Page 65 - 1898-08
P. 65
KEDACŢIUNEA, „gazeta« iese în flgcare fii,
Administraţiunea şi Tipografia. APonamenîe pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisoi'i ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăbo
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
UINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukss Nachf. ciele poştale din întru şi din
Box Augenfeld 4. Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naohf. Anton Oppelik.
In Budapesta: A. V. Boldber- , Adnunistrafiunea, Piaţa mare,
aer, Eksteln Bernat. In H ara Tfirgul Inului Nr. 30, otagiu
bul g: Harolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o ool6n& 6 or. Cu dusul în casă: Pe un.an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ TT L
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
namentele căt şi insorţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 182. Braşov, Vineri 21 August (2 Septemvre). 1898.
Cestiunea desarmărei. liâne, er peLtru scopuri şcolare nu viitorea conferenţă de desarmere rădăcini temerea, că acţiunea Ţaru
mai 350 milidne. cestiunea Alsaţiei-Lorenei. Se în lui, deşi nimenea nu dubiteză în no
Nu se putea, ca manifestul Ţa E invederat, că în faţa unor ţelege, că Germania nici n'ar mai bilele sale intenţiunî, va contribui
rului în cestiunea desarmărei se nu astfel de cifre desarmarea, decă ar lua parte la o conferenţă,- care ar numai a înăspri cestiunile actuale
facă pretutindeni cea mai viuă şi reduce numai o parte însemnată voi să atingă numai cestiunea pro de litigiu între popâre şi, în loc de
puternică impresiune. Şi e fârte fi din colosalul budget de resboiu al vinciilor cucerite la 1870. pace, va aduce resboiul.
resc, ca totă lumea se discute ac|i statelor europene, ar trebui se fiă In faţa atitudinei mult reser-
cu cel mai mare interes propunerea salutată ca o mare binefacere pen vate, ba chiar nervâse a pressei fran
«
cabinetului din Petersburg şi urmă tru popâre. In pnnctul acesta deci cese, bate la ochi, că idea de de Erăsi amânare.
rile, ce le pbte avâ. nu esistă deosebiri de vederi. Cu sarmare a aflat în Germania cea In sfîrşit s’a făcut puţină lumină în
Resumând vocile fiarelor din atât mai mult însă diferă opiniu- mai amicabilă primire şi că aprbpe întunerecul prin care orbecau tractările
tâte statele, găsim, că fără nici o nile relativ la modalitatea şi posibi unanim foile germane sunt pline de dintre miniştrii austriael şi ungari în afa
deosebire ele se unesc în părerea, litatea realisărei ideei de pace a Ţa laude pentru iniţiativa Ţarului. Ase cerea pactului economic. Telegraful ni-a
că propunerea Ţarului este un eve rului, aşa că o parte din pressa eu menea e de remarcat, că propune semnalat erl pe scurt, că in ultimul con
niment istoric forte însemnat. In ropeană critică propunerea lui Nico- rea lui Nicolae II a întîmpinat şi în siliu de miniştri ţinut Marţi în Viena sub
principiu sunt der toţi din t6te păr lae II ca neoportună şi utopică. Italia în mare parte o primire însu presidenţia monarchului, s’a decis convocarea
u
ţile de acord, că o desarmare gene O întrebare importantă formâză fleţită. In ce privesce Englitera, pro „Reifihsfath -ului, pentru-ca ministrul-preşe-
rală ar fi o mare binefacere pentru între altele obiectul discusiunilor: punerea rusâscă a deşteptat şi aici, dinte Thun să mai facă o încercare de-a
tâte popârele. dâcă Ţarul a comunicat idea sa ca în Francia, îndoelî şi temeri. vota proiectele pentru pact. Acesta e uni
Ca se avem o ideă, ce ar avă mai înainte celorlalţi potentaţi, er Eaglesii urmăresc cu mare aten cul positiv, ce 1 putem afla din comunica
se însemne o astfel de desarmare cu deosebire împăratului Germaniei ţiune discusiunea, ce s’a născut în tele oficiose austriaco şi maghiare, cari
generală, nu trebue, decât se lăsăm şi preşedintelui Republicei francese? pressa francesâ asupra manifestului s’au publicat acum. fită comunicatul din
se vorbescă cifrele înarmărilor în Ţ)iarele parisiene susţin, că îm Ţarului, şi se bucură văcjând, că de oficiosa „ Wiener Abenăpost :
u
cei 25 de ani, dela resboiul franco- păratul Wilhelm II a fost în mod pe-acuma Francesii încep a face di „Tractările, ce le-au avut în timpul
german încâce. penibil surprins de manifestaţia Ţa ficultăţi planului de desarmare ge din urmă guvernul austriac cu guvernul
In 25 de am, dela 1870 pană rului. Unele foi germane cu carac nerală. „Times“ se grăbesce a de ungar, s’au sfîrşit adl (30 Aug.) în confe-
ia 1895, budgetul general al Euro ter oficios însă pretind, că Ţarul s’ar clara, că Englitera numai atunci va renţa de sub presidenţia împăratului. Trac
pei s’a, urcat dela 11 la 22 miliarde, fi înţeles mai înainte cu împăratul lua parte la conferenţă de desar tările acestea au păşit în stadiu decicţăor
adecă a devenit îndoit mai mare. Germaniei. In curând, se Ţce, va fi mare, decă se va garanta status quo cu conferenţă verbală, care s’a ţinut la 6
încă în anul 1896 se cheltuiau pen- interpelat guvernul frances în ca european şi nu s’ar încerca a se face 1. c. în Viena între miniştrii maghiari
tiu scopuri militare cinci miliarde meră, decă cabinetul rusesc, înainte schimbări în harta Europei. Fran Banffy şi Lukacs şi între miniştrii austriac!
pe an; din acâstă sumă se veneau de-a publica nota sa, a făcut între cesii însă tocmai o schimbare a har Thun, Kaizl şi Baerenreither. Incheiându-se
pe statele triplei alianţe 1700 mi- bare la guvernul frances, cerând pă ţei o au în vedere, când pun înainte convorbirile, cele două părţi şl-au stabilit
lione, er pe Francia şi Rusia tot rerile sale? cestiunea Alsaţiei Lorenei. în scris punctele lor de vedere. Mai întâiă
atât. Englitera cheltuia pe an 820 Caracteristic este, că tocmai în Mulţi se tem, ca nu cum va guvernul unguresc şl-a stabilit punctul său
milibne, âr celelalte state, afara de Francia propunerea rusâscă de-a se viitârea conferenţă internaţională de de vedere în nota adresată ministrului-
Turcia, 580 milidne. De atunci bud întruni o conferenţă de desarmare pace să creeze în astfel de împre preşedinte austriac, apoi guvernul austriac
getul de resboiu s’a mai urcat încă este primită în mod fârte sceptic, jurări abisul, care va înghiţi pacea. a luat posiţiă contra proposiţiilor maghiare
îo mod însemnat, mai ales în urma ba chiar pesimist. Foile francese, Deja Francesii încep a se întreba, în nota adresată la 17 1. c. ministrului-
marilor înarmări pe apă. La bud cari nu aveau, decât numai laude ce folos practic li-a adus alianţa cu preşedinle maghiar. Intr’aceea s’au întâm
getul de resboiu trebue se se mai entusiaste pentru tot ce venea din Rusia, decă nu-i sprijinesce de a şi plat audienţele la curtea împărătescă şi
adaugă şi dobânda datoriilor, pen- partea aliaţilor dela Neva, esprimă regula Gestiunile ardente privitâre la consultările între miniştri în Ischl la 14
tru-că acestea în mare parte au fost chiar temeri, că o desarm-ire even Alsaţia Lorena şi la Egipt? şi 15 1. c. Notele celor două guverne
causate prin resbâie. Cu dobâmŢ cu tuală pe basa stărei actuale ar da Deja lumea diplomatică a înce au servit de basă conferenţelor dela 24 şi
tot, budgetul de resboiu al Europei numai o sancţiune europenă trac put să chibzuescă, ce modalitate s’ar 25 1. c. în Budapeşta. După reîntorcerea
înghite mai mult, decât a treia tatului dela Francfurt şi ar pecet pute afla, ca diplomaţia să lase să împăratului la Viena, între 27 şi 30 Aug.
parte diu venitele tuturor statelor. lui aşa cjicând umilirea Franciei. cadă indirect propunerea Rusiei pen s’au făcut de nou mai multe primiri şi
Rusia, Germania, Englitera, Austro- Firul roşu, ce trece prin toţi arti- tru a evita răsboiul, care s’ar nasce conferiri, până când în 30 tractările s’au
Ungaria, Francia, Italia şi Spania culii lor, este, că uu se pbte deslega sigur, îndată ce s’ar încerca serios finit de astă-dată. Obiectul conferirilor a
au cheltuit deja la 1891 în total pen cestiunea desarmării şi a păcii fără a se realisa acea propunere. fost întreg materialul ce se ţine de pact, atât
tru scopuri de resboiu 3500 de mi- a se resolva mai întâiu de cătră In fine prinde tot mai adânci cu privire la cuprins, cât şi la formă. Pu-
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". Staţia optică Goccia-Glava (Curzola, 12 ore 45 min.:) In fine sosi soirea de victorie !
Dela ora 11 a. m. bătălia e cam la 10 mile la Nord- Ge bucurie ! Totă poporaţiunea împărtăşi bucuria,
(10)
Vest de Lissa, corăbiile se apropiară, acum ora 11 şi deore-ce majoritatea marinarilor de pe flotă erau Dal-
Colonelul Baron Urs David de Margina 20 minute se depărteză spre Nord-Vest. matinl şi ţâra lor era ameninţată.
Grabie, ora 1: Vaporul raportat mai ’nainte intră După prând, Murgiă er se imbărcâ pe „Vulkan“,
la Solferino si Lissa.
acum în Lissa, trebue deci, să fiă austriac; alte două totă lumea alerga să afle detailurl. Vaporul „Vulkanfi, er
Conferinţă ţinu'ă de Colonelul austro-ungar Pruncise Kieger în cer din apropiere merg în aceeaşi direcţiune şi acesta pro eşise din Sebenico, se apropiase de Lissa, văfluse flotele
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898.
mite un resultat bun al luptei de pe mare. Flotele sunt angageate în luptă, însă fără a pute distinge pavilionul
— C o n t i n xi a r e .*) — liniştite, stau departe. din causa fumului şi a ceţei. Trei corăbii se răpediră
Grabie ora 1 şi 20 minute: Vaporele amintite in asupra lui „Vulkan“. Acesta avea numai două tunuri
In birouri şedeau oficeri de stat-major, la o
trară în Lissa, acum un al patrulea este în apropiere cu mici, şi cum corăbiile puteau fi inamice, el se retrase.
masă cu harta Lissei întinsă, studiind telegramele pri
aceeaşi direcţie, gata să intre şi el în port. El mai veclu explosiunea „Palestroluri şi fugise îndată
mite.
Spalato, 1 oră 5 mint., din Milna: La flotta ne în Zara.
Care din liniile de luptă este a nostră?—era între
mica si allontana in lebico, la nostră flotta e unita non In modul acesta şi noi în Zara luarăm parte la
barea principală, şi ast-fel epuisarăm tote combinaţiunele,
lungi dalia parte della porta di Lissa che si dirigge in luptă, din oră în oră, însă numai cu sentimentul, er nu
cari puteau fi. probabile la apropierea escadrei nostre şi
totuşi nu puturăm ajunge la un resultat. poncte verso la flotta nemica. cu faptul!
Ambele flote se depărteză spre Nord-Vest. Este’ Milna 1 oră 10 mint: Nostră flota e di 25 legni, La 30 diminâţa, generalul de divizie FilipovicI,
l’attaca di novo il nemico. pleca la Lissa pentru distribuirea decoraţiunilor, şi re
a nostră cea de Est, atunci inamicul cedeză, —- este cea
de Vest, atunci cedăm noi, şi escadra va fi strîmtorată Goccia-Glava 1 oră 25 mint: In canalul din Lissa gret, că nu-mi fix dat şi mie a-1 însoţi.
spre costa italiană, retragerea ei se perde! Critice mo nu se mai vede nici un vapor. Bravul telegrafist Branner, obţinu mai târdiu or
dinul „Franz Iosef“ şi fu înaintat la alegere.
mente! Sorta flotei, a Dalmaţiei, a tuturor provinciilor Prin acesta se finiră d’ocamdată scirele, însă re-
Lissa fu pusă de grabă er în stare de apărare,
litorale şi, în fine, urmări inapreciabile depind tote mj- sultatul bătăliei tot nu-1 aflarăm, deşi speram mult în
stricăciunele se îndreptară,'ganxisona sporită. Imbunăţirî
mai de decisiunea acestei ore! victoria nostră, deore-ce depărtarea flotelor de pe locul
se făcură, în port se puseră torpile şi în general, Lissa
Telegramele continuară: bătăliei spre Nord-Vest şi fără focuri (canonada), nu putu
se făcu mai tare de cum a fost“.
însemna decât că: inamicul se retrage urmărit de noi, T
*) Vecii N-rii: 161, 162, 169, 164, 165, 166, 170, 171 şi 172 ţ\ a urma).
din a. c. ai „Gaz. Trans“. alt-fel focurile (lupta) ar trebui să continue.
