba lor ma­
podâla de lut, âr bunătăţile au dispărut vins, că acest scop măreţ corespunde in­
ternă. Nu o atribui acâsta lipsei de simţ
văcfend cu ochii în gura de lup a ţiganilor. tereselor celor mai ponderose ale tuturor pu­ Crisa pactului.
naţional, mai ales că am auclit însu-mî mai
Apoi dada Pirvu s’a ridicat în sus, să facă terilor şi dorinţelor lor legitime, află mo­
mulţi domni discutând cu interes cestiunl
şampanie, cum dicea el. A golit oţetul, mentul actual de fdrle potrivit, ca pe calea Ceea-ce au aşteptat toţi din tote păr­
naţionale, însă în limba maghiară.
rachiul şi uleiul într’un urcior, la un loc, unei discuţiunl internaţionale să găsâscă acele ţile, nu s’a întâmplat. Monarchul nu şi-a
*
a mai pus puţină apă şi câteva bucăţele mijloce eficace, cari pot garanta popârelor spus nici Duminecă — după cum se asi­
de zahar, a scuturat odată urciorul, şi şam­ Concertul, Sâmbătă sâra a urmat binefacerile unei păd reale şi durabile şi cari gura — cuvântul hotărîtor cu privire la
pania ţigănâseă era gata. Urciorul a trecut concertul şi representaţia teatrală. Pro­ pot pune capăt desvoltării progresive a înar­ neînţelegerile celor două guverne în ces­
pe rând din gură în gură. grama a fost cevaş prea lungă, aşa că pu­ mărilor actuale. In cei din urmă 30 de ani tiunea pactului. Se fac atâtea combinaţii
(Va urma.) blicul începuse să-şi pârdă răbdarea. Şi s’a consolidat în mod estra-ordinar în con- asupra situaţiei, încât omul nu scie ce se
aici, în urma marei aglomeraţiunl, era sgo­ scienţa popârelor dorul după pacea gene­ crâdă şi ce să nu crâdă.