Page 59 - 1898-08

Nr. ISO-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Faptul, că Hajestatea Sa n’a decis luni închisâre pe motivul obicinuit, că ar fi lucrat după planurile făcute în mod gratuit sîta specialiştilor, în care cas ar fi ajuns
nici Duminecă, pare a confirma părerea ce agitat contra statului. D-1 Mordriu a su­ de d-1 architect A. Săvulescu. la convingerea, că în întrâgă archidiecesa
am accentuat’o şi noi, că la conferenţele ferit cu resignaţiune şi curagiu bărbătesc Intre colonele celor patru laturi ale nu esistă învăţător, care să nu prefere
din Peşta nu s’au aplanat divergentele din­ pedâpsa ce i-s’a dictat. 11 felicităm din piedestalului, sunt lipite patru plăci de mar­ „Reuniunele învăţătorescî", sciind prea bine
tre cei doi miniştri-preşedioţl. Ba se mai inimă şi-i dorim reîntorcere fericită în mij­ mură nâgră, purtând inscripţiunile: şi causa pentru ce. Cred însă firm, că con­
pare chiar, că întrâgă tocmela Badeni- locul familiei şi a poporanilor săi credin­ „In anul 1898, August 15. In dilele sistorul archidiecesan, conformându-se con­
Banfify, căreia i-s’a dat espresiune prin cu­ cioşi. „Regelui Carol I, Fundatorul Regatului clusului congresual, care nu se pâte şterge
noscutele proiecte aşternute celor două par­ „Român; Câmpulungul Primul Scaun Dom- printr’un conclus al sinodului, va veni la
Stegul statului şi Moţii. Foile ungu- „nesc, Salută chipul de bronz al urzitorului
lamente spre desbatere, s’a pus deocam­ convingerea arătată mai sus şi va raporta
rescl ârăşi ţipă ca din gură de şârpe, că „Ţărei românescl; Inălţatu-s’a chipul lui
dată la dosar. Etă ce s’a petrecut la Viena proximului sinod archidiecesan, pledând
autoritatea „statului" e pe ducă, căci „sim­ „Radu Negru Basarab, descălicătorul Ţărei
Duminecă: „românescl; Memoriei luceafărului Basara- pentru introducerea „Reuniunilor învăţăto­
bolul statului ungar, tricolorul unguresc" a
3
La 9 / monarchul a primit în au­ „besc, admiratorii gloriei străbune, închină rescî", dictate de congresul naţional bise­
4 ajuns să fiă necinstit şi batjocurit tocmai
dienţă privată pe Banffy, care a stat îna­ „acest monument". ricesc, prin regulamentul statorit în şe­
în cjiua sf. Ştefan şi încă din partea urgi­
intea Majestăţii Sale timp de trei sferturi Monumentul este aşedat în capătul dinţa X dela 15/28 Maiii 1895, care până
siţilor de Moţi. Povestea s’a petrecut după
de oră. După audienţă Banffy s’a dus la din spre Nord al bulevardului oraşului, cu în 4i de astăcjl e lege fundamentală pen­
ua
foile ungurescl aşa că în noptea sf. Ştefan,
palatul ministerial maghiar, unde a confe­ faţa în lungul bulevardului. tru întrâgă metropolia; şi pănă când legea
în comuna Vaca, la graniţă între comita­
rit cu miniştrii Lukâcs şi Kâllay pănă după Cu trenul de 11 au sosit Vineri pen­ acâsta nu o schimbă aceeaşi supremă au­
tul Arad şi Hunedora, nisce necunoscuţi
ora 12. Cătră ora 1 br. Banffy şi Lukâcs tru serbare d-nii ministru Haret şi general toritate bisericâscă, nici un sinod epar-
au pus mâna pe stâgul „statului" arborat
s’au dus la Burg, unde îi aştepta contele Brătianu din partea ministrului de răsboiii. chial, cu atât mai puţin cel archidiecesan,
la primăriă, şi l’au făcut tot sdrenţe. Făp­
Thun, ministrul de finanţe Dr. Kaizl şi minis­ La orele 12 se începe serbarea. nu e îndreptăţit a făuri alte legi de ocâr-
tuitorii apoi au dispărut între strigăte şi
trul austriac de agricultură Bărenreuther. Cu După ofîciarea serviciului divin, mu­ muire.
chiote de bucuriă. Când s’a trezit păzitorul
toţii s’au presentat apoi ârăşi înaintea mo- sica întoneză rugăciunea. Cunoscând gradul de cualificaţiune,
de nopte, a fost prea târdiu; âr acum pa­
narchului. Aici s’a ţinut un consiliu presi- Cel dintâiă, care ia cuvântul este d-1 de cultură şi de sciinţă al învăţătorilor
trioţii să mângăe cu nădejdea, că „crimi­
dat de Majestatea Sa. Despre consultări nu Sachelarie, preşedintele tribunalului local şi noştri, cari rivalisâză cu învăţătorii altor
nalii" trebue să fiă prinşi şi supuşi la aspră
s’a luat proces verbal, deşi ele au durat mai preşedinte al comitetului de iniţiativă pen­ confesiuni mai libere în desvoltare şi mai
osîndă, căci afacerea întregă au luat’o în
bine de 2 ore. Miniştri-preşedinţI au rapor­ tru ridicarea monumentului. In puţine, der bine dotaţi, le cfi fraţilor colegi: SS
c
mână „gendarmii, apărătorii liniştei pu­
tat simplu monarchului despre conferen­ binesimţite cuvinte, d-sa arată marea im­ mergem cu toţii la „conferenţe" şi, sfătu-
blice".
ţele, ce le-au avut în Peşta, âr cei doi mi­ portanţă a acestui monument. Mulţumesce indu-ne la olaltă, să cerem cu insistenţă
niştri de resort, Lukâcs şi Kaizl, au făcut Gimnasiu unguresc în Fagăraş. Minis­ obştei moşnenilor, artistului Mirea,., archi- dela comisarii consistoriali să suleveze ces­
cunoscute diferenţele esistente în cestiunl trul Wlassics are de gând să le deschidă tectului Săvulescu şi tuturor cavi au con­ tiunea, dâcă vrem noi conferenţe, ori reu­
Românilor FăgărăşenI la tomnă un gim­
meritorii. Majestatea Sa a luat la cunos- lucrat la acestă operă de adevărat patrio­ niuni învăţătorescî. Er în procesele verbale
cinţă raportele şi, fără de a decide asupra nasiu unguresc, începând deocamdată cu tism, şi termină urând sănătate Regelui şi să se accentueze dorin ţa nostră generală, după
prima clasă gimnasială. Spre scopul acesta
Jor, a îndrumat pe cei doi miniştri şi pe întregei familii regale. care cu toţii cerem reuniuni învăţătorescî,
a cerut dela comună o şubyenţiune anuală,
■miniştri de resort, să-şi continue ţractările. D-1 Zamfirescu, primarul oraşului, muj- adegâ îfll perem nici mai mplţ, nici mai
recomandându-le respectarea punctelor de de o miie de florini; i-s’a răspuns însă, că ţumesăe $1 d-sa obştei moşnenilor pentru puţin, decât numai aceea, ce hî-a dat con­
yedere constituţionale. , comuna fiind săracă, mai bine se lipsesce opera lor, şi ia în primire monumentul. gresul naţional bisericesc în 1895 Nr. prot.
Foile unguresc! spun, că ministrul şi de gimnasiu şi de tote ale lui Wlassics. D-1 Nae Năstâsescu, învăţător din Ru- 110 şi este valid şi obligător pentru în-
Banffy reîntorcendu-se la palatul ministe- Dâcă au vădut, că n’o pot aşa scote la căr, în numele Rucărenilor ţine o cuvân­ trâga metropoliă.
riului maghiar, a dis cliariştilor, cari îl aş­ cale, instrumentele guvernului s’au pus şi tare plină de patriotism. Spune, că Rucă- Privitor la „observări asupra planului
teptau să afle secretele: am Jiotârît, ca au convocat pe Lunia trecută congregaţia renii cred, că satul lor este fundat de ma­ de învăţământ", despre care s’a mai discu­
să hotărîm mâne. cu scopul de a-se vota un arunc pentru
rele Voevod — sunt dovedi pentru acâsta tat în reuniunele nostre, ar fi bine să mer­
Cestiunea cea mai dificilă o formeză acoperirea sumei de o miie de florini. Ro­ — şi vin să depună o coronă pe monu­ gem pregătiţi, ori apoi să ne reţinem dela
moţa. Contele Thun stă şi acum pe basa, mânii FăgărăşenI, cărora vrea să le facă mentul marelui Voevod, ca dovadă de ad- ori şi ce discuţii.
că „Reichsrath"-ul nu pote fi convocat. ministrul acest dar veninos tot pe punga miraţiune şi recunoscinţă pentru întemeie­ Veritas.
Insă în schimb pentru favorurile, ce ar fi lor, fără îndoială îşi vor fi făcut datorinţa.
torul ţărei, după cum şi acum sunt gata
să le primescă Ungaria la încheierea pac­
Statua Ţarului Alexandru II. In 28 să alerge cu toţii la prima chemare a ma­
tului, ea trebue să urce cuota la 35, ori SOIRI ULTIME.
1. c. a fost inaugurată în Moscva, cu deo­ relui nostru căpitan, când va fi vorba de
cel puţin la 34°/ . Banffy nu e învoit de
0 sebită solemnitate, statua Ţarului Alexan­ apărarea ţărei.
loc cu acostă pretensiune şi stă morţiş pe Viena, 30 Aug. Acţiunea Ţaru­
dru II. La festivităţile înaugurărei a asis­ D-1 Haret, ministrul cultelor, în câte­ lui relativ la desarmare a produs
lângă convocarea „Reichsrath"-ului, care tat şi părechia imperială rusescă şi o mare va cuvinte, arătând mărirea Voevodului, a
va ave să alegă comisiunea austriacă pen­ pretutindeni, dâr mai ales în Berlin,
mulţime de demnitari ruşi. Austro-Ungaria cărui memorie se sărbătoresce, spune, că maro surprisă în public. Foile ger­
tru cuotâ.
s’a representat prin ambasadorul principe şi acum trebue să fim mândri, că am sciut
, Pe erî, Luni, avea să se ţină un nou mane îşi exprimă nedumerirea, că
Liechtenstein şi prin mareşalul Klepsch. Au să păstrăm şi să ducem bine ţâra pe care
consiliu ministerial comun sub presidenţia asistat numărâse deputaţiunî la inaugurare. a întemeiat’o Radu Negru. Au mai ţinut îndărătul manifestaţiei Ţarului ar fi
monarchului. In acest consiliu avea să se ascunse 6re-carî planuri, şi de aceea
Erî s’a ţinut o revistă a armatei în pre- apoi d-nii învăţători Ionescu şi d-1 dr. Ta- vorbesc de ea cu reserva. Foile fran-
decidă asupra modului de procedere, adecă
senţa Ţarului Nicolae. che Stefănescu două lungi discursuri, ară­ cese salută acţiunea ca marinimăsă
■monarchul să decidă, pentru-ca Banffy să
tând cel dintâi importanţa monumentelor
aibă cu ce se presenta înaintea dietei. E Profesorul Wirchow în Bucurescî. După istorice şi cel d’al doilea viaţa şi faptele şi liumanitară, dăr de resultat se în-
probabil însă, că consultările se vor fi pre­ cum se anunţă, profesorul Wirchow va mari ale lui Radu Negru. Poetul D. Nanu doesc şi ele, şi mai ales se îndoesc,
lungit şi de astă-dată pănă acji, ori mâne. visita săptămâna acâsta institutele de me­ a recitat versuri făcute de ocasie. că va aduce vre-un folos Franciei.
w
dicină din Bucurescî, sub conducerea d-lor „Figaro numesce propunerea Ţaru­
La orele 3 d-1 G-r. Tocilescu, a ţinut lui o nobilă chimeră.
Dr. Felix şi Dr. V. Babeş.
o forte interesantă conferinţă publică în
Foile engleze (Ţie, că planul
salonele clubului militar, despre Radu Ne­
Din căpităniţă călugăriţă. Nevasta ne­ Ţarului p6te să se potrivâscă bine
— IV (29) August. gru Voevod, arătând cu documente arheo­
norocitului Wasserthal, eroul cunoscutei pentru Rusia, der pentru Englitera
Fiascul Ungurilor la Porţile de fier. Se drame din Sibiiu, s’a retras într’o mănăs­ logice şi cu date neîndoelnice, existenţa nu se potrivesce. In Viena acţiunea
pare, că marea lucrare pentru regularea cur­ tire de călugăriţe din Austria de jos. Sâm­ Marelui Voevod, contestată de unii is­ Ţarului a fost primită de cătră cer­
sului Dunărei, la Porţile de fier, cu care a băta trecută necredinciosa femeie a fost torici. curile politice în mod simpatic. Foile
fost însărcinată Ungaria de cătră statele vădută ultima dată în Sibiiu, ea şl-a luat Sâra mare bal şi serbare în grădina italiene se tem, ca Francia se nu
Europei, va face un fiasco complect. După- rămas bun dela părinţi şi rudenii şi a ple­ publică, în folosul săracilor. împedece realisarea propunerii de
■ce inginerii unguri au făcut acâstă lucrare, cat direct la mănăstire, ca să şl ispăşâscă desarmare făcută de cel mai puter­
s’a constatat, că e absolut greşită şi că păcatele. nic monarch al lumii; unele se bu­
curentul e aşa de repede în noul canal, că Conferente, ori Reuniuni învăţă- y cură de acţiunea Ţarului, altele o
7
>
Concert. Musica orăşenâscă va con­
vasele nu pot urca în susul apei. Defectul primesc cu reservă său neîncredere.
certa mâne seră, Mercur!, în grădina ote­ torescî?
acesta fusese constatat de toţi inginerii, „Don Quichotte din Roma se îndo-
44
lului „Pomul verde". începutul la 8 ore.
cari vedeau lucrarea, dâr inginerii unguri — Din archidiecesa română gr. or. Aug. 1898. esce de succes şi-şî esprimă îngriji­
Intrarea 30 cr.
nu-i pricepeau. Numai când lucrările s’au — F i n e . —
rea, că iniţiativa rusescă este păte
sfîrşit, au rămas cu gura căscată consta­
Pentru-ce 6re s’a abătut sinodul ar- numai preludiul unui mare răsboiu
tând iuţela curentului, forţa lui cea mare chidiecesan dela conclusele congresului na europăn.
Monumentul lui Radu. Negru.
şi imposibilitatea vaporelor de a urca flu­
ţional bisericesc din 1894 Nr. prot. 110 şi
viul. Atunci inginerii au dis, că mai tre- Sunt trei ani şi mai bine, de când dela regulamentul statorit atunci §. 150, Viena, 29 August. Monarchul
buesc făcute nouă lucrări de bararea apei obştea moşnenilor CâmpulungenI (România), care normâză împărţirea învâţătorimei în n’a decis nici acjî asupra crisei. Este
şi împedecarea curentului. Au cheltuit alte descedenţl ai moşnenilor împroprietăriţi de „reuniuni învăţătorescî ?“ Ore dâcă acâstă probabil, că Majestatea Sa va primi
milione, au făcut barajele, au instalat ca­ Radu Negru Voevod, s’au gândit la ridica­ supremă corporaţiune, „congresul naţional mâne din nou pe cei doi miniştri
bluri şi maşini spre a pute trage vaporele rea unui monument marelui Voevod, care bisericesc", ordonâză „Reuniunele învăţăto­ preşedinţi şi pe miniştrii de resort.
în susul apei. După-ce au isprăvit aprope a pus basele Ţărei românescl. rescî", potrivit este pentru sinodul archi E mai aprope sigur, că se va con­
şi aceste lucrări, se constată acum, că nu voca „Reichrath“-ul pentru desba-
Din sînul moşnenilor şi din alte per- diecesan a schimba acel oonclus fără nici
e destulă apă în canalul barat şi au făcut terea proiectelor despre pact, ăr gu­
sone, s’a ales în acest scop un comitet, o autorisaţie? !
publicaţii, că trebue să se întrerupă trans­ vernul unguresc îndată după deschi­
care a reuşit, după multă trudă, să ducă Consistorul dă circulare de supunere
portul de mărfuri pe Dunăre între oraşele derea dietei va declara, că pactul a-
la bun sfîrşit opera lor. necondiţionată, când e vorba de împlinirea
flin susul şi josul canalului. Ba nici va­ ternă dela sărtea, ce o vor ave pro­
Bustul lui Radu Negru este lucrat de unor ordinaţiunl ale sale, în timp ce sino­ tt
porele, care înainte circulau la Porţile de iectele în „Reichsrath . Desnodămen-
cunoscutul artist Mirea — şi el moşnean dul archidiecesan nu se supune concluse­
fier, nu mai pot circula acum. tul final al crisei s’a amânat erăşî
Câmpulungean, — lucrare, care a fost pre­ lor şi legei dictate de suprema autoritate cu vre-o două luni.
Dela Vaţ. Mâne, în 31 Aug., se va miată la Paris şi pentru care artistul a ob­ bisericâscă!
libera din închisorea de stat din Vaţ d-1 ţinut recompense şi onoruri. Piedestalul, Sunt concluse, pe cari consistorul nu
Proprietar: ©r. Aurel MureşiaiiU'
Basiliu Morariu, preot român gr. cat. în pe care este aşedat bustul, este tăiat în s’a grăbit a-le esecuta aşa curând. Sperăm,
Poiana. D-sa a fost condamnat la 10y 2 piatră din carierele din Albescl—Muscel şi că şi acest conclus îl vor mai cerne prin Redactor responsabil: GiregoHu Maior.

1