Page 63 - 1898-08

Nr. 181—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

ori nu propriele ei propuneri. Noua posi- „drept şi echitate' , ce le-a rostit Ţarul pe acreditâză de tote părţile soirea, că Thun şi terenul semănat cu grâu — un milion
1
ţiă de putere a Rusiei în China e cu totul corabia „Pothuau", când cu visita preşe­ va convoca „Reichsrath“-ul pe jumătatea 578,000 hectare, — a fost mai mare în
pe base militare, şi nu se pote crede, că dintelui Faure, despre dreptul popărelor, a doua a lunei Septemvre şi că se va re­ anul acesta, decât în anii precedenţi.
Rusia ar putâ să renunţe la planurile sale cari nu pot fi vândute ca vitele, şi despre lua firul întrerupt al desbaterilor asupra Răscolă femeiască. Din Szent-Harom-
faţă cu China, Persia şi Afganistan. dreptate, care la 1870 a suferit un atac, proiectelor lui Badeni, din cari s’au elimi­ sâg, comitatul Turdii, să anunţă, că femeile
„Liberte" din Paris publică o tele­ ce nu s’a îndreptat încă pănă adl. Francia nat unele părţi nefavorabile pentru Aus­ au făcut acolo o răscolă formală din causă,
gramă din Berlin, în care se dice, că îm­ se va întrepune chiar cu esistenţa ei pen­ tria. Insă după cum stau lucrurile adl, cu că se eomasâză pământul şi sătenii sunt
păratul ’Wilhelm n’a fost nicidecum între­ tru restabilirea trecutului şi pentru întărirea greu se va afla un parlament austriac, care de părere, că „vor fi scurtaţi de domni".
bat mai înainte de Ţarul, ca să-şi spună pă­ viitorului". să voteze aceste proiecte, pe când urcarea Femeile răsvrâtite, tote Săcuience, s’au pre­
rerea sa, ci el a fost chiar surprins de „Matin" numesce planul Ţarului un cuotei pentru Ungaria o pretind tâte par­ sentat înaintea judelui comunal, şi au luat
nota rusescă, ca tâtă lumea. Când i-s’a co­ vis. „Insă nu este trâba nostră, a Francesi- tidele austriaco. Chiar o foiă guvernamen­ o posiţiune atât de ameninţătore, încât a
municat acâstă notă, împăratul "Wilhelm a lor, ca să spunem de ce îl considerăm ca tală din Peşta dă espresiune convingerii, trebuit să se refugieze în Nyarad-Szeredâ,
1
esclamat: „Acesta este imposibil!' „Libertâ" vis, a cărui realisare e forte depărtată.... că „Reichsrath“-ul se va convoca numai de unde s’a întors numai însoţit de-o câtă
mai accentuâză, că in nota circulară sunt Amicului nostru rus şi soţului nostru aliat ca partidele germane, abandonând politica întrâgă de jandarl, cari aveau să domo-
cuprinse cuvintele „drept şi echitate", cari nu i-ar fi fost ertat să uite, că frontiera de obstrucţiune să se alăture celorlalte par­ lâscă agitaţiunea.
au fost pronunţate în toastul Ţarului pe statului nostru nu este aşa de întrăgă şi atât tide şi c’o singură voinţă să refuse en bloc După desarmarea generală. Propunerea
vaporul „Pothuau" şi cari în Francia au de neatacabilă, ca a lui, şi nu i-ar fi fost proiectele lui Badeni despre pact. Ţarului Nicolae pentru desarmarea gene­
fost tălmăcite ca alusiune la reînapoiarea ertat, ca prin acâstă faptă umanitară gră­ Din pricina acâsta Ungurii încep să rală va pune lumea întrâgă pe gânduri.
Alsaţiei şi Lotaringiei. bită să ne aducă în situaţia forţată de ai devină şi mai îngrijaţl, şi ameninţările unui Omenii se vor întreba curioşi şi îngrijaţl:
retrage sprijinul pentru conferenţa sărbăto- diar de frunte german din Viena, că dâcă
„Times" are cu data de 22 Aug. n. ce va fi acum? care va fi faţa lumei? Oe
râscă, său, ca să o spunem pe faţă, sub ce Maghiarii nu sciu să-şi calce pe inimă şi
în punctul acesta următorul raport din Pe- o să fiă, dâcă nu vor mai zurui armele, nu
condiţii am pute lua parte la ea". pe Cerbicia, nici Austria nu le va mai
tersburg: purta grija — i-au băgat în răcori pe ofi­ vor mai zăngăni săbiile; dâcă uniforma mi­
Proiectul de desarmare al Ţarului a „Jour" scrie: „Nu trebue să se uite, litară va dispăre de pe faţa pământului?
cioşii unguri.
fost obiectul unor schimbări de păreri în­ că Francia nu este în posiţia celorlalte Strada nu va mai au(Ţ trompeta, tobele,
tre curţile din Petersburg şi Berlin. E mai puteri. Noi simţim încă rana durerosâ, ce musicele marţiale, şi visul frumoselor co­
mult ca probabil, că Germania va susţină am primit’o la 1870. Am cădut jertfa unei SOIRILE DILEI. chete se va topi, ca câra, de faţa focului
proiectul. In acelaşi timp se anunţă, că can­ mari nedreptăţi, pe care nu trebue s’o ui­ ) sorelui păcii, când privirile lor avide nu
celarul imperial Hohenlolie a plecat din tăm. Prima datorinţă a conferenţei eon- — 18 (30) August. vor mai sârbe figura sveltă şi cuceritore a
'Werki la Petersburg, unde a conferit nu chiămate de Ţarul, va fi de-a regula acâstă 0 cununiă românescă batjocurită de ofiţerului îndrăsneţ şi chipeş. Oe vor face
numai cu bărbaţii ruşi de stat, ci a fost cestiune principală, pe basa echităţii şi drep­ gendarmî. Ni-se comunică din Satulung (Să- apoi potentaţii lumei; cu ce-şî vor petrece
primit şi de Ţar într’o audienţă mai lungă. tului". cele) următorul cas revoltător : Sâmbătă, în timpul vara şi tomna, dâcă nu vor mai
Reîntorcerea la Berlin a lui Hohenlohe se Pressa italiană întrâgă se ocupă cu 15 (27) August, s’a sâvîrşit în biserica S-tei merge la manevre? Dâr parlamentele, ce
va întâmpla mâne săra. propunerea Ţarului. „Opinione" nu se în- Adormiri din Satulung cununia tinărului vor mai lucra o parte însămnată a anului,
doesce, că ideia e emanată din iniţiativa locuitor de aici Ioan Munteanu cu Maria când nu va fi budget pentru armată? Lu­
„Petite Bleu" publică o convorbire
Ţarului şi o salută, ca pe-o tendinţă, ce I. Soric. Tinerii miri abia au întrat în bi­ mea întrâgă se va schimba. împăraţii şi
cu Chauăordy, fostul ambasador frances în
corăspunde perfect sentimentului popore­ serică, ca să primâscă s-ta taină a căsă­ regii la ce să-şi mai facă atunci visite de
Petersburg, care s’a pronunţat în modul
lor. „Tribuna" (jice, că dâcă Rusia esprimă toriei, şi âtă că doi gendarmî se ivesc la uşa „curtenie"; nici un interes nu mai pot avâ
următor asupra proiectului de desarmare
părerea celui mai puternic domnitor, atunci bisericei, unde i-au străjuit pănă s’a săvîrşit ast-fel de visite câtă vreme ele nu se mai
al Rusiei:
ea cu mână decisă scote Francia din ilu- actul religios al cununiei. îndată după fac cu scop de a lega alianţe de arme.
„Francia ar fi singura naţiune, care
siunile ei, şi o pune în faţa a două posibi­ aceea mirele fii luat de gendarmî de lângă Napoleon cel mare va fi socotit drept un
ar perde, în cas, că puterile ar adopta pro­
lităţi : desarmare, său răsboiu. Conferenţa mirăsa sa şi escortat la primăria, ăr de aci nebun pentru răsboiele ce le-a purtat; Bis-
iectul, căci tote poporele Europei se bu­
propusă de Ţarul Nicolae, va trebui ne­ la Brâşov, sub pretext, că el nu ar fi Ion marck un mâncător de omeni, şi toţi cei­
cură de integritatea teritoriului lor, numai
greşit să se ocupe şi de cestiunea Elsaţiei- Muntean, ci fratele său George, despre lalţi, cari au făcut să se verse sânge, vor fi
Francia doresce cu drept să i-se înapoieze pro­
Lorenei, decă nu vrâ să facă un‘ răsboiîi, care se susţine, că nu s’ar fi presentat la înregistraţi în cartea nâgră a vâcurilor, pen­
vinciile anexate de Germania. A ne alătura
seu decă nu vrâ, ca FraQcia să iese din asentare. După-ce în Braşov a mai stat tru fapta lor barbară de a fi stîns milione
la proiectul Ţarului, ar însemna pentru
acest Congres umilită şi micşorată. Italia deţinut vre-o două (Ţie, s’a adeverit însă, că de vieţi omenescl.
noi a renunţa pentru totdâuna la Alsaţia-
şi Germania se alătură cu bucuriă la acţiunea bănuiala a fost netemeinică şi tînărul mire,
Lotharingia. Dâcă ni-ar spune cine-va, că „Kossuth Lajos înaintea tribunalului
de pace a Ţarului, şi nici Austro-Ungaria ca nevinovat, fu liberat. — l£tă, D-le Re­
Germauia s’a şi învoit deja cu Rusia, nu istoriei universale". Am amintit şi noi la
nu-i va retrage sprijinul, vorba fiind, că dactor, pănă unde merge cutezanţa poli­
m’aşl mira. Cine scie, decă ideia nu s’a ză­ timpul său despre broşura scosă sub acest
Rusia să-i stîmpere dorul de cucerire. Din ţailor lui Banffy! Nici înaintea S-lui altar
mislit mai întâii! în creerii împăratului titlu de preotul Zimândy Ignâcz din Torok-
potrivă însă, Francia trebue să renunţe la nu poţi fi ocrotit în contra insultelor şi
'Wilhelm II". Bâlint. Foile ungurescl, mai ales cele kos-
orî-ce speranţă. batjocurilor gendarmilor unguresc!, cari ne
Ohaudordy a pus următorele alterna­ suth-iste, afurisesc în terminii cei mai pa­
încalcă acum chiar şi bisericile şi ne in­
tive : „Una din două, său că guvernul fran­ triotici pe „hiena", care a cutezat să pă-
sultă s-tele sacramente. Ore şefii adminis­
ces a adoptat discuţiunea asupra proiectu­ O r i s a,. şâscă atât de neînfricat ou adevărul în
traţiei comitatului nostru nu vor afla cu faţa tribunalului lumei întregi, şi cu groză
lui de desarmare, şi atunci a ajuns acolo,
Am semnalat erl pe scurt, că nici cale să pună odată margine acestor bru­
că a perdut a doua oră Alsaţia-Lotharingia, constată popularitatea, ce începe să şl-o
alaltăerî nu s’a decis asupra crisei. Vorba talităţi ale gendarmilor, cari şi la noi, cum
său că Rusia a tăinuit proiectul înaintea câştige cartea din oestiune mai ales în
lui Banffy, că „am hotărît, ca să hotărîm se vede, se simt cu desăvîrşire stăpâni asu­
Franciei, în care cas ar fi o prostă farsă straturile de jos ale poporului. „Egyetâr-
mâne" n’a fost tocmai la înălţimea „di­ pra onorei şi libertăţii cetăţenilor români?
din partea Rusiei". Ohaudordy declărâ apoi, tâs“ ne spune, că adl în Buda nu esistă
plomaţiei" fostului paşă dela Bistriţă, de-
că pentru alianţa franco-rusă nu mai are Regele Carol la principele Bulgarie’. familiă inai săracă, în care să nu fi ajuns
’ hotărît ni­
ore-ce nici a doua <Ţ nu s a
u
entusiasmul de mai înainte. „Când văd , dise „Corespondenţa Politică" înregistrâză soi­ cartea lui Zimândy, între altele şi din
mic. Ba dinpotrivă, corespondentul vienes
Ohaudordy mai departe, „cât de mult am rea dată de unele cjiare din Sofia, că în causa ieftinătăţii sale, căci cartea să vinde
al unei foi din Budapesta elice, că crisa
dat noi şi cât de puţin am primit, nu mă cursul lunei viitore principele Ferdinand numai cu 20 cr., ba se împarte şi gratuit
s’a mai înăsprit şi încep deja a sbura prin
pot împăca cu gândul, că noi am jucat al Bulgariei va primi visita M. S. Regelui numai să se răspândâscă mai lesne.
aer fel de fel de soiri despre dimisiunl mi­
pote rolul unui păcălit, şi că guvernanţii României la castelul din Euxinograd, re­ Un mic portofoliu de dame, în care se
nisteriale.
noştri au fost prea nedibacl, decât să potă şedinţa de tâmnă a Curţei princiare bulgare. aflau patru inele, între oarŢ două de aur
La 29 1. c. Banffy şi Lukacs au con­
trage mai multe avantage. Noi am întărit (unul cu pietri de diamant) s’a perdut erl
ferit de nou cu Thun şi Kaizl. După con­ Limba românescă în Bucovina. Comi­
în Constantinopol influinţa germană, noi sâră la circ. Onestul aflător e rugat a-le
ferinţă s’a ţinut un consiliu de miniştri tetul naţional din Cernăuţi a trimis urmă-
l i nostru,
le-am ajutat Chinesilor, cari numai supă­ depune la administraţia cŢ aru u
austriac, care a durat aprope 2 ore întregi. torea telegramă d-lui conte Bylandt-Rheidt,
rări ne-au făcut, să scape de Japonesî, şi având de-a primi în schimb o potrivită re­
După acâsta s’a ţinut ârăşî la ora 1 un con­ ministru al instrucţiei în Viena: „Expri­
tote acestea numai ca să facem pe placul siliu comun de miniştri sub presidenţia mo- mând dorinţa cea mai ardentă şi justă a muneraţia.
Rusiei. Rusia la rândul ei nu ne-a dat ni­
narchului. Consiliul a fost scurt şi se sus poporului român din Bucovina, aduna­
mic, nu ne-a conces nimic. Strigătele de ţine, că a avut curs neplăcut. Contele rea de alegători români, întrunită astăcll SOIRI ULTIME.
bucuriă, cu cari s’a primit alianţa, au în­
Thun să fi declarat, că el şi colegii săi nu în 23 August, rogă pe Excelenţa Vostră a Budapesta, 31 August. Biroul
semnat, că prin ele se putea prevedă posi­ face cele mai urgente demersuri pentru
ş’au sfîrşit desbaterile şi ast-fel nu se află oficios telegrafic ungar publică uu
bilitatea, de a recâştiga graniţele cele vechi. în posiţia de-a arăta procesul verbal, Mo- crearea neîntârziată a claselor paralele ro­
Şi acum pretina nostră Rusia ne portă comunicat în care spune, că mc-
narchul să fi rămas surprins de acesta de­ mâne la liceul german de stat din Cer­ narchul a ţinut erî cu miniştri aus­
mâna, să subscriem un contract de desar­ năuţi, în sensul propunerilor făcute de de­
clarare. triac! şi ungari un nou consiliu. Re-
mare, ale cărei urmări ar fi renunţarea la putaţii români din parlament; mai ales
La ora 5 d. a. miniştrii austriacl s’au sultatul acestui consiliu este, câ
speranţele nostre."
întrunit erăşl în consiliu despre ale cărui pentru-că prin trăgăDărl se face ilusorie contele Thun va convoca „lleichs-
ţ)iarul guvernului frances „Temps" hotărîrl însă n’a transpirat nimic în pu­ intrarea în liceu a peste o sută copii ro­ rath“ ul pentru desbaterea proiecte­
scrie: „Ţarul voiesce să convoce o confe- blic. Totuşi in cercurile bine informate se mâni preparaţi pentru primire". In acelaşi lor despre pact. Guvernul maghiar s’a
renţă, care ar avă să studieze mijlocele de crede, că desbaterile consiliului nu sunt timp s’a ales o delegaţie compusă din d-nii declarat mulţumit cu acesta hotârîre.
a da poporelor binefacerile unei păci dura­ favorabile pactului. Contele Thun stăru- Dinu, cavaler de Bejan, Atanasie Pridie,
bile şi adevărate, dăr nu se tratăză de-o de­ esce, ea Ungaria să ridice cuota, Banffy IlasievicI, Dr. G. PopovicI şi Al. Homiuca,
sarmare generală. Dăcă privesc! jur împre­ însă nu vrea. ca să roge pe guvernatorul Bucovinei, d-1 Proprietar: I>r. Aurel itlureşianu.
jur în Europa, trebue să întrebi: Ce va Pentru <Ţ de erî era semnalat un baron Bourguignon, să insiste pe lângă Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
ua
cugeta împăratul Wilhelm despre acâsta, nou consiliu comun sub presidenţia mo- guvernul din Viena, ca să se resolve ces­
acest principe, căruia nu-i place să joce narchului. tiunea cât mai curând şi clasele paralele Instrucţiune
*
un al doilea rol şi a cărui ministru de răs- Foile apropiate de guvernul din Viena române să se deschidă la 1 Septemvre. In limba francesâ, germană şi ma­
boih pregătesce o întărire a infanteriei? esprimă părerea, că nici de astă dată nu Recolta grâului în România în anul ghiară, precum şi pregătire pentru exa­
„Şi Austro-TJngaria? Acolo, în faţa im­ se va decide nimic în merit, şi e mai pro­ acesta a produs 25 milione hectolitri, prin mene elementare la şcbla civilă, şi exa­
posibilităţii de a reînoi pactul şi în faţa lup­ babil, că decisiunea va urma după-ce mo- urmare cu aprope 40% mai mult, ca anul mene de instrucţiune predă A u g u s t e
elor de rassă, armata apare încă ca simbol narchul se va reîntârce dela manevre. trecut. Sub raportul cantităţii, numai în S c h n e l l , profesbră proveŢută cu
şi palaiiu al unităţii. Oe privesce Francia, Speranţele în resolvarea definitivă a 1896 am mai avut o recoltă atât de abun­ examene de stat. Locuinţa Strada Cas­
«a nu pote uita cuvintele elocuente de crisei, scad tot mai mult. Adevărat, că se dentă. Nu mai puţin adevărat e însă, că telului Nr. 32. Se primesc şi copii în cost.