Page 66 - 1898-08

Pagina 2. * GAZETA iTRANSILV ANIEI. Nr. 182—1898.

terea obligătore a artic. de lege unguresc I satului cancelar de fer, scrie cevaşl mai adaug numai atât, că, de! frica păsesce pe 10—15 metri. Pe de-asupra se găsesce „ru­
din 1898, care îndrumă pe guvernul un­ puţin optimist. Etă ce elice : „Dâcă ar mai penii (proverb român). gină de fer , cinabru şi forte multe quar-
11
gar, ca să esecute regularea autonomă le­ trăi principele Bismarck, el ar numi pro­ Mulţumindu-vă, Ştim. D-le Redactor ţite, indicii de existenţă a aurului. Credem
gală la cas când stabilirea pactului nu s’ar punerea rusâscă de binevoitore, însă neese de bună-voinţa ce veţi avâ, publicând acâstă a putâ pune ore-care temerii pe spusele
face pe cale parlamentară pănă la finea cutăbilă. Posiţia Germaniei nu-i concede a desminţire, primiţi salutările mele cordiale acelui supraveghetor, întru cât în totă
anului curent, seu dâcă cel puţin nu sunt renunţa la măsura armărilor ei de până acum D. Micu-Davidescu, viaţa sa nu s’a ocupat decât tot cu cău­
prospecte, ca pactul să se definitiveze în Despre o contenire generală a înarmărilor ospe la băile din Tuşnad tarea aurului şi în Transilvania. Est9 ade­
viitorul apropiat; apoi timpul scurt şi nu nu pote fi vorba decât atunci, când va fi vărat, că şi inginerii noştri de mine au
mai puţin tendinţa de a-se susţină pe timp sigur, că fiă-care stat va împlini cinstit o- mai făcut cercetări prin partea locului,
mai îndelungat forma de pănă acum a bligamentul ce a luat asupră-şî. Acăsta în­ S U I R I L E DILEI. însă pe valea Dulgheru nu ’i-a condus ni­
pactului, ca regulare bilaterală şi hotărîtă: să abia decă se pote spera . . . . Noi credem meni, şi acum din întâmplare Victor Ar­
— 20 August v.
tote acestea au îndemnat pe guvernul aus­ oă propunerea rusâscă a fost dată publici­ deanu a dat peste acel filon. Vre-o câte-va
triac, să apeleze inc’odată la Reichsrath*, cu tăţii numai pentru-că decă mai târcŢu nu Adunarea Asociaţiunei a fost salutată eşantilione s’au trimes deja la Bucurescî,
r
scop ca să se apuce c£Lt mai curând de re­ s’ar pute evita anumite încurcături, Rusia prin numărose telegrame sosite atât în dâr noi credem, că o cercare şi o analisă
gularea pe cale parlamentară a pactului. să se potă provoca la ea. Rusia nu va re­ cŢua primă, cât şi în cŢua a doua din di­ mai amănunţită n’ar strica. Dobrogea, după
„Guvernul maghiar a luat la cunos- nunţa la politica ei asiatică de dragul unor ferite unghiuri ale ţărei locuite de Români cum se scie, e de o constituţie geologică
cinţă acâstă decisiune a guvernului austriac, idei, cari pănă acum au fost răspândite nu­ Pe lângă telegrama Escelenţei Sale Me- cu totul deosebită, şi exisţenţa rocilor me­
care are o deosebită însemnătate şi privitor mai de Congresul amicilor păcii. Desarma- tropolitului Miron Romanul din Sibiiu, a talifere nu trebue să ne mire.
la desbaterile pactului în parlamentul ungar. rea ar însemna, că Rusia şi-a nimicit pla căreia text l’am publicat deja, dintre ar
In actualele împrejurări însă guvernele au nurile ei în Asia. Mare optimism ar trebui, chiereii noştri au mai salutat adunarea prin înscrierile la universitatea din Buda­
fost silite a-se găndi şi la eventualitatea, ca dela acţiunea Ţarului să potă omul aş­ telegrame Prea Sânţia Sa episcopul loan pesta pentru anul şcolar 1898/99 se încep
că resolvarea cestiunei pactului s’ar isbi de tepta vre-un resultat . Meţian dela Arad şi Prea Sânţia Sa epis­ cu prima Septemvre n. şi durâză pănă în
w
piedecl în parlamentul austriac. Modalită­ „ Vorwărts*, cjiar socialist din Berlin copul Er. Radu dela Lugoş. Present la 12, âr cu concesiunea rectorului cel ce a
ţile plănuite pentru caşul acesta, au format scrie, că propunerea Ţarului este o apucă­ adunare însă n’a fost nici unul dintre ar- întârziat din vre-o causă ore-care se pote
de-asemenea obiecte însemnate de confe­ tură dibace, cu care diplomaţia rusâscă chierei. Suma încassată, ca taxe dela mem­ înscrie şi în 13 Sept.
rire. In cursul lungilor desbateri a succes ameţesce Europa. Scopul ce 1 urmăresce bri, s’a mai sporit ulterior, aşa că a trecut Memoriile lui Grispi. Cunoscutul ex
stabilirea unei învoell între părerile celor Rusia prin acâsta acţiune, este evitarea peste 13C0 fi. ministru preşedinte al Italiei, Crispi, pre­
două părţi asupra principiilor, după care răsboiului cu Anglia pănă când va fi bine Uu preot român arestat pentru stegul cum anunţă cŢarele italiene, şi-a terminat
ar trebui să se procâdă, dâcă de fapt ar pregătită pentru acest răsboiă. Manifestul unguresc. Ordinaţiunea ministerială, de a-se deja memoriile, cari în curând şi-le va pu­
urma raporturile faţă cu cari s’au pus în Ţarului nu însâmnă pace durabilă, ci înce­ arbora în (jiua S-lui Ştefan stindarde un­ blica în Englitera.
perspectivă acele modalităţi . Guvernele putul unei crunte vărsări de sânge. De (lecl guresc! chiar şi pe şcolele nostre confe­
sunt pregătite la ori-ce eventualitate*. de ani periculul răsboiului n’a ameninţat aşa, sionale, n’a rămas fără efect. Guvernanţii Expediţiunea în ţera Franz Josef şi
Un comunicat aprope identic, însă ca acum. unguri, încrezuţi, se vade, în puterea bra^ Andree Am amintit, că aeronautul şi me­
cevaşl mai puţin copios, publică şi biroul Mare este, cum am arătat, efectul ce chiului, par’că înadins caută să provâce teorologul svedian Dr. Nils Eckholm, care
oficios telegrafic maghiar din Budapeşta. l’a produs manifestul Ţarului asupra Fran­ conflicte, scandale şi iritaţiunl în raporturile avusese de gând să însoţâscă pe Andrâe
Din acest comunicat reiese dâr lămu­ cesilor. Din Paris se telegrafâză, că depu­ lor cu cetăţenii nemaghiari. Numai aşa în expediţiunea sa aeronaută, constată
rit, că contele Thun va mai face o probă tatul Mirman a încunosciinţat pe guvern, caută să ne esplicăm şi noima ordinaţiunei acum cu mare îngrijire uşurinţa, cu care
cu parlamentul din Yiena, despre care se că la deschiderea camerei va interpela în ministeriale de mai sus. Ea a avut de­ Andrâe a pus la cale întrâga expediţiune.
dice, că va fi convocat pe 19 Septemvre. afacerea rescriptului din Petersburg, pen- ocamdată, ca urmare, arestarea preotului ro­ Eckholm Ţice, că Andrâe nu şi a luat gaz
Pănă atunci cestiunea pactului va atârna tru-ca să dea guvernului ocasie de a-se mân losif Costea din Vaţa, în Zarand. S’a mai mult decât pe 16 dile, în care timp însă
în aer, ca cosciugul lui Mohamet. Evident, pronunţa oficial. întâmplat adecă, că în urma poruncei mi­ el n’a putut să percurgă mai mult de ju-
că acâstă hotărîre nu este altceva decât o piarele din Paris se ocupă tote de nisteriale s’a arborat în diua de 19 August tate calea spre polul nordic. Drept aceea
crede aeronautul svedian, că acâsta în
amânare a crisei cu 3—4 săptămâni, 6r nici manifest. Aprope tote sunt de părere, ca st. n. un stindard unguresc şi pe şcola
decât o resolvare a ei în favorul preten- Francia să primescă în principiu propune­ română confesională din acea comună. urma urmelor o va fi recunoscut şi An-
siunilor lui Banffy, cum par a crede unele rea Ţarului; multe din ele însă adaugă, că Unul dintre locuitori însă a luat stindardul dâe, care va fi avut atâta minte, să se co-
foi unguresc! îmbătate de fumurile unei în­ mai întâiu trebue să se emendeze charta Europei de pe şcâlă, l’a rupt şi l’a aruncat la o b6re în ţâra Franz. Josef, dâcă voia să
chipuite măriri. „Gaulois“, de pildă, cŢce: „Pe noi ne pre­ parte. Caşul a fost denunţat şi gendarmii scape de mortea sigură, ee-1 aştepta în pus­
tiul de ghâţă din jurul polului nordic.
PaHurinut montes et nascitur — o şi ocupă două cestiunl, care trebue să fiă mai numai decât prinseră pe un ţăran român
mai gravă încurcătură, dată fiind cu sigu­ înainte resolvate; una este cestiunea Elsa- din Vaţa, îl duseră la Brad, unde după cum Eckholm deci are multă speranţă în suc­
ranţă aprope matematică probabilitatea, că ţiei-Lorenei, a doua cestiunea egiptână . i se raportâză „Tribunei , atâta îl bătură, cesul' expediţiunei in Franz Josef a jurna­
w
11
u
„Reichsrath -ul va refusa votarea proiecte­ „Times* din Londra e de părere, că pănă când de sîlă spuse, că el a rupt stin­ listului american Wellmann, cu care pre­
lor pactului. dâcă Francia nu se va alătura la măsurile dardul şi încă la îndemnul preotului losif supune, că se va putâ întorce şi Andrâe.
luate pentru micşorarea înarmărilor, Ger­ Costea din Vaţa. Atâta a fost de-ajuns,
Avis. Acei ştim. domni şi dame, că­
Planul Tarului. mania încă va trebui să-şi continue înar­ ca, fără a mai cerceta caşul, să fiă şi preotul rora li-s’au trimis liste-circulare pentru co­
3 mările. Pănă când aceste două puteri îşi numai decât terît în închisore, unde se află
lectele („boule de neige“) iniţiate de d-ra
Pressa europână continuă a se ocupa stau faţă ’n faţă ca duşmani, e zadarnic a d.n 24 August n. atât el, cât şi ţăranul.
Ersilia Ropovicl din Haţeg în favorul ne­
în mod fervent de manifestul Ţarului Nic. mai fantasa despre realisarea idealului păcii.
norociţilor incendiaţi din comuna română
Cercurile oficiose întârzie, ce-i drept, a-se Manevrele în Bănat. Mâne în 2 Sep­
Strei Săcel (comit. Hunedorei), sunt prin
pronunţa, însă opinia publică a lumei în­ temvre st. n. sosesce Majestatea Sa în Bu-
acâsta rugaţi a înapoia listele, cu orl-ce
tregi se ocupă cu atât mai mare insistenţă La atentatul din Yălcele. ziaş la orele 5 sâra, şi va petrece aici, lu­
de măreţul plan al desarmării. ând parte la marile manevre din Bănat, resultat, în timpul cel mai scurt, astfel ca
Tuşnad, 19 (31) August 1898. ajutorele să potă fi distribuite între incen­
Două mari puteri sunt, cari primesc pănă în 7 Septemvre. In cŢua de 3 Sept,
cu neîncredere mişcarea pornită din Peters- Ştim. D-le Redactor! Yă rog să bine­ va fi un atac de cavaleriă între Buziaş şi diaţi la terminul fixat de 10 Septemvre st.
burg: Anglia şi Erancia. Francia pare mo­ voiţi a publica în stimabilul diar „Gazeta Lugoş. In 4 Septemvre va fi pausă. In n. Listele sunt a se trimite d-rei Ersilia
14
mentan supărată, că Rusia a păcălit’o şi Transilvaniei următorea desminţire, relativ sâra acestei dile locuitorii Timişorei vor Ropovicl în Haţeg (Hatszeg, Transilvania.)
nervositatea Francesilor se esplicâ mai ales la o notiţă mincinosă a (Ţarului „Szâkely face monarchului o serenadă. In 5, 6 şi Recolta grâului în totă lumea. Noua
u
prin împrejurarea, că [tot mai mult să ac- Nemzet în cestiunea atentatului la por­ 7 Septemvre vor fi manevrele finale. In 7 recoltă a grâului e estimată la 325,000,000
centuâză o înţelegere prealabilă între îm­ tretul M. S. Regelui României, comis la Sept. se intorce Maj. Sa la Viena şi în 10 de quarters, adecă 5 miliâne mai mult, de­
păratul Germaniei şi împăratul Rusiei. Se Vâlcele (Elopatak). Etă despre ce o vorba: Sept. va pleca de aici la manevrele cor­ cât era marea recoltă din 1894, care se ri­
asigură, că Wilhelm II a adresat deja o Piarul „Szâkely Nemzet“ (fiţuică şo- pului al 6 lea şi a corpului combinat în dica numai la 320,000,000 quarters. Con­
scrisore Ţarului Nicolae, promiţându-i spri­ vinistă săcuiască) în Nr. 127 dela 29 Au­ Lentschau, ce se vor ţinâ în 13, 14 şi 1B sumaţia ordinară cere 310 milione, adecă
jinul său. Englesii sunt de părere, că acest gust a. c. în rubrica soirile dilei (napi hi- Septemvre. 15 milione mai puţin, decât va da noua
plan pote să folosâscă ori şi cui, numai lor rek) publică o notiţă sub titlul „Atentatul recoltăl Regatul unit va da 8 mii. şi ju­
Congresul de pace. Se scie, că confe­
nu. Se mai asigură, că conferenţa propusă dela Vâlcele (Az Elopataki merenylet), în mătate de quarters, în loc de 7 cât a dat
11
renţa interparlamentară, ce era să se ţină
de Ţar se va întruni la Copenhaga. care caută să mascheze atentatul cu o ne­ anul trecut; Francia 42 şi jum., Italia 20,
anul acesta în Lissabona, precum şi al
„Nordă. Allg. Ztg“, organ oficios din ruşinată minciună, voind să desculpe pe România şi Bulgaria 3—4 mai mult, de­
IX lea congres internaţional de pace, s’a
Berlin, publică un articul important în ces­ autorii mişei şi să apere autoritatea locală, cât anul trecut, Indiile cu 8 miliâne mai
amânat din causa răsboiului americano-
tiunea sulevată de Rusia. Articulul acesta cŢcând, că în noptea atentatului a fost o mult. Pentru Statele-Unite, două din cele
spaniol. In locul congresului s’a decis acum
câştigă o şi mai mare importanţă prin îm­ furtună mare în Elopatak, care a asvârlit din urmă estimări sunt 604 şi 665 milione
să se ţină în Turin o adunare mai impor-
prejurarea, că el a fost publicat după-ce portretul pe promenadă şi aşa s’a distrus, Daniţe contra 530 produse în 1897 şi 427
santă internaţională de pace, care se va
secretarul de stat german Billov a primit şi apoi un servitor diminâţa l’ar fi găsit şi în 1896. Recolta ovăsului în Statele Unite
deschide în 26 Sept. n. şi va dura vre-o
în 29 August n. pe toţi representanţii pu­ pânza ar fi dus’o în restaurant, âr ramele e estimată 700 milione; a porumbului
terilor străine din Berlin, cu cari să fi dis­ rupte, din motive uşor de înţeles, le-a lăsat două-trei dile. Adunarea va fi forte inte­ 2.074 mii. contra 1.903 mii. produse în
cutat asupra proiectului de desarmare. pe promenadă ş. a. resantă, nu numai pentru-că se va per- anul trecut.
tracta manifestul de pace al Ţarului, ci şi
Organul german scrie, că Invitarea Subsemnatul, care pe atunci mă aflam
din motivul, că în Turin acum s’a deschis Cununiă. D-l Vasiliu Micuşiunu din
Ţarului la Congresul pentru desarmare, în în cură la Elopatak, declar şi iau răspun­
exposiţiunea naţională italiană. Sând, absolvent de teologiă, şi d-ra Emi­
tâmpină în Germania cea mai hotărîtă a- derea, d-le Redactor, că notiţa lui „Sze­
lia Pop din Luna de Arieş, anunţă cunu­
probare. NicăirI acâstă invitare nu va fi kely Nemzet" este o perfidă şi neruşinată Mine de argint în Dobrogea. „Centrul
nia lor, ce se va săvîrşi în 11 Septemvre
u
apreciată cu mai multă bucuriă, decât în minciună, căci în noptea atentatului n’a fost Dobrogei din Tulcea publică următorea
n. c. în biserica română gr. o. din Luna.
Germania, care, unită după răsboie gloriăse, nici o furtună, din contră, a fost un timp scire interesantă: Pe valea „Dulgheru de
şi-a pus de ţîntă păstrarea păcii. Germania forte liniştit şi frumos. Yă rog deci, a ângă Atmagea, plasa Babadag, un supra­ Universitatea din Lipsea şi cea din
primesce cu bucuriă mâna de pace ce i-se restabili adevărul şi a veşteji cum merită veghetor de cariere, de fel din Transilva­ reiburg. Preoum se anunţă din Lipsea,
întinde. „Nici Rusia pentru Germania, nici îndrăsnâţa şi neruşinata minciună a lui nia, anume Victor Ardeanu, spune că ar consiliul universitar a decis, ca de aci îna­
Germania pentru Rusia nu-şl vor fi pie­ „Szâkely Nemzet . :î dat de urma unui filon argintifer; den­ inte universitatea din Freiburg (Helveţia),
u
decl în calea, ce pote conduce la pacea Tot în acea notiţă mai spune „Szâ­ sul crede, că tot pe acea vale, puţin mai să nu mai fie recunoscută, ca atare, resp.
u
lumei . kely Nemzet , că portretul s’a reparat şi jos de „Haram-Cişme , s’ar găsi şi aur. ca semestrele făcute acolo, precum şi di­
M
u
„ Hamburger Nachrichten*, orgul răpo­ adl stă tot în locul unde era. La acestea Filonul are o grosime în diametru ca de ploma de doctor câştigată acolo, să fie de-