Page 61 - 1898-08

REDACŢIIMEA, „gazeta“ iese în Moare fii.
Âămiiiistraţiuiiea şi Tipografia. Abonamente pentrn Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe sise luni
Scrisori nefrancate nu 6 fI., pe troi luni 3 fl.
ae primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimei. Pentrn România şi străinătate:
I N S E R A T E so primesc la AD- Po un an 40 franci, po ş6so
HIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la luni 20 fr., po troi luni 10 fr.
uxmătcirele Birouri do anunolurl: N-rii do Dumineca 8 francT.
In Viena: M. Dukes Nachf. So pronumoră la tfite ofi­
Sax Augonfold & Emorlch Losnor, ciale poştale din întru şi din
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentnl pentru Braşov
In Budape sta: A. V. Qoldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
gor, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fi 50 or.
riă garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ -<k. TT X. X L X X X . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe troi
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a so plăti înainte.
Nr. Î8L Braşov, Joi 20 August (1 Septemvre).

Acţiunea Ţarului. fel de acţiune şi încă tocmai din gureze epoca de aur a păcii reale rului, când conferenţă ar remânâ fără
partea autocratului tuturor Ruşilor. şi durabile? resultat, va arăta cel puţin guvernanţi­
Numai de cureud, când cu vi- Ori cum ar fi, pasul s’a făcut; Unele state şi popbre, cari" se lor nebunia frigurilor de înarmare; io
sita regelui Carol la Petersburg, tî- este un pas mare şi de-o însemnă­ Ltfiă ucjl în starea de beăti possiclentes, va spune, că pacea înarmată este
neru! Ţar al Rusiei Nicolae II a tate extra-ordinară, aşa că, fiă că a vor îmbrăţişa cu bucuriă şi fără de de o miiă de ori mai păgubitâre,
dat o noua probă, în cunoscutul seu venit la timp, fiă că a fost pbte reservă propunerea Ţarului; der al­ decât un resboiu sănătos.
toast, că nu-i place se cjică multe, cevaşî prematur, împeratul Nicolae tele, cari se află într’o stare neis­
şi că mai bucuros tace de doue-orî, II vestesce cea mai înaltă idee uma­ prăvită şi nemulţumită, anevoiă vor
decât se vorbescă odată. Românul nitară în motivarea iniţiativei', ce a pute se privescă cu deplină încre­ Adunarea din Beiuşa Asociaţiunei.
are o vorbă pentru acest soiu de luat’o pentru stabilirea de cătră o con- dere şi cu veselă speranţă la lucră­
Raport special al „Gazetei Transilvaniei".
omeni, când ei nu se disting prin ferenţă internaţională a unei păci rile unei viitbre conferenţă de pace
nelucrare, ori nepăsare. El cjice, că reale şi durabile prin uşurarea po- Şi cum va fi cu desarmarea? Beiuş, 16 (28) August n. 1898.
„tace şi face“. pbrelor de grelele sarcini ale con­ Şi cum se va putâ face controlul în
Şi Ţarul Nicolae II este numă­ tinuelor înarmări. privinţa acesta, când însă-şl puterea P I U A A D O U A .
rat între cei ce tac şi fac. Tbtă po­ In adevăr, chiar şi numai fap­ iniţiatbre, Rusia, este după situaţia Uitasem să amintesc în raportul de
litica rusăscă din timpul ultim pe tul, că a păşit în faţa lumei cu şi estinderea ei cea mai puţin con­ mai înainte, că comitetul central împărţise
ambele continente, cel europân şi acâsta idea grandibsă umanitară, îi trolabilă? printre ţărani mai multe cărţi de cetit, se
cel asiatic, s’a distins tocmai prin asigură o gloriă neştersă pentru t6te Acestea sunt unele din acele înţelege, gratuit. Soirea acesta răspăndin-
faptul, că lucra şi înainta pretutin­ timpurile. întrebări, cari fac se apară atât de du-se printre popor, ne pomenirăm în cjiua
deni, fără a face sgomot. Nu numai odată am arătat în grea soluţiunea problemei sulevate a doua a aduuărei, adecă Duminecă în 16
Cu atât mai mult a trebuit se colbnele acestei foi, cât de fatal a de împeratul rusesc şi cari pe unii (28) August, cu mii de ţărani români, cari
surprindă dâr, tocmai în momentele devenit militarismul timpului de încă de pe-acum îi fac se crâdă, că năvăliseră asupra pavilionelor, unde se ţi­
actuale, când nimeni nu se aştepta faţă pentru pacînioa desvoltare a tot ce se pote aştepta dela o viitore neau şedinţele. Faptul acesta, la totâ în­
la vre-o acţiune de vre-o însemnătate popbrelor, pentru libertatea lor şi conferenţă generală de pace pbte fi tâmplarea, e caracteristic, debre-ce dove-
universală, că Ţarului Nicolae ’i-s’a mai ales a popbrelor mici, deore-ce mai mult numai un câştig moral. desce, că şi poporul român din aceste părţi
deslegat de-odată limba şi că adre- acest militarism aduce cu sine, ca Bine s’a observat deci de că­ e sătos de carte românescă. Păcat însă, de
sbză un manifest cătră guvernele tdte consideraţiile umanitare ae fiă tră o fbiă, că desarmărei, ca se pdtă mii de ori păcat, că pănă acum nici aici
tuturor naţiunilor, apelând la ele se date la o parte înaintea constante­ avâ resultate favorabile, ar trebui nu s’a făcut pentru el nimic în direcţiu­
se întrunăscă într’o conferinţă mare lor pretensiunl, ce le ridică tre­ se-i preraârgă mai înteiu un tractat nea asta.
internaţională pentru ca Be chibzu- buinţa de-a potenţa înarmările stând de pace general, încheiat pe cjeci de După terminarea serviciului divin, a
iască asupra mijlbcelor, prin carî gata fiă-care stat în orî-ce moment ani. Atunci desarmarea ar urma urmat la orele 10 şi 45 minute deschiderea
s’ar pute asigura tuturor pop6- de-a intra în resboiu. de 6ine. şedinţei a doua.
relor bunătăţile unei păci reale şi Prin iniţiativa Ţarului se des-' Totul, seu cel puţin aprbpe tot, Şedinţa II. Intre cele m,ai entusiaste
durabile şi prin caii s’ar pute pune chide o nouă perspectivă de desvol­ va aterna şi aici dela statele mari aclamărl preşedintele deschide şedinţa. în­
stavilă progresărilor continue a în­ tare liniştită a poporelor. Acesta e militare. Atitudinea, ce-o va. lua grijirile, de cari membrii erau preocupaţi
armărilor actuale. ne’ndâios în teoria. Cum se va pre- Francia, Germania, apoi Englitera în faţa alegerei comitetului central pe un
In acest manifest al Ţarului se senta însă lucrul în praxă ? Aci este faţă cu propunerea Rusiei va fi mult nou period de trei ani, pănă în acest timp
cjice, că el şi guvernul seu a aflat marea greutate, aci încep a se nasce hotărîtbre. dispăruseră, debreee fruntaşii adunărei în
tocmai momentul de faţă ca cel îndoelile despre reuşita planului mă­ Fără a ne face deci prea mari consultările, ce le-au avut în presăra dilei,
mai favorabil pentru inaugurarea reţ al lui Nicolae II. ilusii cu privire ia succesele aoţiunei se uniseră în părerea ca — pe lângă unele
unei acţiuni de pace şi de desar- Sunt prea multe divergenţele şi întreprinse de Nicolae II, şi fără a întregiri — să aclame în comitet pe ace­
mare generală. Dâcă afirmarea acesta nemulţumirile între popdrele mici şi ne alătura la părerea acelora, cari iaşi membri, cari au fost şi pănă acum.
este întemeiată în starea lucrurilor mari; sunt prea accentuate încă, nu aştâptă nici un resultat practic Ast-fel publicul era preocupat mai mult de
se va dovedi în curend. Surprinderea cum se intemplă mai ales în mo- dela acâstă iniţiativă, vedem într’enea rapbrtele comisiunilor.
generala înse, cu care a fost întâm­ narchia ndstră, chiar luptele de un mare progres în urmărirea ţintei Discuţiile au decurs demn, arătau o
pinat amintitul manifest, nu prea rassă. Cum se va pute afla deci mij­ sublime a înfrăţirei popbrelor şi sun­ încredere împrumutată şi-ţi făceau impre-
denotă, că lumea a fost pregătită locul, prin care să se pdtă delătura tem de acord cu acea gazetă din siunea, că fiă-care doresce, ca prin sfatul
se vadă desfăşurându-se acuma ast- tdte aceste neajunsuri şi să se înau- Roma, care a cjis, că propunerea Ţa- şi cuvântul său să afle cel mai potrivit

FOILETONUL „GAZ. TBANS. U de răsuna raiul, apoi îngrozit de atâta poieze obiectele, cari dispăruseră în busu- ajunse într’o luncă, unde sub fiă-care ar­
eroism, ce-1 cuprinsese, o luâ la sănătbsa, nar. In momentul acesta apăru cinstitul bore horcăia câte un călător, cu câte un
cât putu mai repede. Se întorse şi privi păzitor din Ghioceni şi-i porunci servitoru­ sac bine umplut lângă sine. A privit el,
Wa a • \j
Fim in ram. odată plin de spaimă şi sfială înapoi, şi lui, să-i dea pace „d-lui Ţigan". Pîrvu sări cât a privit jur împrejur, s’a apropiat apoi
când colo ce se vadă? Miliarii se preumbla una de bucuriă şi se strecura repede, — tiptil de o păreebe de dăsagî, şi a început
S c h i ţ ă d e A. Flaclis.
zimbind în sus şi în jos. Acum se lămuri căci „sigur e tot siguri îşi gândi el — în­ să le descarce conţinutul în busunarele
— F i n e . --
şi Pîrvu, cum stau lucrurile în raifi: Tot tr’o pădure alesă, sale. Atunci apăru, ca din senin, Mihai şi-i
O jumătate de câs mai târdiu zăceau ceea-ce pe pământ era oprit prin lege, era interzise descărcatul. Pîrvu, roşu de mâ-
Aici întâlni el pe notarul din Ghio-
pe podâla murdară a colibei copleşiţi de acolo iertat, şi Ţiganii jocă aici pe domnii. niă, ridica braţul, să-i răspundă cu o pal­
cenî, care la moment îşi ridica pălăria şi-i
w
somn adânc Sultana şi odraslele ei. Pîrvu, „Frumosă întocmire ! îşi gândi Pîrvu, şi mă sdravănă lui Mihaiii. Der Mihaiii de
făcu Pîrvului o închinăciune pănă la pă­
care să trântise afară pe o grămadă de plecâ mai departe, privind curios în drâpta astă-dată a fost mai sprinten, căci îi croi
mânt. Pîrvu îşi aduse aminte de multele
gunoiii mole şi cald ou burta la sbre, hor­ şi în stânga. lui Pîrvu două pălml atât de strajnice, în­
lovituri, ce le-a primit „jos, pe urgisitul
căia atât de puternic, încât o câtă de A ajuns la un rîu puternic, ce curgea pămânri dela notar, scbse din pantaloni cât trebui să ţipe ş i . . . se deştepta...
porci din sat seduşi prin tonurile, ce le cu sgomot şi în valuri limpecjl ca cristatul, nisce clesce mari şi-i trase notarului, care Se freca la ochi şi nu-şl putea da
scotea Pîrvu, au dat năvală spre el în cre­ şi mirosa a rachiu de bucate de 9B grade. ţipa ca din gură de şârpe, cinci dinţi să­ sâmă, dâcă mai e în raiă, când o nouă
dinţa, că i chiamă ver-un tovaroş din Pîrvu măsura odată cu privirea adâncimea nătoşi şi sdraveni. După-ce a fost gata cu ploiă de pălml dela d-1 Mihaiii îl convinse
nâmul lor porcesc. Ţeul visurilor s’a apror rîului, apoi intra cu băgare de sâmă, pănă operaţiunea, cuteza notarul să observe cu pe bietul Pîrvu, că, dău, acum e jos, în
piat de patul lui Pîrvu şi îl conduse acolo, ce apa-rachiă ’i ajunse la gură. He, he, o faţă dulce-amară: Ghioceni.
unde el de mult dorise să ajungă, — în cât ’i plăcea de grozav! După-ce şî-a do­ — „D-le Mihaiii, de ce dai? N’am
raih. molit setea pentru trei seu patru săptă­ „Pău, d-le Pîrvu, că v’aţl cam opin­ făcut nimic!“ se văieta Pîrvu.
tit îmi pare în adevăr forte rău, der d-1
Cum a ajuns Pîrvu în raid, nu-i venia mâni, a eşit âr la mal, să tîrî mai departe, — „Ce, n’ai făcut nimic ? îl întreba
u
Pîrvu va binevoi să recunbscă, că eu nu
să-şi crâdă ochilor... acolo stătea Mihaiii, cum putu şi ajunse în sala de mâncare a în batjocură poliţaiul. „De unde scii tu,
sunt de vină, dâcă dinţii îmi sunt prea în­
poliţaiul din Ghioceni, î-1 saluta printr’o raiului. Pe mese întinse stăteau nenumărate că s’a întâmplat ceva, dâcă n’ai făcut’o tu ?
ţepeniţi
închinăciune plină de respect, în loc să-i farfurii cu tot felul de delicatese: usturoifi, Dâr, înainte ... marş . . . “ şi o nouă palmă
Apoi dispăru bietul notar, c’un adânc
lipâseă câte-va peste faţă, cum se întâm­ câpă, slănină, pâne nâgră şi altele. Pîrvu răsuna .. . „repede înainte ... a doua pal­
u
compliment, în pădurea des?.
plă pe pământ. Lui Pîrvu, nu-i vorbă, îi s’a îndopat pe mai multe săptămâni. După- mă se aucli... „la oânţălariă, la d-1 no­
u
plăcea în acâstâ rolă neaşteptată de domn, ce a isprăvit cu mâncatul, a pus la busu- Pîrvu, mândru, că a ajuns în raitt, tar... veni a treia palmă.
şi mai prinse şi puţin curaj ... şi şterse nar un blid şi şese linguri. Atunci se în­ să fiă, ceea ce e pe pământ d-1 notar, Notarul a făcut proces de tot scurt.
celor doi Mihai câte-o sfântă de palmă, făţişa un servitor şi-l ruga frumos, so îna­ plecâ cu fruntea ridicată mai departe şi — „Mă, Pîrvule, tu i-ai furat ţăranu-