Page 6 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 169—1898.

Visita ce a făcut’o Regele Carol tru lot-deuna, fiind-că ceea ce a fost con­ — Dâr atentatul s’a săvîrşit în 19 deră drept insultă, în contra României,
la curtea Ţarului Rusiei a avut e- sfinţit prin sânge, este bine consfinţit şi Iulie, prin urmare acum 10 file, şi totuşi când un vas ungureso trecând pe Dunăre
fectul ei şi asupra Maghiarilor. A- solid consfinţit“. Regele Carol răspun­ pănă adl guvernul unguresc n’a luat nici n’ar saluta vasul român. Şi vice-versa. In­
cest efect s’a manifestat într’o mâr­ zând a salutat trupele rusesc!, car! o măsură. sultă e când vasul român n’ar răspunde la
şavă faptă, ce s’a săvârşit în Vâlcele au luat parte cu armata română la — Pănă în acest moment, singurul, salutul vasului ungar, austriac, german etc.
(Elbpatak) la 31 Iulie, prin sfîrti- Plevna ţii cu care Giss Regele „o care pote fi acusat, este şeful autorităţii Şi aceste insulte, dau loc de asemeni la
carea portretului Regelui Carol. In săra nonă legătură mă unesce“. A golit a- locale din Elepatac, care trebuia imediat, explicaţii diplomatice.
acelei (file a’a dat la Vâlcele obici­ poi paharul în sănătatea trupelor ru­ a doua (fi după atentat, să pună la loc *
nuitul „Anna-bal". După-ce balul s’a sesc! „cu care armata mea (română) portretele Suveranilor României şi să ur- * fi
sfîrşit, o haită de ospeţ! ungur! s’au este unită prin frăţia de arme, care ne-a mărescă pe făptuitori. Acest incident ar Este fârte caracteristic, că (fiarele din
w
dus în sala restaurantului Mora c’o condus la victoriă . ave însă o gravitate escepţională, decă gu­ Budapesta atât de gălăgiose, arogante şi
bandă de musicanţî şi au benche­ * vernul unguresc ar refusa să dea o satis­ provocătore faţă de cele mai neînsemnate
tuit tâtă nâptea. A doua (fi dimi- facţie imediată, presupunând, că d-1 Sturdza incidente auti-ungurescl din România, —
Principele Ferdinand al Bulga­
nâţa s’a observat, că din restauran­ riei a făcut (filele acestea o visită ar face demersuri diplomatice în acest n’au absolut nici un cuvânt despre aten­
a
tul Mora lipsesce portretul Regelui principelui Niehita de Muntenegru sens. tatul comis acum (jece fii® l Elepatak*)
Carol, care de mulţî an! împodobia în Cetinje. Cu prilejul acesta cei doi — Şi ce anume satisfacţie se pote da ? Der decă acel atentat s’ar fi petrectut
păreţii salei alătur! cu potretele îm­ domnitor! din Balcanî au schimbat — Cel puţin, ca guvernul ungar să în România în' contra capului încoronat al
păratului şi împărătesei nâstre. S’a toaste la prânflul, ce Niehita l’a dat esprime regrete pentru acel incident şi să Ungariei, de sigur că furor ungarious ar
aflat în urmă, că un vandal ticălos în onârea ospelui seu, din car! se urmăreseă pe făptuitori. Cel puţin atât! fi deja în toiul său în pressa ungurescă.
dintre cei car! au benchetuit, a rupt Dâr ca satisfacţia să fiă completă, ar
p6te deduce la o alianţă între Bulga­
in bucăţi portretul Regelui României şi ria şi Muntenegru sub scutul Rusiei. trebui pedepsirea şefului autorităţii locale
rama i a aruncat’o într'o vale, unde s’a Din Cetinje i se scrie unui (fiar ita­ şi ca autorităţile însăşi să pună la loc, cu SCIRILE DILEI.
şi găsit a doua cţi. Faptul acesta a lian din Triest, că s’a ţinut şi un ore-care ceremonie, portretele Suveranilor — 1 (13) August.
provocat mare indignaţiune printre consiliu militar din ofiţeri înalţ! bul­ României. Noi, în definitiv, nu putem im­ Pentru răspândirea numerilor de Du­
âspeţii român! dela băile de acolo, gar! şi muntenegreni şi că nu se pune, nici să cerem, ca portretele Suvera­ mineca ai „Gaz. Trans." Am amintit la tim­
car! în mare parte sunt Român! din nilor noştri să figureze prin localurile pu­
România, şi cu tâtă gravitatea lui, mai pbte trage la îndoială alianţa blice din Transilvania. Dâr în caşul de pul său, că un tînăr român din Braşov din
dintru Bulgaria şi Muntenegru.
modestele sale economii a binevoit a ne
totuşî — după cum ni-se scrie din faţă, de vreme ce acele portrete stau, după pune la disposiţiune suma de 5 fi. cu sco­
Vâlcele — nu s’a aucfit pănă acum, * cum spune „Gazeta Transilvaniei", de mai pul, ca să trimitem numerii de Dumineca
ca autorităţile unguresc! să fi pornit Intre Spania şi America s’au fă­ bine de două-cjecî de ani în sala restauran­ ai „Gazetei Transilvaniei" pe semestrul al
vre-o cercetare. — Etă în ce chip a cut în (filele din urmă paş! hotărîţî tului local, — ruperea lor în mod osten­
doilea al acestui an în cinci comune, pe
sciut porodiţa ungaro-secuescă se-şî pentru pace. Din Madrid se vestesce, tativ este o insultă, este chiar o crimă.
arate cultura şi sentimentele ce-o că ambasadorul franees Cambon din — Crimă? cari le vom alege noi. Din numărosele ce­
reri, ce ni au sosit şi cu începerea semes­
împodobesc acum la o miie de an! Washington, care dela început a lu­ — Da, crimă ! In ţările din lume, in­ trului present, am ales următârele adrese,
după descălecarea hordelor lui Ar- at rolul de mijlocitor, a primit dela sultele în contra Suveranilor sunt conside­ cărora am dispus a-le trimite diarul încă
pad. Sălbătăcia acesta merită aten­ Spania împuternicirea de a subscrie rate, prin legi speciale, drept crime.
ţiune din partea fraţilor noştri de în numele acesteia protocolul despre — Şi la noi? dela începutul lui Iulie. Anume: Simeon
Labo în Bogdana, loau Popa în Comana
peste munţi. tractatul de pace. — Pănă în 1883 era considerată şi la
* noi oi’I-ce insultă adusă, fiă prin pressă, |fiă inf., IoaD Goia lui Niehita (pentru şcolă)
în Mănăştur, Dimitrie Vinţian în Nădag şi
Guvernul unguresc n’are destul prin alt chip în contra Regelui şi a Su­
Dimitrie Mandeal capelan în Porumbacul
de lucru cu Thun şi cu Austria. S’a Atentatul din Elepatac» veranilor străini, drept crimen lesae ma- inferior. — In numele celor ajutoraţi, adu­
pus acum se reaolveze şi crisa eco­ jestatis. Cum însă la noi crimele sunt ju­
(Convorbire cu d-1 M. Mitilineu, fost ministru cem incă-odată căldurosă mulţâmită gene­
nomică a Săcuilor, prin colonisărî. decate de Curţile cu juraţi, care sunt de
plenipotenţiar). rosului tînăr dăruitor, care nu ni-a dat
După cum vestesc foile unguresc! obiceiti. prea ertăfcore, Ion C. Brătianu,
Sub titlul acesta cetim în „Epoca" voiă a-i descoperi numele.
ce am primit ac}!, ministrul de agri­ pentru mai multă garanţie, că acei, cari
cultură Darânyi ş’a făcut deja pla­ din BucurescI : comit lesae majestatis vor fi condam­ Liberat. Astădl, în 1 (13) August, va
nul după care ar fi se se facă nouă Odiosul atentat, comis de Ungurii naţi, a modificat în sensul ca orl-ce fi liberat din temniţa de stat dela Seghe-
colonisărî de Secui prin comunele din Elepatac în contra Suveranităţii Ro­ insultă în contra Suveranilor seu în din d-1 Gcorgc Făgărăşan, învăţătorul din
de pe Câmpia Ardealului şi de pe mâniei prin distrugerea în mod ostentativ a contra preşedinţilor de republică, să fiă Tiur, lângă Blaşiii, care a fost osîndit la
Valea Mureşului — ca ast-fel să-i portretului M. Sale Regelui, a produs o considerată drept delict de competinţa tri­ un an şi jumătate temniţă şi 200 florini
abată dela emigrarea în România. legitimă indignare în capitală. bunalelor. Inchipuesce-ţl, că atentatul din amendă din eausă, că a cântat cu corul
Planul e frumuşel, nu-i vorbă, însă Spre ? a-se pute vedâ ce importanţă Elepatac s’ar fi comis în România, în con­ ţăranilor înfiinţat de dânsul imnul naţional
vorba ceea: din măciucă nu cresc mare presintă acest atentat din punct de tra unui portret al Regelui Ungariei ! „Deşteptâ-te Române". D-1 Făgărăşan a
pere, nice mere din nuele. Secui au vedere diplomatic, sâu mai bine fis, din Aşa i, că d-1 Sturdza ar fi dat imediat în fost liberat numai în urma obiceiului, după
mai fost colonisaţî prin amintitele punct de vedere internaţional, ne-am adre­ judecată pe făptuitori, conform legei, fără care arestanţilor cu purtare bună li-se iertă
ţinuturi ale Ardealului, der tot Să- sat unuia din cei mai vechi şi mai distinşi să mai aştepte demersurile diplomatice ale a patra parte din pedepsă. Cu tote aces­
cui leneş! şi vai de ei au rămas. Au diplomaţi ai României, d-lui Mitilineu, fost statului vecin şi ar fi cerut scuse guver­ tea, dânsul, socotind şi arestul preventiv,
cătat luna ’n apă şi erba pe vârful ministru plenipotenţiar în Constantinopol, nului ungar? a stat în închisore nu mai puţin, ca 16
turnului. Paris şi Bruxelles. — Esistă caşuri identice în analele luni de file! Nu ne îndoim, că tînărul în­
* * diplomatice ale României? văţător este adl, la eşirea sa din închisore,
După visita dela Moscva, Regele D-1 Mitilineu, aflând din (fiare despre — Da! Pe cât ml-aduc aminte, acum încă şi mai oţelit şi înflăcărat Român, de
Carol s’a dus la Kiew. Aici i-s’a fă­ atentatul din Elepatac, a binevoit a ne de­ vr’o 20 de ani, la un punot vamal s’a luat cum era înainte.
cut o strălucită primire. La prâncjul clara următdrele: într’o nopte de călrâ nisce supuşi români Congresul Macedonenilor, care s’a întru­
ce l’a dat generalul Dragomirow, a- — Faptul presintă o mare gravitate, pajura ungurescă. In urma demursurilor nit în decursul săptămânii trecute în So­
cesta a ţinut un toast de mare în­ căci e insultat Suveranul nostru într’o ţeră diplomatice ale guvernului unguresc, gu­ fia, şi-a ţinut alaltăerl ultima şedinţă. Con­
semnătate. Ridicând paharul în să­ străină, cu care întreţinem relaţiunî ami­ vernul român a trebuit să esprime imediat gresul s’a ocupat mai întâiQ cu cestiunl
nătatea Regelui Carol, generalul ură, cale. Se impune imediat o cerere de satis­ regrete şi să dea o deplină satisfacţia gu­
ca „frăţia armatelor nâstre (româ­ facţie dela guvernul unguresc. Firesce, vernului unguresc. Dâr în cestiunl de ra­ au 0
*) Ba două fiare
luat mică notiţă de
nesc! şi rusesci), care a fost întărită însă, că nu putem acusa pe guvernul ve­ porturi internaţionale, sunt o sumă de eti­ vr’o două (Iile numai, căutând sS ia faptului orl-ce
prin sânge la Plevna, să urmeze pen- cin de fapta mişelescă a unor supuşi ai săi. chete forte săvere. Aşa de pildă, se consi- însemnătate. Red. „Gaz. Trans“.

construiâscă şcbla, care era prea din Braşov şi Blaşiu, au fiă-care tică. N’au nic! o universitate, nici o nesce neîncetat în calea lui. Acum
mică şi prea veche. Acesta ar fi aprope 500 de elev!. Un altul, cel catedră de limba lor. Cei mai mulţî câţî-va an! s’a iventat asilul obli-
costat 1500—2000 florini. Statul din Beiuşî, a fost maghiarisat pe ju­ sunt siliţi se-şî facă studiile la Cluşiu, gător. Părinţii, cari nu pot esercita
datora fiă-cărui din locuitor! vre-o mătate la 1877, în împrejurări destul sâu la Budapeşta. Pentru a fi avo­ asupra copiilor lor dela trei la şepte
70 de florin! pentru rescumpărarea de curiose. Elevii şi profesorii se cat, de pildă, trebuie se ai cunoscinţe an! o supraveghere efectivă, sunt
taxei băuturilor. Ei dăruiră aceştî duseseră în corpore să primescă pe istorice car! cer mai mulţî an! de obligaţi se-i trimită la asii. Mulţî
ban! bisericii pentru şcâlă. Der, în Episcop la intrarea în oraş. Intorcen- preferenţă într’o universitate ungu­ consimt la aeâsta, şi une-orî tocmai
lipsa nu sciu cărei formalităţi legale, du-se, găsiră ferestrile liceului îm­ rescă. Tot aşa a fi profesor. Dintre acei dela care nimeri! nu se aştepta.
suma nu li-s’a plătit. Şcola fu dâr podobite cu drapele unguresc!. Se profesorii liceului din Braşov cei mai Cunosc pe un preot, un bun naţio­
închisă. Comuna fiind prea mică, a aruncară asupra drapelelor şi le slâ- bătrân! au studiat la Viena, sâu la nalist, care îş! trimite copii la asii.
rămas de atuncî fără şcolă. In co­ şiară. Se făcu o anchetă, elevii fură Lipsea, cei-l’-alţî n’au eşit din Un­ „N’am putut se învăţ nici-odată
munele mai importante lucrurile se concediaţi şi învăţământul trebue se garia. In ţâra aeâsta, unde limba limba ungară, îmî esplică el, şi
petrec alt-fel. Legea dispune că, se predea în unguresce în cele patru germană era pănă acum pentru Ro­ acesta îmî face multe necasurî. Vrâu
decă statul pentru a atinge minimul clase superiore. Aceste cine! licee mân! o a doua limbă maternă, ti­ să scutesc de aceste necasurî pe co­
legal, trebue să contribue cu cel sunt departe de a fi suficiente. Ju­ nerii nu mai pot ceti o carte ger­ pii! mei." Un Ungur, deputatul Bek-
puţin 100 de florin!, el dobândesce mătate dm tinerii Românii întră în mană. Eu sciu, de altfel, ce au per- cssi, scria într’adever într’o carte
dreptul de a numi pe institutor. Cu şcolele statului. Pare că frecuentarea dut prin acesta. Mulţî mi-au (fis : „A! publicată în Francia asupra cea-
tote acestea, comunele au făcut aşa, lor nu-i convertesce. Ei văd mânioşi dâcă Franţa n’ar fi aşa de departe..." tiunii române: „De ce se plâng ei?
că pănă acum nu au pierdut aprâpe cum profesorii lor desfigurâză istoria Dâr de şi se predă în şcoli, limba Le dăm ocasia se înveţe gratuit o
nici o şcâla. Der nici şcole nouă nu lor naţională şi rămân mereu „Va­ francesă a rămas în genere necu­ limbă de care au nevoie. — Ne
s’au mai făcut. lahi sălbatic!" pentru camaracjii lor. noscută. plângem, răspund mulţî Român!,
Dificultatea e şi mai gravă In genere ies tocmai din şcâlele Importanţa ce Ungurii dau şcâ- pentru că cereţi fraţilor noştri se
pentru învăţământul secundar na­ acestea naţionaliştii cei mai înfocaţi lei, face onore pătrunderei lor. Ei au dea pe mâna unor streini viitorul şi
ţional. Românii posedă în ţâră cine! Trecând la învăţământul supe­ pus şcola pretutindeni. Dela nascere speranţa rassei lor."
licee. Cele mai importante, acelea rior, posiţia Românilor devine cri­ pană la morte, Românul o întâi- Şcola termină, copilul se va