Page 7 - 1898-08
P. 7

Nr. 169 — 2898                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3.

                 de  organisare  interioră,  s’a  redactat  apoi  şi  una  din  primele  opere,  cu  care  a  păşit  poporului  nostru  şi  pledând  mai  ales  pen­  Conferente învetătorescî.
                 un  memorand,  care  va  fi  aşternut  marilor  Negruzzi  în  publicitate,  a  fost  „Şalul  negru"  tru îmbrăţişarea comerciului şi industriei.             > >
                 puteri  şi  în  care  se  pretinde  proclamarea  tradus  după  Puşkin.  De  altmintrelea  Puşkin   Ne  întrebăm  uimiţi,  Zise  d-sa,  că  ore               Lugoşiu, 27 Iulie 1898.
                 cât  mai  grabnicâ  a  autonomiei  Macedo­   e  bine  cunoscut  cetitorilor  români  şi  prin  ce  pote  fi  causa  nu,  că  noi  Românii  pu­  On.  Redacţiune!  In  vara  anului  aces­
                 niei,  însă  sub suzeranitatea  Sultanului.  Con­  câteva  novele  ale  sale  traduse  acum  de  cu­  tem  înainta  alături  cu  celelalte  neamuri?  tuia  au  început  a-se  ţinâ  aşa  numitele  con-
                 gresul  a  ales  spre  scopul  acesta  un  comi­  rând  şi  în  românesce.  —  Am  amintit  fap­  Apoi  cum  vom  înainta,  când  banii  noştri  ferenţe  învdţătorescî,  normate  prin  statutul
                 tet  central,  care  va  preda  puterilor  memo­  tul  acesta,  de  vreme  ce  de  pe  acum  se  fac  merg  tot  în  punga  măeştrilor  şi  neguţăto­  organic  atât  în  archidiecesa  Transilvaniei,
                randul  atunci,  când  li-se  va  părâ  timpul  pregătirile  cele  mai  mari  pentru  serbarea  rilor  străini.  Decă  intrăm  într’o  comună,  cât  şi  în  diecesa  nostră  a  Caransebeşului.
                 mai  potrivit.  Comitetul  din  România  al  cât  mai  dâmnă  a  jubileului  genialului  scrii­  bunăoră  aici  în  Homorod,  şi  întrebăm,  că  A  trecut  multă  vreme,  de  când  aceste  con-
                 Românilor  macedoneni,  căruia  ’i-se  inter­  tor  rus.  însuşi  puternicul  Ţar  al  tuturor  cine  e  aici  liferant  pentru  casarma  solda­  ferenţe  învăţătorescî  nu  s’au  mai  ţinut.  In
                 zisese  acum  doi  ani  participarea  la  congre­  Ruşilor  a  dat  un  ucaz,  să  se  facă  colecte  ţilor,  —  ni-se  va  răspunde:  un  Sas.  Der  diecesa  nâstră  nu  s’au  mai  ţinut  de  pe  tim­
                 sul  Bulgarilor  macedoneni,  de  astă-dată  în  întrâga  împârăţiă  pentru  întemeierea  cârciumar  şi  arendaş?  —  Un  Sas?  Der  pul  fiă  ertatului  de  piă  memorie  episcop
                 asemenea  s’a  alăturat  la  hotărîrile  congre­  unui  fond,  care  va  purta  numele  poetului  bolta  cutare  cine  o  ţine?  —  Un  Sas.  Cine  loan  Popasu.  In  anul  treout  s’a  pus  de  nou
                 sului din Sofia.                             Puşkin,  er  la  mormântul  lui  se  va  ridica  are  arenda  morii?  —  Un  Sas,  Neamţ  sâu  basă  aşa  numitelor  conferenţe  învăţătorescî,
                                                              un  mausoleu,  care  va  fi  fără  păreche  în  Ungur!  Tot  aşa  stăm  şi  în  celelalte  co­  cari  s’au  şi  ţinut  cu  învăţătorii  din  anumite
                      Minunea exposiţiunei din Paris. Nu
                                                              Rusia.                                        mune.  întreprinderile,  negoţul  şi  meşteşu­  tracte   protopopescî,   continuându-se   apoi
                 sunt  ele  tocmai  multe  minunile  lumei  aces­
                                                                    0  moşiă  în  apropiare  abia  de  ’/   6ră   gul  se  află  pretutindeni  în  mâna  străini­  mai  departe  în  vara  anului  acestuia  şi  aşa
                 teia.  Cei  vechi  d.  e.  sciau  sS  povestescă                                    2
                                                              dela  Gherla,  se  pote  arenda  momentan  pe   lor,  dâr  mai  ales  a  Jidanilor.  Ast-fel  ba­  mai  departe.  Ca  obiect  al  conferenţelor  atât
                 numai  de  şepte  minuni,  între  cari  d.  e.
                                                              3—6  ani.  Moşia  constă  din  40  jugâre  ară-   nul  Românului,  ori  de  câte  orl  vrâ  să-şi  în  vara  anului  trecut,  cât  şi  în  vara  anului
                 erau  şi  piramidele  Egipetului.  O  ast-fel  de
                                                              tor  şi  cositor,  dintre  cari  5  jugere  pădure   facă,  ori  cumpere  ceva,  trece  în  mâna  străi­  acestuia  a  fost:  „tractarea  metodică  a  stu­
                 minune  modernă  are  bunăoră  şi  Parisul
                                                              de  tăiat;  apoi  casă  de  pâtrâ  cu  3  odăi,   nilor  şi  mai  ales  a  Jidanilor,  cari  pe  spi­  diului  religiunii  în  şcolele  poporale“,  âr  ca
                 în  turnul  numit  al  lui  Eiffel.  Acum  îşi  bat
                                                              pivniţă,  grajduri,  şură,  tote  de  pâtră  şi  în   narea  nostră  se  şi  îmbogăţesc,  făcendu-şî  comisar  şi  delegat  pentru  conducerea  aces­
                 capul  Francesii,  cum  ar  putâ  surprinde  lu­
                                                              stare  bună.  Lângă  casă  o  grădină  mare  cu   averi  mari,  pe  oând  Românul  stă  tot  unde  tor  conferinţe  atât  anul  trecut,  cât  şi  anul
                 mea  din  incidentul  exposiţiunei  universale
                                                              pomi  şi  alta  pentru  legume.  La  câmp  încă   a stat, ba pe multe locuri încă dă îndărăt.  acesta,  a  fost  designat  din  partea  "Venera­
                 din  1900  cu  o  nouă  minune,  cu  o  nouă
                                                              o  grădină  cu  pomi  şi  de  legume.  Tote  aces­  Aşa  nu  mai  merge.  De  vrem  şi  noi  tului  Consistor  diecesan  d-1  profesor  de
                 construcţiune  sensaţională,  singură  în  felul
                                                              tea  se  pot  arenda  cu  160  fi.  pe  an,  fără  să  înaintăm,  trebue  să  îmbrăţişăm  tote  ca­  teologie Dr. Petru Pariu.
                 seu.  In  fine  se  pare,  c’au  dat  peste  o  ase­
                                                              pădure  cu  120  fi.  A  se  adresa  la  proprie­  rierile,  ca  să  nu  mai  fim  siliţi  a  cumpăra  şi   In  vara  anului  acestuia  s’au  ţinut  pănă
                 menea  minune;  o  vorba  numai,  cum  se  va
                                                              tarul  :  d-1  paroch  Alesandru  Maior  în  Tiri-  a  vinde  tot  numai  la  streini.  Pe  măeştrii  acum  conferinţe  în  tractul  protopopeso  al
                 executa  planul  acestei  minuni.  Şcola  de  be-
                                                              mia  mare  (Nagy-Tereme,  posta  în  loc),  co­  şi  neguţătorii  români  trebue  să-i  sprijinim  Buziaşului  în  13  şi  14,  în  al  Făgetului  în
                 learte  adecă  a  publicat  concurs  pentru  con­
                                                              mit.  Târnavei  mici.  In  Ziua  de  St.-Măriă   cu  căldură  şi  pe  cât  timp  ne  putem  folosi  16  şi  17,  âr  în  al  Lugoşului  avea  să  se
                 struirea  unui  grandios  palat,  care  va  avâ
                                                              (15/27  August)  se  pote  face  târgul  în  Ni-  de  ei,  să  nu  ne  dăm  banii  în  mâna  străi­  ţină  în  21  şi  22  Iulie,  care  conferonţă  însă
                 sS  primescă  în  sine  pe  toţi  principii  lumei,
                                                              cula  la  faţa  locului,  unde  va  fi  present  pro-   nilor.  Reuniunile  nostre  comerciale  ar  face  nu  s’a  ţinut  din  causa  neparticipării  în  nu­
                 câţi  vor  participa  la  exposiţiă.  Totul,  fi-
                                                              pi’ietarul şi unde se află şi moşia.          un  bun  serviciu  poporului,  dâcă  ar  înfiinţa  măr  de  ajuns  a  membrilor,  cu  tâte  că,
                resce,  va  culmina  în  desvoltarea  unui  lux,
                                                                                                            la  sate  cât  mai  multe  filiale,  âr  reuniunile  după  cum  a  constatat  şi  P.  O.  D-n  proto-
                 cum  n’a  mai  vădub  vecul  al  noue-spre  Ze­
                                                                                                            de  meseriaşi  să  ţinâ  în  evidenţă  pe  toţi  presbiter  al  Lugoşului  Dr.  George  Popovi-
                 celea.
                                                               Adunarea dela Homorod a Asso-                ucenicii  români  dela  meserii  şi  să  ingri-  ciu,  care  a  fost  însărcinat  cu  conducerea
                      Urmaşul  papei.  Papa  Leo  XIII  s’a                                                jescă  de  crescerea  lor  bună  românescă,  ca  desbaterilor,  numărul  tuturor  participanţi­
                                                                                  >
                obicinuit  să  numâscă  în  glumă  de  urmaş                  ciatiunei.                    să nu-i perdem etc.                          lor,  cu  preoţi  cu  tot,  a  trecut  peste  jumă­
                al  seu  (mio  succesore)  pe  cardinalul  Giro-             Tract. Cohalm, August 1898.         Fârte  de  dorit  ar  fi,  ca  să  înfiinţăm   tate.  Deşi  conferenţa  nu  s’a  ţinut  în  totă
                lamo  Mari  a  Gotti.  In  cercurile  vaticane                                              magazine  mai  mari  de  bucate,  dela  cari   întregimea  sa,  totuşi  în  parte  s’a  tinut,  însă
                                                                   Despărţământul  XXVII  (Oohalm)  al
                însă  acestă  glumă  se  ia  forte  în  serios,  şi                                         poporul  să-şi  potâ  procura  bucatele  în  vre­  nu  în  spaţiul  de  timp  prescris  de  Ven.
                                                              Asociaţiunei  pentru  literatura  română  şi
                acesta  cu  atât  mai  vîrtos,  căci  profetul                                              muri  de  lipsă  cu  preţuri  mai  moderate  şi   Consistor  prin  circularul  său  dela  11  (29)
                                                              cultura  poporului  român  şi-a  ţinut  aduna­
                Malachias  a  predis,  că  după  „lumina  ce-                                               cărora  să-şi  şi  potă  vinde  bucatele,  pentru   Iulie 1897 Nr. 1568, adecă două Zile.
                                                              rea  sa  generală  de  ăst  an  în  Homorod,
                     44
                vâseă   (lumen  in  coelo),  va  urma  „focul                                               ca  de  aci,  în  cantităţi  mai  mari,  să  fiă    Conferenţei  i-a  premers  chiămarea
                                                              unde  s’au  adunat  Românii  cei  ce  s’au  in­
                        u
                ai’Zător   (ignis  ardens);  âr  precum  se  scie,                                          vândute  şi  esportate  la  rândul  lor  pe  pie­  Duhului  s.  prin  P.  O.  D-n  protopresbiter,
                                                              teresat  şi  se  intereseză  de  binele  poporu­
                titlul  de  „lumina  cerescă   l’a  primit  papa                                            ţele, unde se vând mai cu preţ etc.          asistat  de  doi  preoţi  în  biserica  cea  mare
                                          44
                                                              lui  român,  er  cei  ce  nu  se  interesâză  au
                Leo  XIII,  âr  emblema  cardinalului  Gotti                                                     In  fine  principalul  este  unirea  şi  buna   gr.  or.  de  unde  apoi  ne-am  adunat  în  una
                                                              rămas  pe  acasă.  Durere,  între  aceştia  s’au
                s’a  nimerit  sâ  fie  tocmai  o  faclă  arZStore.                                          înţelegere  între  toţi.  Preoţii  şi  învăţătorii   din  şalele  de.  învăţământ  ale  şcâlei  nostre
                                                              aflat  şi  o  mare  parte  din  preoţi,  ca  de
                Cardinalul,  care  acum  e  în  vîrstă  de  64  de                                          mai  ales  au  să  premergă  cu  esemplu  bun   capitale.  Aici  P.  O.  D-n  protopresbiter
                                                              esemplu  preotul  din  Dăişora,  ambele  Ticu-
                ani,  trăesce  ca  călugăr  o  viaţă  de  model                                             şi  să  nu  se  certe,  ci  în  cea  mai  bună  înţe­  deschide  conferenţa  prin  puţine  cuvinte,
                                                              şurî,  Stena,  Sibert,  Lofnic,  Valendorf,  Fel­
                departe  de  sgomotul  lumii  în  căsciora  lui                                             legere  să  lucreze  pentru  deşteptarea  popo­  dând  apoi  cuvântul  d-lui  comisar  Dr.  Petru
                                                              in er etc.
                de  pe  forul  (piaţa)  lui  Traian.  Şi  titlul  de                                        rului şi povăţuirea lui etc.                 Barbu.
                cardinal  numai  cu  multe  greutate  a  voit       Ou  mare  atenţiune  a  fost  ascultată                                                    Luând  d-1  profesor  cuvântul,  după-ce
                                                              vorbirea  de  deschidere  a  preşedintelui  de     Cam  acesta  a  fost  cuprinsul  diserta-
                Gotti  sS-1  primâscă.  Se  Z^ e  ma i  departe,                                                                                         ni-a  arărat  importanţa  studiului  religiunei
                                                              publicul  şi  poporul  număros,  ce  era  de   ţiunei  d-lui  paroch  Repede.  A  mai  cetit
                că  cardinalul  e  un  bărbat  înzestrat  cu  cele                                                                                       pentru  fiă-care  creştin,  după  ce  ni-a  spus,
                                                              faţă,  bărbaţi  şi  femei,  de  cari  era  îndesată   şi  d-1  paroch  al  Mercheşei,  loan  Bercan,
                mai  întinse  cunoscinţe,  e  un  om  de  fire                                              o  broşură  tipărită  referitâre  tot  la  negu-   că  scopul  religiunii  nu  este  d’a  învăţa  d’a-
                blândă  şi  că  în  cercurile  Vaticanului  tot-   biserica,  unde  s’a  ţinut  adunarea,  deore  ce                                     rostul  o  sumedeniă  de  rugăciuni,  precum  şi
                                                              în  şcolă  nu  s’a  putut  ţinâ,  căci  aceea  se   ţătoriă.  Amândoi  disertanţii  'au  fost  cu
                 deuna  a  pledat  pentru  o  apropiere  între                                              mult interes ascultaţi şi aplaudaţi.         istoria  poporului  jidovesc,  ci  scopul  reli­
                                                              reparâză  acum.  După  vorbirea  de  deschi­
                papa şi Quirinal (guvernul italian).                                                                                                     giunii  este  d’a  face  pe  elevi  omeni  religioşi
                                                              dere,  s’a  cetit  raportul  comitetului  despre   După  închiderea  adunârei,  s’a  dat  o   şi  creştini  luminaţi,  —  trece  apoi  la  modul
                      lubileul  lui  Puşkin.  In  August  al  anu­  activitatea  sa,  raportul  cassarului,  s’a  ales   masă  comună  în  casa  parochială.  Primul   cum  se  propune  în  şcolele  nostre,  şi  dice
                lui  viitor  se  vor  împlini  o  sută  de  ani  dela  o  comisiune  pentru  studiarea  raportelor,   toast  l’a  ţinut  d-1  protopop,  mulţămind  pa-   cam următorele :
                 nascerea  distinsului  scriitor  rus  Puşkin.  s’au  solvit  taxele,  s’au  ales  doi  delegaţi   rochului  local  etc.  Poporul,  vesel  de  cele   In  şcâlele  nâstre  poporale  se  propun
                 Puşkin  e  bine  cunoscut  şi  în  istoria  litera-  pentru  adunarea  dela  Beiuş,  anume  d-1  pro­  văZute  şi  auZite,  a  contribuit  2  fl.  90  cr.   mai  multe  rugăciuni  şi  cântări  religiose  în
                 turei  românescl,  întru  cât  se  scie,  că  el  a  topop  Mircea  din  Oaţa  şi  2  suplenţl:  I.   voind  a  forma  o  agentură,  pentru  care  s’a   număr  de  vre-o  40,  vre-o  80  bucăţi  din
                 esercitat  o  mare  influinţâ  asupra  nemuri­  Buzea  amploiat  opidan  şi  părintele  I.  Ber-   şi promis pe viitor.                 istoria  biblică,  ici  colea  în  vre-o  şcâlă  mai
                 torului  nostru  scriitor  Costache  Negruzzi.  cau din Merchiaşa etc.                                                  Nicoiae Pora,   de  dai  Domne  şi  ceva  din  istoria  biseri-
                                                                                                                                           înv. în pens.
                 Sâ  scie  adecă,  că  la  1821  Negruzzi  refu-    S’a  cetit  şi  o  frumosă  disertaţiune                                             câscă,  câteva  sute  de  întrebări  de  cuprins
                 giindu-se  dinaintea  zaverei  grecesc!  în  Ba­  ocasională  din  partea  d-lui  paroch  G.  Re­                                       dogmatic.  Acesta  ar  fi  materialul,  care  se
                 sarabia,  aici  a  făcut  cunoscinţă  cu  Puşkin, pede,i vorbind despre starea economică a                                              ia din o mulţime de cărţi, parte aprobate,
                 grăbi  se  uite  cele  câte-va  cu­          ceva  din  procesul  seu.  Românul  nu  la  şcdlă  şi  unde  instrucţiunea  e  es-  diu  lasă  urme  neşterse  în  inteligen­
                 vinte  unguresc!,  ce  a  învăţat.  Am  e  stăpân  nicî  măcar  re  numele  seu.  celentă.  Iu  sala  de  onore  a  liceului  ţele acestea vii.
                 trecut  prin  sate  unde,  afară  de  doi  Acel  care  crede,  că  se  numesce  Con­       din  Braşov  se  pbte  vede,  în re  por­          Românii  au  mai  învăţat  dela
                                                                                                                                              f
                 seu  trei  funcţionai!,  populaţia  e  pur  stantin,  Victor  seu  Dimitrie,  se  nu­      tretele  episcopilor  şi  patrioţilor  iluş­  Unguri  întrebuinţarea  mijlâcelor  au­
                 românescă.  Au  fost  împodobite  cu  mesce  în  realitate  Szilard,  Gydzd  tri,  acela  al  unui  ţeran  argăsit,  sber-  xiliare  ale  şcolei.  Acestea  sunt  ceea
                                                                                                                                                                                                   44
                 o  grămadă  de  inscripţinnî  unguresc!.  seu  Dome.  Acelea,  care  au  fost  bo­         cit,  clipind  din  ochî,  cu  un  biciu  de  ce  ei  numesc  „societăţile  de  cultură .
                 S’a  inventat  chiar  nume  de  strade  tezate  Florica,  Aurora  seu  Claudia,  căruţaş  în  jurul  gâtului.  Este  unul  Cea  mai  celebră  şi  cea  mai  puter­
                                                                                                                                                                                                   44
                 pentru  a  bate  firma  la  colţur!.  De  se  numesc  Virag,  Hajnalka  seu  din  fundatorii  liceului.  Când  s’a  con­                 nică  e  „Asociaţiunea  transilvană
                 cureud  o  lege  a  hotărît  ca  tote  nu­    Kolos  la  ofiiciul  de  stare  civilă.  Ni­  struit  localul,  cei-l’alţ!  au  dat  banii  din  Sibiiu,  fundată  acum  37  de  ani
                 mirile  geografice  se  fiă  traduse  în  meni  nu  e  admis  se  solitice  un  post  seu  inteligenţa  lor;  el  voi  se  dea  „pentru  literatura  şi  cultura  popo­
                                                                                                                                                                        44
                 unguresce.  La  muntenii  din  apus,  de  amploiat  la  căile  frate,  de  gen-  căruţa  sa,  calul  seu  şi  munca  sa.  In  rului  român .  Averea  sa  se  ridică
                                                          44
                 unde  nu  se  vede  „picior  de  Ungur ,  darm  seu  cantonier,  fără  se-’şî  fi  capul  altor  ţeran!  petrecu  Iun!  de  acjî  la  aprope  280,000  de  florin!.  Ea
                 am  aufiit  pe  strigătoiul  public  ce­      maghiarisat numele de familie.               cfile,  transportând  lemne,  var  şi  pe­    deschide  concursuri  literare,  între­
                 tind  ţăranilor  adunaţi  o  proclamaţie           Românii  au  scos  de  aci  un  în­     trii.  Decă  te  duc!  în  împrejurimile  prinde  uvragii  ca  „Enciclopedia  ro­
                 din care nu înţelegeau nicî un cuvent.        văţământ  preţios;  au  aflat  valdrea  Naseudnlui său Sibiiului, eşti surprins  mână ,  ajută  pe  şcolarii  sărac!,  dă
                                                                                                                                                                44
                       In  satele  acestea  se  trimit  in­    şcolelor  şi  au  făcut  din  ale  lor  un  întâlnind  ţărani  fbrte  instruiţi.  Ei  studenţilor  subsidii,  întreţine  la  Si­
                 stitutor!  ungur!.  E  adevărat  că,  cum  mijloc  de  apărare  naţională.  Puter­         au  studiat  patru  sâu  cinci  an!  la  biiu  o  şcolă  secundară  de  fete,  bine
                 trebue  să  se  aştepte  orî-cine,  institu­  nica  sforţare  cu  care  poporul  acesta  liceu, seu la seminar. Duminecă sâra,  îngrijită  şi  prosperă.  Una  din  grijile
                 torii  aceştia  învaţă  limba  elevilor  de  ţăran!  şi  de  cioban!  îşî  susţine  mama  umple  desagii  şi  îi  pune  pe  societăţilor  de  cultură  e  de  a  fonda
                 lor,  car!  nu  învaţă  pe  a  lor.  Func­    şcOle  primare,  dovedesce,  că  simte  umerii  copilului,  care  se  duce  se  şi  popularisa  bibliotecile.  Intr’un  sat
                 ţionarii  vorbesc  şi  scriu  unguresce.  preţul  luptei.  Legea,  care  pedepsesee  stea  tbtă  săptămâna  la  oraş,  adă­              lângă  Năsăud,  Zagra,  s’a  fundat  una
                 Adesea  ţăranul  nu  se  pdte  apropia  absenţele  şcolarilor,  e  adesea  inutilă  postit  întriun  pod,  la  vr’un  camarad,  care  posedă,  după  doi  anî,  2000  de
                 de  ei,  decât  cu  uu  tâlmaciu.  El  pdte  pentru  el.  Sunt  comune,  cum  e  Vi­       tot  aşa  de  sărac  ca  şi  densul.  Când  volume.  împrumuturile  sunt  de  două
                 fi  chiămat  în  judecată,  acusat,  ju­      dra,  la  Moţi,  unde  copii!  au  mai  se  crede,  că  e  destul  de  savant,  se  sute  pe  lună.  Din  nenorocire  pilda
                 decat  şi  condamnat  fără  a  fi  înţeles multe bre de drum pentru a ajunge               întorce la plug. Anii aceştia de stu-         se lăf.esce prea încet. Românii bo-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12