Page 63 - 1898-08
P. 63

Nr. 181—1898                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 8.


       ori  nu  propriele  ei  propuneri.  Noua  posi-  „drept  şi  echitate' ,  ce  le-a  rostit  Ţarul  pe  acreditâză  de  tote  părţile  soirea,  că  Thun  şi  terenul  semănat  cu  grâu  —  un  milion
                                                                       1
       ţiă  de  putere  a  Rusiei  în  China  e  cu  totul  corabia  „Pothuau",  când  cu  visita  preşe­  va  convoca  „Reichsrath“-ul  pe  jumătatea  578,000  hectare,  —  a  fost  mai  mare  în
       pe  base  militare,  şi  nu  se  pote  crede,  că  dintelui  Faure,  despre  dreptul  popărelor,  a  doua  a  lunei  Septemvre  şi  că  se  va  re­  anul acesta, decât în anii precedenţi.
       Rusia  ar  putâ  să  renunţe  la  planurile  sale  cari  nu  pot  fi  vândute  ca  vitele,  şi  despre  lua  firul  întrerupt  al  desbaterilor  asupra   Răscolă  femeiască.  Din  Szent-Harom-
        faţă cu China, Persia şi Afganistan.         dreptate,  care  la  1870  a  suferit  un  atac,  proiectelor  lui  Badeni,  din  cari  s’au  elimi­  sâg,  comitatul  Turdii,  să  anunţă,  că  femeile
             „Liberte"  din  Paris  publică  o  tele­  ce  nu  s’a  îndreptat  încă  pănă  adl.  Francia  nat  unele  părţi  nefavorabile  pentru  Aus­  au  făcut  acolo  o  răscolă  formală  din  causă,
       gramă  din  Berlin,  în  care  se  dice,  că  îm­  se  va  întrepune  chiar  cu  esistenţa  ei  pen­  tria.  Insă  după  cum  stau  lucrurile  adl,  cu   că  se  eomasâză  pământul  şi  sătenii  sunt
       păratul  ’Wilhelm  n’a  fost  nicidecum  între­  tru  restabilirea  trecutului  şi  pentru  întărirea  greu  se  va  afla  un  parlament  austriac,  care   de  părere,  că  „vor  fi  scurtaţi  de  domni".
       bat  mai  înainte  de  Ţarul,  ca  să-şi  spună  pă­  viitorului".                          să  voteze  aceste  proiecte,  pe  când  urcarea   Femeile  răsvrâtite,  tote  Săcuience,  s’au  pre­
       rerea  sa,  ci  el  a  fost  chiar  surprins  de    „Matin"  numesce  planul  Ţarului  un   cuotei  pentru  Ungaria  o  pretind  tâte  par­  sentat  înaintea  judelui  comunal,  şi  au  luat
       nota  rusescă,  ca  tâtă  lumea.  Când  i-s’a  co­  vis.  „Insă  nu  este  trâba  nostră,  a  Francesi-   tidele  austriaco.  Chiar  o  foiă  guvernamen­  o  posiţiune  atât  de  ameninţătore,  încât  a
       municat  acâstă  notă,  împăratul  "Wilhelm  a  lor,  ca  să  spunem  de  ce  îl  considerăm  ca   tală  din  Peşta  dă  espresiune  convingerii,   trebuit  să  se  refugieze  în  Nyarad-Szeredâ,
                                        1
       esclamat:  „Acesta  este  imposibil!'   „Libertâ"  vis,  a  cărui  realisare  e  forte  depărtată....   că  „Reichsrath“-ul  se  va  convoca  numai   de  unde  s’a  întors  numai  însoţit  de-o  câtă
       mai  accentuâză,  că  in  nota  circulară  sunt  Amicului  nostru  rus  şi  soţului  nostru  aliat   ca  partidele  germane,  abandonând  politica   întrâgă  de  jandarl,  cari  aveau  să  domo-
        cuprinse  cuvintele  „drept  şi  echitate",  cari  nu  i-ar  fi  fost  ertat  să  uite,  că  frontiera   de  obstrucţiune  să  se  alăture  celorlalte  par­  lâscă agitaţiunea.
       au  fost  pronunţate  în  toastul  Ţarului  pe  statului  nostru  nu  este  aşa  de  întrăgă  şi  atât   tide  şi  c’o  singură  voinţă  să  refuse  en  bloc   După  desarmarea  generală.  Propunerea
       vaporul  „Pothuau"  şi  cari  în  Francia  au  de  neatacabilă,  ca  a  lui,  şi  nu  i-ar  fi  fost   proiectele lui Badeni despre pact.  Ţarului  Nicolae  pentru  desarmarea  gene­
       fost  tălmăcite  ca  alusiune  la  reînapoiarea  ertat,  ca  prin  acâstă  faptă  umanitară  gră­  Din  pricina  acâsta  Ungurii  încep  să   rală  va  pune  lumea  întrâgă  pe  gânduri.
       Alsaţiei şi Lotaringiei.                      bită  să  ne  aducă  în  situaţia  forţată  de  ai   devină  şi  mai  îngrijaţl,  şi  ameninţările  unui   Omenii  se  vor  întreba  curioşi  şi  îngrijaţl:
                                                     retrage  sprijinul  pentru  conferenţa  sărbăto-   diar  de  frunte  german  din  Viena,  că  dâcă
             „Times"  are  cu  data  de  22  Aug.  n.                                                                                           ce  va  fi  acum?  care  va  fi  faţa  lumei?  Oe
                                                     râscă,  său,  ca  să  o  spunem  pe  faţă,  sub  ce   Maghiarii  nu  sciu  să-şi  calce  pe  inimă  şi
       în  punctul  acesta  următorul  raport  din  Pe-                                                                                         o  să  fiă,  dâcă  nu  vor  mai  zurui  armele,  nu
                                                     condiţii am pute lua parte la ea".            pe  Cerbicia,  nici  Austria  nu  le  va  mai
       tersburg:                                                                                   purta  grija  —  i-au  băgat  în  răcori  pe  ofi­  vor  mai  zăngăni  săbiile;  dâcă  uniforma  mi­
             Proiectul  de  desarmare  al  Ţarului  a      „Jour"  scrie:  „Nu  trebue  să  se  uite,                                           litară  va  dispăre  de  pe  faţa  pământului?
                                                                                                   cioşii unguri.
       fost  obiectul  unor  schimbări  de  păreri  în­  că  Francia  nu  este  în  posiţia  celorlalte                                         Strada  nu  va  mai  au(Ţ  trompeta,  tobele,
       tre  curţile  din  Petersburg  şi  Berlin.  E  mai  puteri.  Noi  simţim  încă  rana  durerosâ,  ce                                      musicele  marţiale,  şi  visul  frumoselor  co­
       mult  ca  probabil,  că  Germania  va  susţină  am  primit’o  la  1870.  Am  cădut  jertfa  unei   SOIRILE DILEI.                        chete  se  va  topi,  ca  câra,  de  faţa  focului
       proiectul.  In  acelaşi  timp  se  anunţă,  că  can­  mari  nedreptăţi,  pe  care  nu  trebue  s’o  ui­                )                 sorelui  păcii,  când  privirile  lor  avide  nu
       celarul  imperial  Hohenlolie  a  plecat  din  tăm.  Prima  datorinţă  a  conferenţei  eon-                            — 18 (30) August.  vor  mai  sârbe  figura  sveltă  şi  cuceritore  a
       'Werki  la  Petersburg,  unde  a  conferit  nu  chiămate  de  Ţarul,  va  fi  de-a  regula  acâstă   0  cununiă  românescă  batjocurită  de  ofiţerului  îndrăsneţ  şi  chipeş.  Oe  vor  face
       numai  cu  bărbaţii  ruşi  de  stat,  ci  a  fost  cestiune principală, pe basa echităţii şi drep­  gendarmî.  Ni-se  comunică  din  Satulung  (Să-  apoi  potentaţii  lumei;  cu  ce-şî  vor  petrece
       primit  şi  de  Ţar  într’o  audienţă  mai  lungă.  tului".                                cele)  următorul  cas  revoltător  :  Sâmbătă,  în  timpul  vara  şi  tomna,  dâcă  nu  vor  mai
       Reîntorcerea  la  Berlin  a  lui  Hohenlohe  se    Pressa  italiană  întrâgă  se  ocupă  cu  15  (27)  August,  s’a  sâvîrşit  în  biserica  S-tei  merge  la  manevre?  Dâr  parlamentele,  ce
       va întâmpla mâne săra.                        propunerea  Ţarului.  „Opinione"  nu  se  în-  Adormiri  din  Satulung  cununia  tinărului  vor  mai  lucra  o  parte  însămnată  a  anului,
                                                     doesce,  că  ideia  e  emanată  din  iniţiativa  locuitor  de  aici  Ioan  Munteanu  cu  Maria  când  nu  va  fi  budget  pentru  armată?  Lu­
             „Petite  Bleu"  publică  o  convorbire
                                                     Ţarului  şi  o  salută,  ca  pe-o  tendinţă,  ce  I.  Soric.  Tinerii  miri  abia  au  întrat  în  bi­  mea  întrâgă  se  va  schimba.  împăraţii  şi
       cu  Chauăordy,  fostul  ambasador  frances  în
                                                     corăspunde  perfect  sentimentului  popore­  serică,  ca  să  primâscă  s-ta  taină  a  căsă­  regii  la  ce  să-şi  mai  facă  atunci  visite  de
       Petersburg,  care  s’a  pronunţat  în  modul
                                                     lor.  „Tribuna"  (jice,  că  dâcă  Rusia  esprimă  toriei,  şi  âtă  că  doi  gendarmî  se  ivesc  la  uşa  „curtenie";  nici  un  interes  nu  mai  pot  avâ
       următor  asupra  proiectului  de  desarmare
                                                     părerea  celui  mai  puternic  domnitor,  atunci  bisericei,  unde  i-au  străjuit  pănă  s’a  săvîrşit  ast-fel  de  visite  câtă  vreme  ele  nu  se  mai
       al Rusiei:
                                                     ea  cu  mână  decisă  scote  Francia  din  ilu-  actul  religios  al  cununiei.  îndată  după  fac  cu  scop  de  a  lega  alianţe  de  arme.
             „Francia  ar  fi  singura  naţiune,  care
                                                     siunile  ei,  şi  o  pune  în  faţa  a  două  posibi­  aceea  mirele  fii  luat  de  gendarmî  de  lângă  Napoleon  cel  mare  va  fi  socotit  drept  un
       ar  perde,  în  cas,  că  puterile  ar  adopta  pro­
                                                     lităţi  :  desarmare,  său  răsboiu.  Conferenţa  mirăsa  sa  şi  escortat  la  primăria,  ăr  de  aci  nebun  pentru  răsboiele  ce  le-a  purtat;  Bis-
       iectul,  căci  tote  poporele  Europei  se  bu­
                                                     propusă  de  Ţarul  Nicolae,  va  trebui  ne­  la  Brâşov,  sub  pretext,  că  el  nu  ar  fi  Ion  marck  un  mâncător  de  omeni,  şi  toţi  cei­
       cură  de  integritatea  teritoriului  lor,  numai
                                                     greşit  să  se  ocupe  şi  de  cestiunea  Elsaţiei-  Muntean,  ci  fratele  său  George,  despre  lalţi,  cari  au  făcut  să  se  verse  sânge,  vor  fi
       Francia doresce cu drept să i-se înapoieze pro­
                                                     Lorenei,  decă  nu  vrâ  să  facă  un‘  răsboiîi,  care  se  susţine,  că  nu  s’ar  fi  presentat  la  înregistraţi  în  cartea  nâgră  a  vâcurilor,  pen­
       vinciile  anexate  de  Germania.  A  ne  alătura
                                                     seu  decă  nu  vrâ,  ca  FraQcia  să  iese  din  asentare.  După-ce  în  Braşov  a  mai  stat  tru  fapta  lor  barbară  de  a  fi  stîns  milione
       la  proiectul  Ţarului,  ar  însemna  pentru
                                                     acest  Congres  umilită  şi  micşorată.  Italia  deţinut  vre-o  două  (Ţie,  s’a  adeverit  însă,  că  de vieţi omenescl.
       noi  a  renunţa  pentru  totdâuna  la  Alsaţia-
                                                     şi Germania se alătură cu bucuriă la acţiunea  bănuiala  a  fost  netemeinică  şi  tînărul  mire,
       Lotharingia.  Dâcă  ni-ar  spune  cine-va,  că                                                                                                 „Kossuth  Lajos  înaintea  tribunalului
                                                     de  pace  a  Ţarului,  şi  nici  Austro-Ungaria  ca  nevinovat,  fu  liberat.  —  l£tă,  D-le  Re­
       Germauia  s’a  şi  învoit  deja  cu  Rusia,  nu                                                                                          istoriei  universale".  Am  amintit  şi  noi  la
                                                     nu-i  va  retrage  sprijinul,  vorba  fiind,  că  dactor,  pănă  unde  merge  cutezanţa  poli­
       m’aşl  mira.  Cine  scie,  decă  ideia  nu  s’a  ză­                                                                                     timpul  său  despre  broşura  scosă  sub  acest
                                                     Rusia  să-i  stîmpere  dorul  de  cucerire.  Din  ţailor  lui  Banffy!  Nici  înaintea  S-lui  altar
       mislit  mai  întâii!  în  creerii  împăratului                                                                                           titlu  de  preotul  Zimândy  Ignâcz  din  Torok-
                                                     potrivă  însă,  Francia  trebue  să  renunţe  la  nu  poţi  fi  ocrotit  în  contra  insultelor  şi
       'Wilhelm II".                                                                                                                            Bâlint.  Foile  ungurescl,  mai  ales  cele  kos-
                                                     orî-ce speranţă.                             batjocurilor  gendarmilor  unguresc!,  cari  ne
             Ohaudordy  a  pus  următorele  alterna­                                                                                            suth-iste,  afurisesc  în  terminii  cei  mai  pa­
                                                                                                  încalcă  acum  chiar  şi  bisericile  şi  ne  in­
       tive  :  „Una  din  două,  său  că  guvernul  fran­                                                                                      triotici  pe  „hiena",  care  a  cutezat  să  pă-
                                                                                                  sultă  s-tele  sacramente.  Ore  şefii  adminis­
       ces  a  adoptat  discuţiunea  asupra  proiectu­                O r i s a,.                                                               şâscă  atât  de  neînfricat  ou  adevărul  în
                                                                                                  traţiei  comitatului  nostru  nu  vor  afla  cu   faţa  tribunalului  lumei  întregi,  şi  cu  groză
       lui  de  desarmare,  şi  atunci  a  ajuns  acolo,
                                                          Am  semnalat  erl  pe  scurt,  că  nici   cale  să  pună  odată  margine  acestor  bru­
       că  a  perdut  a  doua  oră  Alsaţia-Lotharingia,                                                                                        constată  popularitatea,  ce  începe  să  şl-o
                                                     alaltăerî  nu  s’a  decis  asupra  crisei.  Vorba   talităţi  ale  gendarmilor,  cari  şi  la  noi,  cum
       său  că  Rusia  a  tăinuit  proiectul  înaintea                                                                                          câştige  cartea  din  oestiune  mai  ales  în
                                                     lui  Banffy,  că  „am  hotărît,  ca  să  hotărîm   se  vede,  se  simt  cu  desăvîrşire  stăpâni  asu­
       Franciei,  în  care  cas  ar  fi  o  prostă  farsă                                                                                       straturile  de  jos  ale  poporului.  „Egyetâr-
                                                     mâne"  n’a  fost  tocmai  la  înălţimea  „di­  pra onorei şi libertăţii cetăţenilor români?
       din  partea  Rusiei".  Ohaudordy  declărâ  apoi,                                                                                         tâs“  ne  spune,  că  adl  în  Buda  nu  esistă
                                                     plomaţiei"  fostului  paşă  dela  Bistriţă,  de-
       că  pentru  alianţa  franco-rusă  nu  mai  are                                                   Regele Carol la principele Bulgarie’.   familiă  inai  săracă,  în  care  să  nu  fi  ajuns
                                                                                  ’   hotărît  ni­
                                                     ore-ce  nici  a  doua  <Ţ   nu  s a
                                             u
       entusiasmul  de  mai  înainte.  „Când  văd ,  dise                                         „Corespondenţa  Politică"  înregistrâză  soi­  cartea  lui  Zimândy,  între  altele  şi  din
                                                     mic.  Ba  dinpotrivă,  corespondentul  vienes
       Ohaudordy  mai  departe,  „cât  de  mult  am                                               rea  dată  de  unele  cjiare  din  Sofia,  că  în  causa  ieftinătăţii  sale,  căci  cartea  să  vinde
                                                     al  unei  foi  din  Budapesta  elice,  că  crisa
       dat  noi  şi  cât  de  puţin  am  primit,  nu  mă                                          cursul  lunei  viitore  principele  Ferdinand  numai  cu  20  cr.,  ba  se  împarte  şi  gratuit
                                                     s’a  mai  înăsprit  şi  încep  deja  a  sbura  prin
       pot  împăca  cu  gândul,  că  noi  am  jucat                                               al  Bulgariei  va  primi  visita  M.  S.  Regelui  numai să se răspândâscă mai lesne.
                                                     aer  fel  de  fel  de  soiri  despre  dimisiunl  mi­
       pote  rolul  unui  păcălit,  şi  că  guvernanţii                                           României  la  castelul  din  Euxinograd,  re­       Un  mic  portofoliu  de  dame,  în  care  se
                                                     nisteriale.
       noştri  au  fost  prea  nedibacl,  decât  să  potă                                         şedinţa de tâmnă a Curţei princiare bulgare.  aflau  patru  inele,  între  oarŢ  două  de  aur
                                                          La  29  1.  c.  Banffy  şi  Lukacs  au  con­
       trage  mai  multe  avantage.  Noi  am  întărit                                                                                           (unul  cu  pietri  de  diamant)  s’a  perdut  erl
                                                     ferit  de  nou  cu  Thun  şi  Kaizl.  După  con­   Limba  românescă  în  Bucovina.  Comi­
       în  Constantinopol  influinţa  germană,  noi                                                                                             sâră  la  circ.  Onestul  aflător  e  rugat  a-le
                                                     ferinţă  s’a  ţinut  un  consiliu  de  miniştri  tetul  naţional  din  Cernăuţi  a  trimis  urmă-
                                                                                                                                                                                 l i  nostru,
       le-am  ajutat  Chinesilor,  cari  numai  supă­                                                                                           depune  la  administraţia  cŢ  aru u
                                                     austriac,  care  a  durat  aprope  2  ore  întregi.  torea  telegramă  d-lui  conte  Bylandt-Rheidt,
       rări  ne-au  făcut,  să  scape  de  Japonesî,  şi                                                                                        având  de-a  primi  în  schimb  o  potrivită  re­
                                                     După  acâsta  s’a  ţinut  ârăşî  la  ora  1  un  con­  ministru  al  instrucţiei  în  Viena:  „Expri­
       tote  acestea  numai  ca  să  facem  pe  placul   siliu  comun  de  miniştri  sub  presidenţia  mo-  mând  dorinţa  cea  mai  ardentă  şi  justă  a   muneraţia.
       Rusiei.  Rusia  la  rândul  ei  nu  ne-a  dat  ni­
                                                     narchului.  Consiliul  a  fost  scurt  şi  se  sus   poporului  român  din  Bucovina,  aduna­
       mic,  nu  ne-a  conces  nimic.  Strigătele  de   ţine,  că  a  avut  curs  neplăcut.  Contele  rea  de  alegători  români,  întrunită  astăcll     SOIRI ULTIME.
       bucuriă,  cu  cari  s’a  primit  alianţa,  au  în­
                                                     Thun  să  fi  declarat,  că  el  şi  colegii  săi  nu  în  23  August,  rogă  pe  Excelenţa  Vostră  a   Budapesta,  31  August.  Biroul
       semnat,  că  prin  ele  se  putea  prevedă  posi­                                          face  cele  mai  urgente  demersuri  pentru
                                                     ş’au  sfîrşit  desbaterile  şi  ast-fel  nu  se  află                                      oficios  telegrafic  ungar  publică  uu
       bilitatea,  de  a  recâştiga  graniţele  cele  vechi.   în  posiţia  de-a  arăta  procesul  verbal,  Mo-  crearea  neîntârziată  a  claselor  paralele  ro­
        Şi  acum  pretina  nostră  Rusia  ne  portă                                                                                             comunicat  în  care  spune,  că  mc-
                                                     narchul  să  fi  rămas  surprins  de  acesta  de­  mâne  la  liceul  german  de  stat  din  Cer­  narchul  a  ţinut  erî  cu  miniştri  aus­
       mâna,  să  subscriem  un  contract  de  desar­                                             năuţi,  în  sensul  propunerilor  făcute  de  de­
                                                     clarare.                                                                                   triac!  şi  ungari  un  nou  consiliu.  Re-
       mare,  ale  cărei  urmări  ar  fi  renunţarea  la                                          putaţii  români  din  parlament;  mai  ales
                                                          La  ora  5  d.  a.  miniştrii  austriacl  s’au                                        sultatul  acestui  consiliu  este,  câ
       speranţele nostre."
                                                     întrunit  erăşl  în  consiliu  despre  ale  cărui   pentru-că  prin  trăgăDărl  se  face  ilusorie   contele  Thun  va  convoca  „lleichs-
             ţ)iarul  guvernului  frances  „Temps"  hotărîrl  însă  n’a  transpirat  nimic  în  pu­  intrarea  în  liceu  a  peste  o  sută  copii  ro­  rath“  ul  pentru  desbaterea  proiecte­
       scrie:  „Ţarul  voiesce  să  convoce  o  confe-  blic.  Totuşi  in  cercurile  bine  informate  se   mâni  preparaţi  pentru  primire".  In  acelaşi   lor despre pact. Guvernul maghiar s’a
       renţă,  care  ar  avă  să  studieze  mijlocele  de  crede,  că  desbaterile  consiliului  nu  sunt   timp  s’a  ales  o  delegaţie  compusă  din  d-nii   declarat mulţumit cu acesta hotârîre.
       a  da  poporelor  binefacerile  unei  păci  dura­  favorabile  pactului.  Contele  Thun  stăru-   Dinu,  cavaler  de  Bejan,  Atanasie  Pridie,
       bile  şi  adevărate,  dăr  nu  se  tratăză  de-o  de­  esce,  ea  Ungaria  să  ridice  cuota,  Banffy   IlasievicI,  Dr.  G.  PopovicI  şi  Al.  Homiuca,
       sarmare  generală.  Dăcă  privesc!  jur  împre­  însă nu vrea.                             ca  să  roge  pe  guvernatorul  Bucovinei,  d-1   Proprietar: I>r. Aurel itlureşianu.
       jur  în  Europa,  trebue  să  întrebi:  Ce  va     Pentru  <Ţ   de   erî  era   semnalat  un   baron  Bourguignon,  să  insiste  pe  lângă   Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
                                                                     ua
       cugeta  împăratul  Wilhelm  despre  acâsta,  nou  consiliu  comun  sub  presidenţia  mo-   guvernul  din  Viena,  ca  să  se  resolve  ces­
       acest  principe,  căruia  nu-i  place  să  joce  narchului.                                tiunea  cât  mai  curând  şi  clasele  paralele            Instrucţiune
                                                                                                                                                                        *
       un  al  doilea  rol  şi  a  cărui  ministru  de  răs-   Foile  apropiate  de  guvernul  din  Viena   române să se deschidă la 1 Septemvre.    In limba francesâ, germană şi ma­
       boih pregătesce o întărire a infanteriei?     esprimă  părerea,  că  nici  de  astă  dată  nu    Recolta  grâului  în  România  în  anul  ghiară, precum şi pregătire pentru exa­
             „Şi Austro-TJngaria? Acolo, în faţa im­  se  va  decide  nimic  în  merit,  şi  e  mai  pro­  acesta  a  produs  25  milione  hectolitri,  prin  mene elementare la şcbla civilă, şi exa­
       posibilităţii  de  a  reînoi  pactul  şi  în  faţa  lup­  babil,  că  decisiunea  va  urma  după-ce  mo-  urmare  cu  aprope  40%  mai  mult,  ca  anul  mene de instrucţiune predă A  u  g u  s t e
       elor  de  rassă,  armata  apare  încă  ca  simbol  narchul se va reîntârce dela manevre.   trecut.  Sub  raportul  cantităţii,  numai  în  S  c h  n  e l l ,   profesbră  proveŢută  cu
       şi  palaiiu  al  unităţii.  Oe  privesce  Francia,   Speranţele  în  resolvarea  definitivă  a  1896  am  mai  avut  o  recoltă  atât  de  abun­  examene de stat. Locuinţa Strada Cas­
       «a  nu  pote  uita  cuvintele  elocuente  de crisei,  scad  tot  mai  mult.  Adevărat,  că  se dentă.  Nu  mai  puţin  adevărat  e  însă,  că telului Nr. 32. Se primesc şi copii în cost.
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68