Page 69 - 1898-08
P. 69
RE DICŢIUNEA, „gazeta* iese în aacare iji.
Afiministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s£se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrnncate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şiso
I H S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrolo Birouri de onunolurl: Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: M. Oukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld &Emerlch Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta : A. V. Goldbor- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
per, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Marolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl, pe trei luni 2 fl 50 or.
riă (jarmond pe o colină, 6 or. Cu dusul în casă : Pe un au
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ "O" Xw 12 fl, pe 6 luni 6 fl, pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe paRina a 3-a o namentele cât şi inserţinnile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 183. Braşov, Sâmbătă 22 August (3 Septemvre). 1898.
Perspective dualiste posomorite, la aşa-ceva. De aceea se pare c’a ar trebui se fiă în situaţia acea eco când „Reichsrath -ul ar fi incapabil de ac
u
aflat de lipsa a încheia comunicatul, nomică, ca să pdtă vorbi şi poporul tivitate, şi spre scopul acesta au şi stabilit
Lunia viitbre se va redeschide ce l’a publicat în f6ia oficială din cehie la reînoirea tractatelor comer deja modalităţile de urmat.
dieta ungurescă şi se vor reîncepe Viena relativ la conferenţele din ciale cu statele externe. n Poliiih din Praga, care de obiceiă
u
disensiunile înfocate, cari au căpe- urmă, cu cuvintele semnificative: Din tote părţile se ridică decî este bine informat, dice referitor la acăsta,
tat nou nutremânt priD cele ce s’au „Guvernele sunt pregătite pentru nouă şi mai mari greutăţi pentru că guvernul austriac său plănuesce suspen
petrecut la Pesta şi Viena în tim orl-ce eventualitate*. reînoirea pactului, şi meşter de tot darea constituţiei, său schimbarea ci, după
pul din urruă, Cum s’au pregătit, şi ce au sta mare — cum nu e — ar trebui care pe lângă dreptul de liberă disposiţiune
Tdte se înverteve astăcjî în ju bilit aceste guverne pentru eventua se fiă Banffy, ca să iese învingă a monarchului se vor lărgi şi drepturile
rul cestiunii pactului. După multe litatea, că obstrucţiunea Germanilor tor în mijlocul unei astfel de situa- dietelor provinciale, ăr pe lângă ministerii
sfătuirî guvernele dualiste au ajuns va face şi de astă-dată imposibil ca ţiunî. se vor organisa consilii din bărbaţi specia
ârăşî la punctul de unde au pornit. merei din Viena de-a întră în dis- ’Şi-a mai lăsat Banffy, ce e lişti şi din delegaţii dietelor provinciale.
Se se întrunâscă corpurile legiuit,di e cusiunea proectelor pactului? Şi în drept, o uşiţă deschisă. Prevecjend, Prin acăsta activitatea bărbaţilor parlamen
şi se trateze pe cale parlamentară genere cum s’au învoit cu privire la că desbaterile asupra proiectelor tari profesionişti, ar fi redusă la imposibili
asupra pactului, — acesta este re- aceste proecte? Le vor presenta din pactului vor dura în parlamentele tate pe timp îndelungat.
sultatul conferenţelor ministeriale nou parlamentelor aşa, cum li-s’au ambelor state încă şi în decursul „Politih dice mai departe, că contele
u
din Viena; şi oficioşii unguri nu se fost comunicat astă-primăvară, ori lunii lui Decemvre, Banffy spereză, Thun a început deja tractările cu conducă
sfiesc a vorbi de o „victoriă a lui cu modificări? Despre tdte acestea că va dobendi dela cameră o amâ torii partidelor privitor la terminul convo
w
Banffy, fiind-că i ar fi succes aces nu se soie nimic. Asemenea nu se nare a aplicării articolului de lege cării „Reichsrath“-ului.
tuia se îndemne pe cabinetul Thun scie cum se va resolva pănă în sfîr- I. din 1898, privitor la regularea de u
r Narodni Listy întâmpină comunica
a conchema „Reichsrath“-ul. şit cestiunea cvotei. Austriacii pre sine stătătdre legală a trebilor pac tul guvernului cu mult pesimism. Germanii
Se vede înse, că nici cei ce tind, ca cvota Ungariei să se urce tului, cerend şi primind împuterni
ar trebui să fiă orbi — dice organul ceh
vorbesc de „victoria* lui Banffy nu la 37 procente. Invoise-va cu acestă cirea se susţină status quo păDă — dăcă n’ar vedă încurcătura în care se
sunt nicidecum convinşi despre ea. urcare dieta din Peşta? Şi ce ar fi în atuncî, pănă ce se vor termina des află guvernul, şi dăcă n’ar esploata în fa
Guvernamentalul „Peşti Hirlap* o caşul, când contelui Thun i-ar succede baterile asupra pactului în Viena vorul lor acesta situaţiă încurcată. Organul
spune verde, că aşa cjisa hotărîre să aplaneze măcar pentru moment şi Peşta. ceh efice apoi, că decisiunea definitivă se
din Viena nu însufieţesoe de loc pe conflictul în cestiunea limbilor? Banffy însă nu şi-a făcut soeo- va face contra Cehilor, şi că în acţiunea
cei din partida guvernului; ei nu Reuşi-va el se facă să se primescă tela şi cu eventualitatea, că oposi- pactului lucrurile stau tot unde au stat
văd, că la Viena ar fi învins pe de de parlament proectele privitdre la ţiei unguresc! i-ar pute trăsni în înainte cu un an şi jumătate. „Narodni
plin dreptul Ungariei, dâr nu ved pact, când sciut este, cât de întări- minte, se facă în caşul acesta şi ea Listy provocă pe deputaţii cehi, să nu slă-
11
nici măcar, că ar fi dobendit vre-un taţi sunt cei din Austria din causa puţină obstrucţiune. Perspectivele băscâ în punctul lor de vedere. El năgă, că
succes cel puţin dualismul şi con avantajelor, ce i s’au asigurat Un sunt der fdrte posomorite nu numai Cehii ar fi căpătat ordonanţele de limbă în
sistenţa monarchiei. Nicî una nici gariei în aceste proecte, şi când în pentru pact, ci, cum cjice „Peşti Hir- preţul votării pactului.
alta nu s’a întâmplat şi nici că s’a cameră sunt partide nu neînsemnate, lap“, pentru dualism însuşî, er exis In cestiunea ordonanţelor de limbă
adus v r e o hotărîre definitivă în ca Germanii naţionali şi creştinii so tenţa cabinetului Banffy devine în lui „Slavo PolsJci i-se anunţă din Yiena,
u
merit. ciali, cari nicî nu vor se audă de asemeni circumstanţe de tot efe că contele Thun a pregătit deja noul pro
S’au amânat încă cu vre-o doue- un pact cu UDgaria? meră. iect de ordonanţe a limbilor, care este fa
trei luni tratările asupra pactului; Dăr chiar şi Cehii se întorc ac]î vorabil pentru Germani şi care şi-a garan
acâata e tot ceea ce s’a dobendit în contra pactului, şi organul lor tat şi sprijinul Cehilor moderaţi.
păna acum de fapt. Guvernul aus principal „Narodni Listy* îi provdcă Situaţia după audienţe. Important ni-se pare un articul ce l
triac va conchema erăşî camerele chiar să-şî înedrde tdte puterile, ca Am (Ţis eri, că decisiunea ce s’a adus publică „Budapesti Hirlap dela 1 Septem
u
din Viena, der fi-va în stare se le se paraliseze pactul cu Ungaria. în ultimul consiliu de miniştri comun ţinut vre n. Foia ungurăscă dovedesce cu multă
facă se discute în linişte şi se re- Cehii, cjice, nu pot primi pactul nicî la Yiena sub presidenţia monarchului, nu aparenţă de adevăr, că JBanflEy a fost prins
solveze cestiunea pactului? în forma susţinerii unităţii vamale, însâmnă nicî decât o soluţiune a crisei în cursă de Thun. Etă ce dice între altele
Acâstă este grava întrebare a în care se presentă, dedre ce cu pactului, ci numai o amânare pe câte va foia ungurăscă:
momentului; şi e bătător la ochi, prinsul pactului în forma acăsta săptămâni, adecă pănă la întrunirea „Reichs- „In ce chip şi-ar pută câştiga contele
că nimeni, dăr nimeni în Austria nu constitue o înrăutăţire a stării de rath“-ului. Thun o primire mai favorabilă în „Reichs-
spereză, că guvernul austriac o va pănă acum, nicî în forma unei pro- In comunicatul oficios publicat de rath" ? De sigur, că numai dăcă eorăspun-
u
duce la capăt cu Reichsrathul. Pote cederî de sine stătătdre a Ungariei, „ Wiener Abendpost se dice, că guvernele cjător intereselor austriaco îi va presenta
nici chiar contele Thun nu s'aştăptă dedre-ce în caşul acesta şi Boemia au calculat cu tote eventualităţile, la cas proiecte emendate. Contele Thun aşadâr a
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". ritul ordinului de di a lui Persano, care pe scurt cu rasatelor, ce atacă Comisa, se va ţină în reservă pentru
prinde următorele disposiţiunî: a lua flota inamică între două focuri*. . .
(1 1 )
„Mâne la 18, flota va înainta la atac asupra in Acâstă ultimă disposiţiune, precum şi detaşarea ce
Colonelul Baron Urs David de Margina sulei Lissa, ca s’o ia. Pentru asigurare contra flotei aus lor două încrucişătore „Esploratore* şi „Stella d’Italia* de
triaco „Esploratore va încrucişa între Punta della Planca notă pănă la evidenţă, că Persano se aştepta cu sigu
w
la Solferino şi Lissa.
u
şi St. Andrea, „Stella d’Italia între St. Andrea şi Pe- ranţă, că atacul Lissei va provoca escadra lui Tegetthoff
;
Conferinţă ţ nu'ă de Colonelul austro-ungar Erancisc Rieger în cer lagosa. Flotila de sub comanda căpitanului Sandri, se a eşi din Fasana. Din acăsta causă şi dorea el se pună
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. va găsi în zori de di între insulele Spalmadori, pentru mâna pe Lissa cât mai repede posibil, pentru-ca în urmă
— C o n t i n u a r e . — ’ ’ a tăia cablul telegrafic dintre Lissa şi Leşina şi a îm- să potă face faţă flotei inamice cu tote forţele sale, a
pedica să vină din Leşina susţinere, său corespondenţe căror superioritate numerică dela început, va mai fi spo
Pănă aci notiţele, şi acum să ne întorcem la ac
ţiunea în sine. la Lissa. rită şi prin acâstă trofeă (insula Lissa). Intenţie, său do
Când colonelul br. Urs telegrafâ: „Eu armez*, era „Primul grup al corăbiilor chirassate (Contreadmi- rinţă escelentă!
la ora 10, şi în adevăr şi dete semnalul de alarmă, 3 ral Vacca) va ataca portul dela Comisa. Fregatele de Căpitanul de fregată Sandri nu se putu achita de
focuri de tun, pe piăţa S-t. Spirito din localitatea Lissa... lemn de sub comanda viceadmiralului Albini, vor bom misiunea sa d’a tăia diminâţa cablul dintre Lissa şi Le-
Tote bateriile erau gata de luptă, apărătorii steteau la barda portul dela Mannego, şi îndată-ce vor fi adus bate- şina, ci abia mai târdiu după prânrl.
postul lor: Compania 4 de marină se dispuse pe căsta riele la tăcere, voih face o debarcare. Grupul său divisia chirassată Ribotti, care avea
de Nord şi ocupă cu 2 semi-plotone colina'dela Karober, „Secundul grup al corăbiilor chirassate sub co să atace dinspre Est portul St. Giorgio, luâ drumul pe
cu cele-lalte 2 semi-plotone şi cu o baterie de rachete manda lui Persano, va ataca portul St. Giorgio din par dinaintea Comisei d’alungul costei de Sud şi de Est a
ocupă costa la Chiave, Gradac şi Travna. Din compania tea de Yest, ăr grupul al treilea sub comanda căpita insulei, în loc să-şî ia locul cuvenit la Nord lângă di
9-a sta un semi-ploton la Stoncica, a 10-a luase posiţie nului Ribotti din partea de Est. visia comandantului de căpetenie. Indată-ce densa, după
ea imediat şi grupul lui Albini, trecură promontorul
în Lissa şi la bateria Madona, din compania 11-a se de „Când „Esploratore“ va descoperi pe inamic, va da
(limba) de Nord a insulei, se încinse un foc inverşunat
taşase un semi-ploton la Nadpostranje, companiei a 12-a rotă împrejurul insulei Lissa, cu semnalul la top (jumă
între bateriile dela Comisa şi corăbiile italiene, în care
era incredut portul Comisa. Ea sta cu 2 semi-plotone în tatea catargului) începând dela portul St. Giorgio. In
sat, ăr pe cele-lalte le dispusese la bateria Magnaremi acest cas ambele grupuri, ce atacă St. Giorgio, se vor luptă se angaja repede şi grupul lui Vacca. Acesta
dispuse ca corabia „Principe di Carignano* şi „Castel-
şi pe dealul Perlic. Restul infanteriei, 3 semi-plotone retrage din bătaia tunului dela Lissa şi se vor desfăşura
fidardo* să atace bateria Magnaremi, ăr „Ancona* ba
din a 9-a, şi 3 din a Jl-a, în total iy companie, ră în linie de bătae dinaintea canalului dela Leşina; flota
2
mase în posiţia de reservă pe dealul St. Cosma-Andrea. nechirassată (fregatele de lemn) se va eşelona în spatele teria de pe dealul Perlic.
(Va urma).
Apropierea şi atacul flotei urmă în general în spi grupurilor de mai sus, formând linia a 2-a. Grupul chi-
