Page 67 - 1898-08

Nr. 182—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

clarate de nevalide. Causa este, precum se Esamene de admitere la şcâla centrală Wilhelm II: „Dâcă Majestatea Vostră tinde, SCIRI ULTIME.
dioe, că. universitatea din Freiburg stă sub de agricultură din Bucurescî. Primim urmă ca să devină un Friederic cel Mare, tre-
influinţa aprope exclusiv a dominicanilor, târea încunosciinţare : In cliua de 5/17 Sep- bue să daţi la o parte pe principele Bis Viena, 31 August. T6te foile de
44
cari sunt duşmanii declaraţi ai Nemţilor. temvre a. c. se va ţinâ la şcola centrală marck . sâra constată, că obstrucţia nu va
Din pricina acâsta acum vr’o câte-va luni de agricultură din Bucurescî esamen pen­ Câtva timp în urmă împăratul afla-, desarma. Nu se legă nici o spe­
mai mulţi profesori nemţi au fost necesi­ tru ocuparea a 22 stipendii ale statului ro­ că Windthorst se dusese să facă visită ranţă de încercarea lui Thun cu
taţi să pârăsâscă universitatea din Freiburg. mân şi mai multe locuri de solvenţi pen­ principelui Bismarck. împăratul trimise nu­ „Reichsrath“-ul.
şi faptul acesta, se cjice, că a îutârîtat mai tru anul şcolar 1898—1899. Oondiţiunile de mai decât pe şeful cabinetului său civil, pe Colonia, 31 August. „Gazeta de
mult pe cei din Lipsea. Decisiunea univer­ admitere la esamen sunt: a) Să aibă eta­ d-1 de Lucanus, ca să câră lui Bismarck Colonia anunţă, că Germania a de­
44
sităţii din Lipsea va fi aşternută spre pri­ tea de cel puţin 16 ani împliniţi (dispensă esplicărl în privinţa acestei visite. Ex-can- cis cu privire la manifestul Ţarului,
r
mire şi celorlalte universităţi din Germa­ de etate nu se admite); J) Să fie terminat celarul răspunse: „Cu totă stima, ce o am alăturându-se la propunerea acestuia.
nia. Nu e vorbă, sunt cam iuţi în mâniă cel puţin 4 classe gimnasiale, classice, re­ pentru ordinele suveranului meu, nu permit
Nemţii, cu tote că un institut superior de ale sâu un curs echivalent. Absolvenţi a 8 nimănui să trâcă peste pragul odăii mele*. Paris, 1 Sept. In urma descope-
rilor în afacerea Dreyfus statul major
sciinţă, cum e universitatea din Lipsea, ar classe gimnasiale şi cei cu testimoniu de A doua di de diminâţă Wilhelm II
general a demisionat. Maiorul Esterhazy
trebui să judece mai calm şi cu mai multă maturitate se primesc fără esamen; r.) Să sosi la palatul cancelarului, pe când Bis-
obiectivitate scienţifică. Şi dâcă e tocmai fie sănătoşi şi de-o constituţie robustă, care marcă era încă în pat, şi-i declara, că el a fost eliminat din armată.
Loc. col. Henry s’a sinucis c’un
vorba de validitatea, seu nevaliditatea unei se va constata de medicul şcâlei. Cererea are dreptul de a sci tot ce se vorbesce în­
briciu în închis6re.
diplome de doctor, apoi judecând din punct de înscriere se va adresa de-a dreptul di- tre cancelarul său şi şefii partidelor. Bis­
de vedere scienţific, sunt caşuri, când mai recţiunei şcolei centrale de agricultură în marck răspunse a doua-oră, că nu permite New York, 31 August. Ministrul
curând o diplomă de doctor din Lipsea Bucurescî cel mai târdiu pănă la 4/16 Sep- nimănui să se amestece în cele ce se pe­ de finanţe Gage a declarat, că Sta*
merită să fie înfierată cu epitetul de neva­ temvre. Ea va fi subscrisă de părintele seu trec în casa sa... tele-Unite trebue se-şî sporescă ar­
lid. De altmintrelea titlul de „fabrică de tuturorul candidatului când este minor, ori — Nici chiar dâcă eu, ca suveranul mata, er nu se şi-o reducă.
u
doctorI al universităţi din Lipsea în tim­ de el însu şl când este major, şi va fi în­ D-vostră, Vă ordon ? îi dise Wilhelm II Karlsbad, 31 August. Ospeţii dela
pul din urmă a început să fie cunoscut. soţită de actul de nascere, actul de vacci­ forte iritat.
băile de aici au decis, ca la concer­
nare şi de certificatul studiilor cerute. In- — Ordinele suveranului meu se opresc tul de mâne se se cânte imnul ru­
Canalul rus dela Baltica la marea formaţiunl mai detaliate să se câră la di­ la pragul salonului soţiei mele, răspunse sesc drept manifestaţie pentru pro­
negră. Construcţiunea unui canal dela Bal­ recţiunea şcâlei. Bismarck. Adause tot-odată, că dâcă mai punerea Ţarului.
tica la marea negră este un eveniment de ocupă funcţiunea de cancelar, o face pen-
o mare importanţă economică. Acest canal tru-că şî-a dat parola împăratului Wilhelm I,
plâcă dela Riga, trece Duna, urcându-se în Regina Wilhelmina a Terilor de jos. ca să servâsca pe fiiul său cel mai mic; D I V E R S E .
sus spre sorginte pănă la Diinaburg şi de der dâcă împăratul l’ar găsi genant (mo-
In 6 Septemvre n va fi încoronată Cât costă o escadră? Se vorbesce
acolo se lâgă cu canalul de juncţiune dela lestător), el e gata a-se retrage.
sărbătoresce de regină actuala principesă mult în aceste momente despre marină.
Beresina la Zapel, de unde calea naviga­ Acâstă scenă istorică s’a petrecut în
moştinitâre a ţărilor de jos, Wilhelmina, fiica Evenimentele exteriâre, răsboiul spano-
bilă se îndreptâză cătră Dnieper, pentru a 15 Martie 1890.
regelui holandez Wilhelm III mort în 23 american fac din marină o actualitate pal­
continua la îmbucătura sa în marea nâgră, In 16 Martie, îndată diminâţă, Wil­
Novembre 1890. Pregătirile de încoronare pitantă.
la Cherson. Partea lucrărei dintre Dîina- helm II trimise la Bismarck pe generalul
de altmintrelea au avut să întâmpine multe Ei bine! Voiţi să sciţi cât costă o es­
burg şi Zapel va necesita un şanţ lung ar­ de Hahncke, ca să dea de scire cancelaru­
greutăţi, şi încoronarea însăşi p’aci era să cadră?
tificial de 200 kilometri săpat pe uscat. lui, că împăratul aştâptă cererea sa de di-
fiă zădărnicită din partea social democra­ Puţine persone, fără îndoială, afară de
Pentru rest se va utilisa patul fluviilor, misie. Bismarck răspunse: „Mi-aşI împlini
ţilor. Să soie adecă, că Holanda e una din cei iniţiaţi, au o ideie exactă despre acâsta.
cari vor fi regulate, adecă pe-alocurea, âr rău datorinţa mea cătră patriă şi drapel,
cele mai democratice şi mai liberale ţări Personalul unui cuirasat costă aprope
unele locuri canalisate. Peste tot lungimea dâcă în starea de adl a lucrurilor a-şî
ale lumi, aşa că capul statului eu tot titlul 30,000 fr. pe lună. Echipagiul unui încru-
totală va fi de 16000 kilometri, canalul va deşerta dela postul meu. Majestatea Sa
său de rege, e considerat mai mult ca un cişător costă 6—7000 fr., acela al unui aviso
ave o adâncime de 8'5 metri; în fond lăr­ însă totdâuna are dreptul de-a mă delătura.
fel de preşedinte al ţărilor de jos. Aşa s’a torpilor 4000 fr.
gimea minimală va fi de 35 metri; la su­ împăratul Austriei nu întârdie a cjice, când
întâmplat, că social democraţii, tocmai Cât despre hrană e uşor de calculat
prafaţa apei, acâstă lungime va fi de 6 un ministru îi displace: „Am judecat, că
fiind-că nu sunt prea mari royaliştl, au la cât se ridică.
metri. Cheltuelile sunt evaluate la 1200 mi- este de lipsă a-ţl detrage încrederea . Eu
14
vrut să însceneze o grevă generală din Fiă-care marinar îmbarcat primind o
lione ruble. Lucrările preliminare au înce­ nu pot, dise în fine Bismarck, să-mi ter­
incidentul încoronării reginei; în urma raţie evaluată la 1 fr. 14 bani, un cuirasat
put deja. Se calculâză, că în cinci ani lu­ min cariera politică printr’un act, ale că­
urmelor însă lucrătorii au fost domoliţi şi cu 600 de âmenl cheltuesce cu pâne, carne,
crarea va putâ fi terminată. rui urmări ar putâ fi cea mai mare neno­
aşa s’au întors la trebile lor, căci de ţinut cafea etc. 21,000 fr., un încrucişător cu 150
rocire, ce ar putâ să lovâscă poporul ger­
Pictorii şi exposiţia universală din Pa­ la regina lor, Holandezii fără îndoială ţin, man . omeni 5000 fr., un avisotorpilor cu 70
44
ris. Pictorii din Paris au ajuns la acea ne­ şi mai ales sunt entusiasmaţl şi mândrii, omeni 2500 fr.
In aceeaşi cji Wilhelm II trimise din
plăcută constatare, că dimensiunile palatu- că au cea mai frumosă regină de pe faţa nou la Bismarck pe şeful cabinetului său Nu mai vorbim de cifrele grelelor
ui pentru galeria de tablouri, ce se va im- pământului. civil, d-1 de Lucanus, cu ordinul să spună tunuri şi a. formidabilelor proiecte, pe care
provisa din incidentul exposiţiunei din Şi regina Wilhelmina de fapt şi e cancelarului, că fără întârdiere să şl îna­ le schimbă flotele în cas de răsboiă naval.
1900, sunt cu mult mai mici, decât să forte frumosă. Statura ei sveltă şi de o inteze cererea de dimisionare. D-1 de Lu­ Strîngerea de mână şi medicină. —
potâ cuprinde în sine operele pictorilor frumseţe uimitore, trăsăturile nobile ale feţii, canus comunică cancelarului tot-odată, că „Lasă-mă, te rog, să-ţi pipăi pulsul. Asta-i
44
atât francesl, cât şi străini. Ca de obiceiu, buzele ei fine ca purpura, şi genele ei bine împăratul -l’a numit duce de Lauenburg. prima frasă, care de obiceifi ese din gura
artiştii străini vor primi 40 procente din boltite, părul ei bogat şi undulos, ochii ei doctorului Remat la căpătâiul unui bolnav.
spaţul localului. In chipul acesta străinii adânci şi strălucitori, bărbia ei mole şi fin — Ah! Dâcă mă interesam să fiu După anumite personalităţi medicale, „de
duce, puteam fi de mult, răspunse Bismarck.
vor putâ espune 645 tablouri, er Francesii modelată şi în fine talia ei subţirică — Er când d-1 de Lucanus adause, că împă­ înaltă valâre , acâsta constatare prelimi­
44
855. Drept aceea pretind acum artiştii — tote acestea o fac să fiă una dintre mi nară s’ar putâ înlocui fără nici un risic
fraucesl, ca întreg edificiul să li-se cedeze nunile frumseţii femeiescl. ratul îşi propusese să adaugă la acest titlu pentru bolnav, printr’o strîngere de mână,
lor, âr pe sema artiştilor străini să se con- Regina Wilhelmina e acum de opt- o dotaţiune, ca Bismarck să-l potă purta care după cum e dată mai mult sâu mai
struâseă un palaţ lateral. spredecl ani, şi de aceea mulţi de pe acum cu splendore, cancelarul răspunse: „N’am puţin viguros, revelâză starea de sănătate
s’au pus să combine, care va fi fericitul ei trebuinţă. împăratul crede, că cariera mea
Petreceri. Tinerimea română studiosă mire. Dâr căsătoria însăşi a tinerei regine politică trebue să se termine ca aceea a a clientului. Omul sănătos dă mâna într’un
•din Făgăraş şi jur învită la petrecerea de are să fiă împreunată ou mari pedecl, cari unui funcţionar de poştă, căruia i-se dă la mod franc, asigurat, mai mult sdravăn;
■dans, ce o va arangia Duminecă îu 4 Sep- sunt cu atât mai grave, cu cât le constitue anul nou o gratificaţie ca cadou ?“ dâcă el o dă contra regulelor politeţei, se
temvre n. în sala otelului „Lauritsch din însăşi constituţia ţării. Articolul 160 al Cancelarul scrise numai decât un me­ arată o slăbire temporară a forţei fisice
44
Făgăraş. Intrarea: de personă 60 cr., de legei civile adecă prescrie pur şi simplu, moriu lung, în care espunea căuşele poli­ Dâcă strîngerea de mână e repede şi ner-
familiă 1 fi. 50 cr. Venitul curat e desti­ că „bărbatul e capul femeii . După băr­ tice, cari îl împedecau de a-şl da dimisia vosă, avem de a face cu un temperament
u
nat pentru societatea română de diletanţi bat are să se acomodeze femeia holandezâ în interesul statului, dâr de6re-ce împăra­ vioi şi uşor de surescitat. O mână, care
44
„Progresul . Suprasolvirile se vor chita pe în tâte privinţele, şi în punctul acesta fi- tul îi ordonă, el cedă. ţi-se abandonă, pasivă şi cu nervositate, tră-
cale diaristică. resce nu pdte fi escepţionată nici regina. împăratul nu primi acest memoriu, dâză totdâuna o stare bolnăviciosă.
-- Tinerimea română studiâsă din Punctul cel mai grav al legei este, că ea scris la 18 Martie, decât la 20 Martie la Cel mai mare plug din lume. In inven-
Săcele îuvită la petrecerea cu dans, ce se prescrie că decă o fată din ţările de jos să amiacjl şi, trei ore după aceea, timp de abia ţiunea instrumentelor de arătură America,
va ţine Dumineca viitore, în 23 August mărită după un străin, ea înaşl devine prin suficient ca împăratul să ia cunoscinţă de fără nici o îndoială, întrece Europa. In
st. v., în sala hotelului „Sore* din Satu­ acest voluminos memoriu, el trimise la can­ districtul Saint-Bernardino, în California,
hotelului „Sore* din Satu- | faptul acesta srăioă faţă de patria sa. Si
lung. Intrarea 40 cr. de personă. Venitul tocmai caşul acesta va fi şi la regina Wil­ celarul pe cei doi şefi ai săi de cabinet se află acum cel mai mare plug din lume.
-curat e destinat în favorul „Reuniunei fe­ helmina, care va fi silită să se mărite după civil şi militar, ca să-i comunice acceptarea Acâstă unâltă colosală are o înălţime de
meilor române pentru ajutorarea văduve­ vr’un principe străin, căci principi indigeni dimisiunei sale. 18 piciore şi cântăresce 16 mii de chilo-
u
lor sărace din Braşov şi Săcele . Ofertele nu mai există. Insă cum ar putâ Holandezii In 24 Martie Bismarck se duse la grame. Activată de aburi, ea ară 4 miile
se vor chita pe cale publică. să sufere, ca în fruntea lor să aibă o regină palat, ca să-şi ia adio dela familia impe­ pătrate pe oră. Oonsumaţiunea de cărbune
străină? E evielent deci, că pentru caşul rială. Aici rămase mai mult de o oră şi se ridică la o tonă şi jumătate pe (ji.
Dreyfus pe scenă. In Bern, capitala
acesta escepţional vor trebui să aducă o jumătate, apoi fu primit de împărătâsa şi
Helveţiei, era să se reprsente o piesă sub
titlul „Căpitanul Dreyfus ; a protestat nouă lege, care să delăture acest inconve­ de fiii ei. Suveranul strînse cu afecţie Proprietar: I>r. Aurel Mureşiams-
44
nient, şi tocmai cu modalitatea, cum s’ar mâna lui Bismarck şi îi cjise mişcat: adio!
însă ambasadorul frances. Cu tote acestea Redactor responsabil: Grrejsroriu viaîor.
putâ face acâsta mai uşor, îşi bat acum adio! Prinţii arătară aceleaşi sentimente.
piesa tot a ajuns să se represente, căci
consiliul confederativ n’a luat în conside­ capul toţi jurisconsulţii şi bărbaţii de stat Atunci împăratul întră în salon. Toţi se
ai Holandei. retraseră şi el rămase singur cu cancelarul.
rare protestul ambasadorului frances. Se
Cari au fost ultimele lor cuvinte, nimenea Dr. Sterie N. Ciurcu.
cjice, că publicul curios a participat într’un
nu scie.
număr, cum n’a mai vădut teatrul din | Cum a câc^ut Bismarck în disgraţiâ. IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
Aşa descrie acâstă scenă d-1 Hans
Ministrul Botticher pote fi privit ca Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi eu
Blum în „Les Annales .
u
Concert. Astă-sâră, Joi, se arangâză la I urzitorul sensaţionalei căderi a principelui specialişti dela facultatea de medicină
otel „Europa* un mare concert. începutul Bismarck în disgraţia împăratului. Intr’o cji din Viena.
le 7 A ore. Intrarea liberă. I să fi dis acest ministru cătră împăratul »A/WW\AAAA^/\AA^\#