Page 70 - 1898-08

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 188-1898.

înşelat pe Banffy să păşescă pe calea în- că nu el e autorul ideii. Nu, Ţarul Nico- solut de loc alterată prin descoperirea a- şi tocmai din causa acesta superbele po-
voelilor înainte de ce i-ar fi garantat ca- lae II este el însu-şi părintele propunerii cestei falsificaţiunl; ministrul e decis, să siţii din munţii Gorjului sunt aprope ne­
pabilitatatea de acţiune a parlamentului. de desarmare. Oine’l cunosce a putut ob­ descopere pe toţi complicii, orl-care ar fi cunoscute în ţâră. Pănă acum -călătoria
Acesta însemnezi o mare învingere asupra serva, că are o natură de un misticism rangul şi posiţiunea lor. Să crede, că măr­ Alteţei Sale Regale a fost favorisaiă de
lui Banffy. A-te învoi cu acela, care nu-ţl nobil. El urmăresce cu interes mersul tim­ turisirea lui Henry avâ drept urmare insti­ un timp priincios escursiunilor în munţi,
garantezi împlinirea obligamentelor cu­ pului şi a declarat odată unui diplomat, tuirea unei nouă cercetări. Munţii Gorjului, fiind cei mai deşi şi
prinse în învoială, ba a-i face chiar con­ că simte o necesitate internă de a cunosce Să scie, că Henry a avut o scenă plini de păduri, sunt îu general mai
cesiuni de preţ, nu este numai o mistificare documentele vremii şi ale progresului. E forte iritată cu Picquart în procesul Zola, supuşi ploilor şi drumurile devin şi mai
a posiţiei de ministru constituţional, ci pu­ forte probabil, că l’au mişcat ideile lui din causă, că Picquart a dis, că aoel docu­ grele şi impracticabile. In aceşti munţi
14
nerea intereselor vitale ale ţării înaintea Tolstoi, acest mare filantrop, care propagă ment pote fi falsificat. „Minţi , i-a strigat aprâpe neumblaţi, animalele sălbatice, ca
posibilităţilor, pentru cari nimeni nu pote cu atâta căldură, în operile sale, bineface­ Henry, şi urmarea a fost un duel între a- mistreţii şi urşii abundă şi se pote
lua răspundere. rile păcii şi care a spus energic şovinistu- mândoi, care s’a sfîrşit prin o uşoră vul- ca escursioniştii să întâlnâscă mulţi în cale.
„Deci învoiala se estinde într’adevăr lui Dâroulâde, că Francesii nu trebue să nerare a lui Henry la braţ. Comunicările cu oraşele vor fi mai grele
şi asupra împrejurării, ci la cas când în­ interpreteze alianţa franco-rusă în mod şo- De atunci a mai trecut încă multă acum, căci linii telegrafice nu sunt în păr­
cercarea cu „B.eicbsrath“-ul n’ar succede vinist. vreme, pănă-ce a eşit la lumină, că Henry ţile acestea. După o telegramă sosită în
comuniunea economică să se susţină prin „Cine ar pute spune, când se va ţine în adevăr a falsificat acea cartă. De ce şi urmă din T.-Jiu, Principele Ferdinand şi
legislativa maghiară autonomă şi reproci- conferenţă? Dâcă vor participa tote statele cu ce scop a făcut-o, e greu a-se sci, pre­ suita sa au ajuns la satul Vidra, în mijlo­
tatea austriacă: atunci acesta erăşl nu în- şi cele mici, atunci nu va fi o , consfătuire cum totă afacerea cu documentele secrete cul munţilor. Din Cânenî se anunţă, că
sâmnă altceva, decât învingerea asupra lui en petit comiU, cum au fost congresele din apare mult întunecosă. prinţul Ferdinand, în excursiile, ce le face
Banffy şi cu el dimpreună" asupra justelor Paris şi Berlin. Ar fi un adevărat aeropag Unele foi din Paris susţin, că inci­ prin munţi, a ajuns şi acolo. Sosirea prin­
interese maghiare.... Baronul Banffy a fost internaţional, în care ar avă locuri trimi­ dentul Henry nu va aduce nici o întorsă­ ţului a fost o adevărată sărbătore. Satul
învins, fiind-că punctul de vedere al con­ şii a trei continente. Şi representanţii sta­ tură în afacerea procesului Dreyfus, altele întreg era decorat cu stindarde tricolore şi
telui Thun este : a întră în reciprocitate, telor mari s’ar presenta pote cu birouri pretind, că acum să impune cu necesitate casele erau pavoasate şi împodobite cu ra­
14
fiind-că nu pote opera cu „Reichsrath ui, întregi de consultatori şi experţi. revisuirea procesului Dreyfus. muri vercjl. Prinţul a luat masa şi şl a con­
14
însă reciprocitatea o garanteză numai pe „Atâta e sigur, că orl-cât de mari „Liberte comunică, că majoritatea tinuat mai departe calea spre graniţă, pen­
u
lângă anumite condiţiunî . Aici (Ţarul spune, ar fi dificultăţile, ce ar întâmpina Ţarul, cabinetului, dimpreună cu ministrul de râs- tru a privi lucrările drumului de fier, care
că acestea condiţiunl sunt urcarea cuotei scânteia aruncată nu se mai pote stinge, boiîi Cavignac, este pentru revisuirea pro­ e în curgere, precum şi pentru a inspecta
pentru Ungaria, şi eliminarea acelor părţi — a încheiat diplomatul austriac. Lumea cesului lui Dreyfus în urma constatării fă­ posiţia strategică a locului. Drumul prin­
din proiectele lui Badeni, cari sunt păgu- este încă ameţită de lumina strălucitore, cute prin mărturisirea loc. col. Henry. ţului a fost o adevărată cale triumfală.
bitore pentru Austria şi favorabile pentru ce a venit din Petersburg. Vor mai trece De altă parte se anunţă, că Cavaignac Salvele ’i anunţau sosirea şi entusiastul
14
Ungaria. Apoi continuă: multe dile pănă se vor regula ideile, după e contra revisuirii amintitului proces şi nu „ura al poporului îl însoţia pretutindeni.
„Regretăm nespus de mult, că din care trebue să se realiseze conferenţă. E află de lipsă să se mai facă nici un pas,
comunicatul de erl, nu putem constata, de­ de asemenea dubios, decă tote statele, deore-ce e convins de vinovăţia lui Dreyfus. La încoronarea reginei Wilhemina a
cât o învingere grea asupra guvernului ma­ chiar dâcă ar admite principiul desarmării, Intr’aceea loc. col. Henry s’a sinucis, tăin- Terilor de jos. Precum se anunţă din Bu-
ghiar atât pe teren de drept public, cât şi pe ar fi chiar în stare s’o facă. Anglia are du-şl beregata cu un bricifi, în înehisore. curescl, ministrul-preşedinte Sturdza a tri­
teren economic*.... 350 milione de supuşi şi o armată mică; Prin faptul acesta vina lui e agravată şi mis din incidentul încoronării reginei Wil-
să o reducă şi pe acesta ? înainte de tote apare neîndoiosă. Tot-odată lumea a fost helmiua felicitările guvernului român.
ar trebui să desarmeze adevăratele puteri surprinsă de scirea, că şeful statului major
Propunerea de desarmare. Consiliul comunal din Viena a hotărît
militare, membrii celor două alianţe. Unele general Boisdeffre a dimisionat, (âr nu după să înfiinţeze o pivniţă de vinuri a primă­
înregistrăm acll părerile a doi diplo­ din ele ar face-o bucuros, spre a-şl în­ cum s’a cjis erl din greşală, că întreg sta- riei. In acâstă pivniţă se vor vinde cu bu­
maţi, unul frances, altul austriac, cu pri­ drepta finanţele. Dâr ce ar căuta la con­ tul-major, — Red.) cu tote că Cavaignac toiul numai vinurile din Austria de jos.
vire la propunerea de desarmare a Ţarului. ferenţă state neutre, ca Belgia şi Elve­ i-s’a opus. Să chee, că succesorul lui Bois- Tote celelalte vinuri se vor vinde în sticle.
s
Etă ce a 4' primul diplomat: ţia?... Oricum, discuţia e deschisă, pi- deflfre va fi generalul Renouard. Tote vinurile străine, chiar şi vinurile un-
„Să presupunem, a cŢs diplomatul a- că-se: pax omnibus hominibus bonae volunta- gurescl, afară de şampania francesâ, vin de
cesta, că Rusia dispune de o infanterie de tis. Der cine suspecteză buna intenţie a Porto şi lichioruri, vor fi excluse din acestă
14
600.000 de omeni în timp de pace. Se ho- Ţarului, merită să fiă numit barbar . SOIRILE BILEI.
i cârciumă, piarele unguresc! varsă foc asu­
tăresce la conferenţă reducerea pe jumă­ — 21 August v. pra primarului dr. Lueger.
tate a acestei cifre, der Rusia ar lăsa aceste
Noue incidente în afacerea Regele Carol şi împăratul Wilhelm. Ofi­
300.000 de soldaţi în Litvania şi Polonia. Memoriile lui Bismarck. Din Berlin se
ciosul „Şervet din Constantinopol, în nu­
14
Ou acâsta nu s’ar face nici un serviciu Dreyfus. scrie, că memoriile lui Bismarck nu vor fi
mărul său dela 29 August st. n. publică
Austriei, care ar fi desarmat şi ea pe ju­ de însemnătate aşa de mare cum se aş­
mătate. E imposibil, ca la o conferenţă să Sensaţiune estra-ordinară a făcut îu următorele: Regele şi Regina României, tepta. Bismarck a lăsat, ce-i drept, în ur­
Paris soirea despre arestarea locotenentu- însoţiţi de toţi membrii cabinetului, ver
se reguleze tote aceste amănunte. Desar- mări o mulţime de declaraţiunî politice,
lui-colonel Henry, care, precum seim, a ju­ merge la 17 Octomvre la Constanţa, pen­
marea ar trebui precedată de un tratat de însă anevoie va fi scris memorii. Este ab­
cat un rol însemnat în procesul Zola. Acest tru întâmpinarea împăratului german.
pace pentru mai multe decenii. Atunci des- solut falsă scirea, că scrierile lui Bismarck
locotenent-colonel a fost şeful biroului de
armarea, seu reducerea înarmărilor, ar veni La serbările jubilare din Viena, din ar fi sub o censură în Berlin.
informaţie din ministeriul de răsboiii, nu­
dela sine insa-şl, căci nici un stat n’ar mai incidentul aniversării de dinei deci de ani
mit în locul lu Picquart, care a fost de­ Mormintele regilor Croaţi. Din Spalato
ave să se ocupe de cestiunl militare. Decă a suirii pe tron a Majestăţii Sale, cari săr-
părtat dela acest post. In calitatea de şef se anunţă, că savantul Bidicî a dat de ur­
s’ar întruni conferenţă compusă de Ţar, bârl se vor ţine dela 29 Novembre pănă
al biroului de informaţie, Henry avea tote ma locului, unde sunt înmormântaţi regii
ea âr trebui să fiă o conferenţă a păcii în 2 Decemvre a. c., vor lua parte — pe
documentele secrete, în păstrare, între cari Croaţiei. Mormintele au fost aflate lângă bi­
generale. Desarmarea ar fi o consecinţă cât se scie pănă acum — marele duce ru­
11
şi corespondenţele ataşaţilor militari străini. serica „Waria de lângă Salona, unde de altfel
14
naturală a păcii internaţionale . sesc Vladimir, prinţul de coronă al Italiei, ca
Ast-fel el a fost în posiţiă să falsifice şi chiar şi pe timpul împăratului Diocleţian
Cât privesce pe Francia, diplomatul representant al regelui Umberto, regele şi
documentul secret, despre care se făcuse creştinii îşi aveau un cimiter. Cel dintâifi
acesta a dis: regina Saxoniei, regele Carol al României şi
atâta vorbă în procesul Zola şi care se eli­ rege croat, Tomislav, a fost încoronat la
„Ar fi indiferent, decă Francia aprobă, regele Serbiei. împăratul german Wilhelm
cea, că derivă dela ataşatul militar prusian 910; după el au urmat pănă la 1102 uus-
său desaprobă. Francia nu pâte declara nu pote lua parte în personă la festivităţi,
Schwartzkoppen. Era o cartă adresată de pre-cjece regi croaţi. Cel mai însemnat a
răsboiii Europei întregi, chiar decă statele fiind-că pe atunci nu-şl va fi terminat încă
acesta ataşatului italian Panizz'ardi; întrânsa fost Zvonimir, care şi a căpătat corona re­
europene ar fi desarmat armatele lor per­ călătoria sa la Nil. Imperatul german, însă,
să găsiau cuvintele „cette canaille . . . gală dela papa Gregoriu. Apunând dinas­
11
manente. Dâr se pote presupune, că în po­ a anunţat, că el şi cu împărătâsa vor sosi
triva atitudinei pressei, mâsa întrâgă a po­ Etă cum să raportâză din Paris caşul în 14 Decemvre în Yiena, spre a aduce tia naţională croată, regele Ladislau al Un­
gariei a făcut cuceriri în Croaţia şi la
porului frances e entusiasmatâ de ideia Ţa­ arestării loc. col. Henry : personal felicitările Majestăţii Sale.
1102 Coloman a devenit regele ei. Săpă­
rului. Francia datoresce marea ei bogăţia „Agenţia Havas află dintr’un isvor
u
Manevrele din Bănat. Am spus, că turile după morminte se fac cu mult zel, şi
naţională epocei, care a venit după răs- particular neoficios, că ministrul de răsboiă
mâne, Sâmbătă, se vor începe în Bănat ma­ e probabil, că ele vor da de urme în­
boiele lui Napoleon, după-ce alianţa sfântă Cavaignac, de când şi-a ocupat postul său
rile manevre ale armatei comune, la cari semnate, cari vor îmbogăţi istoria poporu­
produsese şi ea o desarmare. Dela desar­ ministerial, a însărcinat un ofiţer, care să
vor coopera pe Dunăre şi câte-va monitore lui croat.
marea acâsta au câştigat în prima liniă, revideze bucată de bucată actele din afa­
de răsboiii. La aceste manavre sunt con­
timp de patru decenii, Francia şi Prusia. cerea Dreyfus. Deja în 15 August a des­ Zola din nernul sfinţilor. Zola însu-şi,
centrate două corpuri de armată şi două
Bogăţia Franciei datâză din vremea acâsta. coperit acest ofiţer o falsificare, a însciin- ce e drept, tocmai de sfânt nu trece, mai
divisii. Tema lor privesce forte mult Ro­
In Prusia spiritul militar a fost redeştep­ ţat însă despre acâsta pe ministru numai ales înaintea bisericei catolice, şi acesta
mânia. In caşul unui răsboifl general, în
tat de-abia la 1860 de cătră Bismarck, după-ce acesta s’a reîntors la Paris în 30 din causa scrierilor sale cam ultrarealistice.
care România şi Serbia ar fi angajate în
care urmărea planuri politice. E greu de August. Cavaignac a poruncit generalului Numele lui Zola de mult a fost indus în
contra Austro-Ungariei, cum ar trebui apă­
creclut, ca Francia să negligeze ocasia de Gonse sări aducă pe Henry, pe care l’a in­ cartea nâgră, ce se redacteză în Vatican
rat Bănatul şi cum vor opera cele câte-va
a scutura povara militarismului. Firesce, terogat apoi în presenţa generalilor Roger pe sâma adversarilor bisericei. De când
monitore de pe Dunăre. Este pentru prima-
că manifestul Ţarului e o lovitură puter­ şi Boisdeff're. Când i s’a presentat lui Henry însă Zola a păşit cu atâta bărbăţiă neîn­
oră, că monitorele austriace de pe Dunăre
nică pentru şoviniştii de pr-ofesie. Ţarul actul din cestiune, la început a declarat, fricată, ca apărător al dreptăţii în procesul
participă la manevre.
nu vrea să scie nimic de politica de re­ că e veritabil. Când i s’a observat apoi, că Dreyfus, cutezând să dea piept cu opiniu-
vanşă; el a condamnat’o totdâuna, dâr documentul respectiv presentă în compara- Principele moştenitor Ferdinad al Ro­ nea publică a unei naţiuni întregi, duş­
Francesii ’şi-au închipuit, că Ţarul le va ţiune cu cele-lalte ore-carl deosebiri, Henry mâniei, după-ce a pus piatra fundamentală manii săi s’au pus să scruteze întreg tre­
reda Alsaţia. Uusia acesta se sfâşie acum a recunoscut, că actul a ajuns în mânile a gărei din OălimănescI, a plecat pe Valea cutul familiei sale, în speranţă, că vor des­
14
îngrozitor . sale necomplet şi că el a adaus dela sine Lotrului spre Brezoiu, cătră munţii din coperi ceva scandalos, cu ce ar putâ dis­
Etă cum se esprimă diplomatul aus­ ultima proposiţiune. In fine a mărturisit judeţul Gorj. Alteţa Sa a luat dejunul la credita şi pe Zola. Când colo, ce să vedl ?
triac cătră un redactor dela „Neue Freie Henry, că documentul întreg Va fabricat în­ orele 12 la Brezoiu şi la 2 a plecat cu Resultatul a fost tocmai opus, căci s’a con­
Presse : su-şi. Momentan a fost apoi Henry trans­ suita sa în creerul munţilor, prin posiţiile statat, că Zola e descendent direct al unui
u
„Hotărîrea Ţarului purcede de sigur portat la Mont-Valerien. cele mai pitorescl, der şi cele mai retrase, sfânt al bisericei catolice. Acest strămoş
din propria sa iniţiativă. Pare imposibil, De altmintrelea se asigură, că con­ sălbatice şi nepopulate din ţâră. Iu aceste sfânt al lui Zola a fost „sfântul Ioan Zola
ca vre-un bărbat de stat să-’l fi inspirat. vingerea ministrului de răsboiii Cavaignac locuri comunicaţia este fârte anevoiosă, Botezătorul , canonisat între sfinţi de papa
14
•Cine cunosce pe contele Muraview, va soi, despre vinovăţia lui Dreyfus, n’a fost ab­ satele sunt forte depărtate unele de altele, Pius IX în 1860. Sfântul Zola, adecă pă-