Page 62 - 1898-08
P. 62
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 181 — 1898.
mod pentru realisarea scopurilor Asocia- Asupra acestui raport, mai ales asu Balul. Duminecă sâra a urmat balul, tună şi nic! cei dlela restaurant nu
ţiunei. pra părţii, care privesce mişcarea literară care a fost forte elegant, bine cercetat, şi scieau nimic de aşa ceva,căc! atunci
Gu bucuriă trebue să constat, că. dis- la noi şi şcola Asociaţiunei, s'au iscat dis- eu mare animaţiă s’a continuat pănă di- le era lesne să se justifice faţă cu
cuţiunile de acjî se întorceau mai ales în cuţiunl interesante. Raportul general, cum minâţa. Jocurile de colone au fost dansate muşterii români, cari au părăsit res
jurul cestiunei, de-a căuta, ca la carul Aso şi propunerile, se iau la cunoscinţă şi se de câte 150 părechî. In pausă 17 tineri, taurantul îndată ce au aflat de atentat.
ciaţiunei să se înroleze şi poporul de rend, primesc. îmbrăcaţi în costum naţional, au jucat Că P6te fi, că pentru a-şî readuce
să se angajeze massele. Convingerea de In legătură cu acâsta, la ^propunerea luşarul. muşterii, proprietara restaurantului,
*
a-se lucra în direcţiunea acesta se vede,, vice preşedintelui Dr. II. Puşcariu, se es- pre cum se vorbesce, a reaşezat
Peste tot, (filele de 15 (27) şi 16 (28)
că a început să prindă între noi rădăcini primă mulţămită donatorilor „casei na- după vre o c|ece cjile pottretul rege
August au fost cjile de mare sărbătore pen
tot mai adânci. ţionale". lui Carol la locul său, der acesta nu
tru Românii din acest unghifi al ţerei. A-
După-ce preşedintele, în vederea ale- Urmâză acum raportul comisiunei pen p6te fi decât un portret cu totul nou,
dunarea, în sine, n’a presentat momente
gerei comitetului, învită pe membrii cu tru studiarea proiectelor de regulamente şi a sosit prospăt cu posta.
deosebite, dâr cu atât mai momentuâse au
drept de vot să ocupe loc în frunte, ur- propunerilor înaintate la comitetul central. In fine, dâcă ar fii fost acea fur
fost festivităţile, căci în adevăr fac onore
mâză raporturile singuraticelor comisiunî Raportor Dr. I6n Stroia. La propunerea a- tună, cum de a luat cu sine numai
Românilor beiuşenl. Cu deosebire presenţa
alese în şedinţa primă. cestei comisiunî, proiectul de regulament portretul regelui Carol şi nu şi cele
bunilor ţărani români, care era în număr
Intâitt d-1 protopop Aug. Antal, în nu privitor la adunările generale ale Asocia lalte portrete, ce se aflau lângă el?
de mai multe mii, ne-a înveselit peste mă
mele comisiunei pentru încassarea de taxe şi în ţiunei se primesce neschimbat; în proiec Minciuna este prea invederată
sură mult. Fiă, ca adunarea din Beiuş să-şi
scrierea de membri noi, raportâză, că pănă la a tul privitor la afacerile interne ale comi şi prea bătătâre la ochi, decât ca se
producă efectele sale bine-cuvântate asupra
cest timp s’a incassat suma de 1229fl. şi că s’au tetului central s’au introdus 2 modificări, mei fiă necesitate a-o ilustra. Res
acestui nobil, dâr nenorocit popor, pentru
făcut’membrii fundatori următorii domni: âr în proiectul de regulament privitor la pingem dâr cu indignare insinuarea
a căruia cultură naţională atât de puţin
George Lazar, adv. în Vinga; Teodor Van- afacerile interne ale despărţămintelor s’au că am fi adus o scire neadevărată.
s’a lucrat pănă acum din partea condu
cca notar în JB.-Lazur; Paul Papp adv. în introdus trei modificări, între cari mai de Atentatul s’a săvîrşit şi s’a putut
cătorilor săi!
Beiuş; Dumitru Negreau, comerciant în însemnătate e modificarea propusă la § 48, sevîrşi numai de mână de om.
Raportor.
Beiuş; Nicolae Cristea epitrop în Beiuş. unde se vorbesce despre mijlâcele despăr Ar fi fost şi lucru prea ciudat,
Membru pe viâţă: d-1 Dr. Ooriolan Papp ţămintelor. In acest paragraf se dice, că ca vântul să vină cu furiă şi să as-
advocat în Orade. Apoi mai mulţi membri comitetul central, la propunerea adunărei Atentatul dela Yălcele. vîrle numai portretul regelui Carol
ordinari. Raportul a fost întâmpinat cu en- cercuale, p6te asigna despărţămintelor 20°/ pe alea din apropiere şi încă tocmai
0 Sciţi povestea cu Ţiganul, care
tusiaste aclamărl. din sumele, ce despărţământul a incassat atuncî, când în faţa lui benchetuia
a sărit într’o grădină, ca se fure
D-1 Ooriolan Papp, în numele comi pe sâma Asociaţiunei sub orl-ce titlu, afară o câtă de Uugaro Săcui, cari la 1877
prune. Venind stăpânul fără de veste
siei pentru esaminarca raţiociniului şi a pro de taxele membrilor fundatori şi pe vidţă, s’au fost conjurat în contra lui Ca
şi zărindu-1 în pom, întrebă pe cio-
iectului de budget raporteză, că a aflat so cari au să intre fără detragere la fondul rol I, şi a armatei române, făcând
roiB, ce caută şi cum a ajuns acolo ?
cotelile în ordine şi propune a-se da abso Asociaţiunei. cunoscutul complot, care a fost ză
Cioroiul, prins in flagranţi, căutând
lutoriu comitetului, precum şi indemnisarea La acest paragraf comisia propune dărnicit numai în urma vigilenţei
a-şî acoperi iurtişagul, răspunde, ca
cerută pentru suma spesată peste budget. a-se face următorul adaus: Bespărţemin- vântul i’a aruncat în pom. guvernului român.
r
Propune mai departe a-se aproba proiectul tele pot arangia petreceri, sdu alte productiuni Aceeaşi impresiă ni-a fâcut’o Nu era mai demn şi mai cinstit
de budget pentru 1899, âr cererea comite menite a promova interesele Asociaţiunei, dr lucru, dâcă s’ar fi recunoscut faptul
desminţirea, ce o publică foile un
tului parochial din Bela o află neesecuta- venitele dela acestea rdmân în proprietatea aşa, cum s’a petrecut şi s’ar fi pe
guresc! relativ la atentatul săvîrşit
bilă. Tote propunerile au fost primite, âr despărţămintelor, cari pot dispune asupra lor depsit aceia, car! l’au săvîrşit?
faţă cu cererea comitetului parochial din liber, îu cadrul budgetului preliminat; des- asupra portretului regelui Carol al
Bela s’a iscat o disouţiă mai lungă, care părţămintele însă sunt datore a notifica re- României în Vâlcele (Elâpatak). Li-a
trebuit aprâpe o lună de Ţile, ca se
s’a terminat cu primirea propunerei d-lui sultatele ăstor-fel de întreprinderi comite Pressa despre propunerea Ţarului.
ticluescă răspunsul, prin care negă
Dr. A. Bunea, de a-se transpune petiţia tului central, pentru ca acesta să-şi potă
făţiş comiterea acelui atentat. Ţiarele rusesc! firesce n’au destule cu
comitetului central. esercia controlul" . . .
Şi aici a trebuit să le vină în vinte spre a arăta marea importanţă a
Comisia însărcinată cu esaminarca ra Comisia face acestă propunere cu atât
ajutor ventul, care tace câte-odata manifestaţiei Ţarului.
portului comitetului raportâză prin d-1 Dr. mai vîrtos, căci — dice raportorul — îu
mari posne. Etă şi posna, ce după „Novosti" găsesce firesc, că cestiunea
Elie Dâian, al căruia raport a fost ascul caşul acesta se pote satisface (? ? — Red.)
foile unguresc!, a tăcut’o ventul la desarmării nu se păte resolva, fără a-i pre-
tat cu viu interes. La recomandarea aces şi propunerei venite dela despărţământul I
Vâlcele : merge o lămurire şi delăturare a acelor
tei comisiunî, adunarea a primit propune (Braşov), pe care adunarea generală, având motive, care causâză înarmările de faţă.
rile comitetului central: de a-şî esprima în vedere importanţa ei pentru viitorea ac „Portretul regelui Carol al României", Conferenţa puterilor va trebui să stabildscă
scriu acele foi „ce se afla într’o verandă
condolenţa faţă cu membrii răposaţi ai tivitate a despărţămintelor, trebue să o ia clar pretensiunile reciproce şi să propună mij
Asociaţiunei prin sculare ; de a-se publica în considerare. deschisă a unui restaurant în Elopatak, lâcele pentru padnica învoială. Se pote totuşi,
printr’un vânt tare, a fost aruncat în noptea,
concurs pentru o scriere despre un suget Adausul propus de comisiune se pri că la încheierea secolului al 19-lea va ur
în care se cjice a se fi săvîrşit pretinsul
de istoriă naţională, ori de natură înrudită; mesce, âr unul dintre delegaţii despărţă ma lichidarea politicei internaţionale de
de-a stărui pentru ştergerea taxelor de vamă mântului Braşov declară de ocamdată, că atentat, pe promenada ce se află în cea adî atât de bogată în nelinişte şi în pe
impuse productelor nostre literare în re din partea sa este mulţămit cu acest mod mai mare apropiere de restaurant, şi a fost ricole.
aruncat cu atâta putere, încât pervazul ta
gatul român etc. Comisia mai făcu încă de resolvare a cestiunei. Ast fel în discu
bloului s’a sfărîmat cu totul. Un servitor „St. Petersburger Zeitung" e sigură,
următârele propuneri: 1) Comitetul central ţia amănunţită a propunerei Braşovenilor
dela restaurant a aflat tabloul în diminâţa că împăratul Wilhelm, care a dat atâtea
să caute a se pune în legătură cu Consis- nu s’a intrat. dovecjl de iubire de pace, se va alătura cu
toriile nostre, ca ast fel să potă căpăta in- următâre pe promenadă, l’a ridicat şi l’a
Propunerea făcută de d-nii Pop-Rete- bucuriă la planul augustului său amic.
formaţiunl positive despre acele şcdle, cari dus în restaurant. Sfărîmăturile de pervaz
ganul şi preotul Baciu, privitore la ofertul
stau mai slab şi, dâcă nu mai mult, se vină însă le-a lăsat pe promenadă. Tabloul, după „Petersburski Vjedomosti" dice, că
de 20 fl. pentru a-se pune basă unei
îu ajutorul lor măcar cu sprijinul moral. ce ’i s’a făcut un nou pervaz, a fost aşe- nota rusâscă este în esenţă o încercare
fondaţiunl în memoria lui Andreiii Mu- ejat ârâşl în vechiul său loc, unde se află de a introduce elementul încrederei în ra
2) Comitetul să caute a sta în legături vii reşianu, precum şi propunerea d-lui vi
şi cu cele-lalte societăţi culturale române, şi acum". porturile internaţionale. Cel ce crede în
car Barboloviciîi privitore la schimbarea
ca ast-fel să se lucreze mână în mână. Acestă descriere o fac foile un puterea creatore a ideilor, cari se pronunţă
cjilei pentru ţinerea adunărilor generale, —
guresc!, cum afirmă, pe basa unei cu convingere şi tărie, trebue să se bucure,
s’au predat comitetului central.
„cercetări oficiale" prin care s’ar fi că nota aduce o nouă binefâcătore putere
Urma acum alegerea comitetului pe în viaţa lumii, grupând totodată din nou
lui, cât a dormit acolo, o traistă cu me dovedit în mod neîndoios, că scirea
un nou period de trei ani, în care scop pe cei ce iau parte la acestă viaţă, cu
8
rinde . şedinţa se suspinde. După redeschidere, d-1 adusă de foia nâstră despre atentatul eschiderea regulei: „homo homini lupus .
11
— „Ferit-a Dumnedeu,... eu am gă din cestiune, „n’a fost întemiată pe
Dr. Augustin Bunea, în numele comisiunei
sit traista!" adevăr". „Gazeta de Colonia" dice, ca încheiere
candidatore, propune, âr adunarea aclamă
— „Şi apoi unde?" Meşteri mai sunt cei din Peşta a unui prim articol:
ca membri în comitet pe următorii:
— „Apoi afară, pe mal, fără nici un în stabilirea oficială „de fapte neîn- Germania va promova, pe cât va
Preşedinte: loan M. Moldovan; vice
stăpân ... doiose". Le trebue însă cam mult pută, nobilele nisuinţe ale Ţarului, der
14
preşedinte : Dr. Uarion Puşcariu; secretar
— „Dâr lângă ea tot era şi ţăranul?... pănă se născocăscă o astfel de scusă. totuşi deocamdată va sta cu arma la picior
I Dr. C. Biaconovich. Membri ordinari în
— „Pe el nu l’am vădut, să ierţi N’au talentul faraonului, care a sciut şi va căuta să combată cu energiă o even
comitet: Partenie Cosma, I. Papiu, Z. Poiu,
Măria t a . . . eu sunt scurt de vedere!" la moment să se scuse că ajjvenit pe tuală înrîurire a manifestului de pace, ce
L. Simonescu, Dr. R. Poşca, N. Jvan, prot.
Notarul ’i întinse înaintea nasului o aripele vântului. Dâr le mai lipsesc ar fi în dauna politicei sale interiâre şi es-
I. Busu, Iosif St. Şuluţiu, I. Creţii, On. şi altele. Nu sciu să potrivâscă min
trestiă şi-l întrebă: teriore. Ori cât ne-am bucura asupra ma
Pilea, Dr. Biaconovich şi Nic. Pogan. —
— „Vecjl tu, ce-am eu aicl? u ciunile aşa, ca să deştepte cel puţin nifestului rusesc, dice numita fâiă, nu tre
Membrii suplenţî: Popovicî, Bima, majorul
— „Nu, Măria-ta, d le notar“. gândul, că par verosimile. Mai în bue să uităm, că îndărătul lui se ascunde
Maxim, Beu, Oct. Busu şi E. Băian.
— „Atunci s’o guşti, să scii, ce e“, tâiu de tote nu este adevărat, că un plan, despre a cărui esecutare practică
Alegerea locului pentru viitârea adu pervazul tabloului s’a aflat pe pro pentru moment putem ave numai presu
strigă năcăjit notarul şi ’ncepu să îmblă-
nare generală s’a lăsat la îngrijirea comi
tâscă spatele bietului Ţigan. menadă, ci s’a aflat în valea de puneri întunecose.
tetului central, deorece invitări n’au sosit lângă promenada, şi nu de cătră un
u
— „Acum văd, e un baston ! mur Clericala „Kolnische Volkszeiiung" ju
de nicăirl. Romenii din Bistriţa şi-au es-
mură melancolic Pirvu „şi acum îmi aduc servitor al restaurantului, ci de cătră decă în mod forte pesimist propunerea ru
primat, ce-i drept, încă din anul trecut un gendarm.
u
aminte; da, lângă traistă zăcea şi ţăranul ! sâscă de desarmare, şi cjice, că având îna
dorinţa de a se ţinâ adunarea generală în
— „VedI aşa, Pîrvule, acum îmi place, Nu-i adevărat, că acea verandă intea ochilor istoria, omul nu pote crede,
mijlocul lor, dâr invitare oficială n’a sosit
că spui de bună voie,... patru-spre-dece ar fi espusă vânturilor căc! atuncî ca politica rusescă să fi devenit deodată
nici din partea lor.
dile la răcore... marş!" n’ar fi putut să atârne acolo acel atât de desinteresată. Rusia, dâcă ar po
Era la orele 2 / , când terminându-se
3
După-ce s’a văcjut Pîrvu la întunerec, 4 portret timp de 20 de aDl fără să sede ca Germania cea mai tare armată pe
agendele, preşedintele, între aclamărl şi u-
îşi cjise plin de satisfacţie: „Tncai tot m’am ’i se întâmple nimic, şi vântul, fiă uscat, său ca Anglia cea mai tare flotă,
rărl însufleţite, închide adunarea, mulţă-
scăldat eu în rachiu, şi i-am scos dinţii cât de tare, n’ar fi putut să-l arunce putem fi convinşi, că nicl-odată n’ar fi
mind în cuvinte căldurose Românilor be-
notarului, lui Mihaiii i-am tras o palmă, şi într’o depărtare aşa de mare, pănă ajuns la ideia de desarmare. Rusia este
iuşenl pentru frumosa primire şi pentru in în vale.
am furat şi lingurile de argint. Tot a fost acea putere, care din causa estensiunei şi
teresul manifestat faţă de Asociaţiune.
frumos în raiQ. ! w Der nic! nu scie nimenea, ca a isolării teritoriului ei s’ar pută mai puţin
* în nâptea aceea se fi fost vre-o fur- ca ori şi care alta controla, dâcă esecută
