Page 71 - 1898-08

Nr 183 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

şind în 1602 între Jesuiţi, a fost trimis ca persone cu renume istoric. Forte originali taxa pentru testimoniu şi anuar 1 fl. 50 cr., ULTIME SOIRI.
misionar mai întâiii în posesiunile indiene sunt „gigerlii“ din tote timpurile, aşa 2) taxa pentru bibliotecă 50 cr., 3) taxa
ale Portugaliei, în urmă în 1606 în Japo­ unul cu glugă în cap din evul mediu, şi în de membru al societăţii de lectură 1 fl., Viena, 1 Septemvre. Deschiderea
u
nia, unde în 1620 a murit morte de martir. fine „gigerlii francesi de ambe sexele, pănă 4) toţi şcolarii, cari se scriu pentru întâiii „Reichsrath“-ului austriac se aşteptă
la finea vecului trecut. la aceste institute, vor plăti odată pentru pe cjiua de 24 Septemvre. „Poli.tik“
Congres zionisi. La 28 August s’a
In despărţământul porturilor poporale totdeuna o taxă de înscriere de 4. fl. dice, că proiectele despre pact vor
ţinut in Bazei al doilea Congres zinonist,
naţionale, afară de Regina României, care De didactru se scutesc cei lipsiţi de fi înaintate parlamentului în forma
la care au participat 380 membri. Preşedinţi
presentă un tablou aprope complet de tote mijloce sub anumite condiţiunl, cari se pot lor neschimbata.
ai Congresului au fost aleşi Dr. Herzl din
porturile românesc! din popor, s’au distins
Viena şi Max Nor dan din Paris. Cel din- afla dela Direcţiune. Paris, 1 Septemvre. Ministrul de
prin daruri deosebit de bogate reginele din Arseniu Vlaicu,
tâiîi a vorbit Dr. Herzl despre cestiunea resboiu Cavaignac a adresat gene­
Svedia şi Italia, Serbia şi Olanda, er din­ director.
ovreescă, pe care este chiămată a-o des- ralului Boisdeffre o scrisdre, comu-
tre aristocratele francese principesa Bibescu,
lega zionismul. A vorbit mult jupanul nicându-i, că nu-i primesce dimisia,
care e stabilită la Paris.
Herzl despre persecutarea Jidanilor. In fine decât după pertractarea asupra îm­
Sunt păpuşi din Austro-Ungaria, El­ Din viaţa reginei Wilhemina.
el dise, că zionismul trebue sg între în prejurărilor, cari l’au făcut se crădâ
veţia, Francia. Scandinavia, Spania, Italia, Regina Wilhemina a Ţărilor de jos
tractări cu guvernul turcesc pentru coloni- un neadevăr. Ministrul a însărcinat
Ţările de jos, Anglia şi Rusia; ba chiar şi
sarea Palestinei ou Ovrei. In acelaşi spirit a fost fiica regelui Wilhelm III, născută pe Boisdeffre cu conducerea acestor
de peste depărtate mări, din Japonia şi
a vorbit şi Max Nordau. din a doua căsătoriă a acestuia cu prin- pertractări.
America, din Marocco şi India. cesa Emma de Pyrmont-Waldeck.
Dela universitatea din Budapesta. Au Aprope 1000 de păpuşi cu 1300 fi­
fost aleşi şi întăriţi din partea ministrului guri sunt espuse, afară de acestea un şir Regina Wilhemina a moştenit mai D I V E R S E .
de instrucţia: de rector Dr. Milialkovies de modele de case cu locuitori, arangiate multe trăsături ale caracterului tatălui său.
Gâza, de decan al teologiei Dr. Breznay grandios. In tocmai ca şi tatăl său, ţine strict la Biserică ambulantă pe apă. Pe rîul
Bela, de decan al facultăţii iuridice Dr. Esposiţia din Neuwied s’a făcut în etichetă, şi deja din anii copilăriei a tre­ Delaurare din America nordică circulă per­
Nagy Ferencz, de decan al facultăţii de scop de binefacere. buit să fiă tractată tot-dâuna ca regină, căci manent o biserică zidită pe două corăbii,
medicină Dr. Klug Nândor, şi în fine de tînăra regină încă din fragedă copilăriă er pe turnul bisericii fâlfăe un steag cu
u
ţinea la drepturile şi privilegiile, ce i-le inscripţiunea „Bethil . Biserica e condusă
decan al facultăţii filosofice Dr. Frohlich
Izidor. Aasimt şcolar. asigură nascerea şi posiţiunea sa. Când în acele părţi, unde ancoreză mai multe
într’o diminâţâ a voit să între ceva mai vapâre, pentru-ca matrozii să şi potă face
Pe trenul ce circulă între Braşov şi Anul şcolar 1893—99 la şcolele medii de timpuriu în odaia mamei sale, âr ca­ cu uşurinţă datorinţa cătră Dumnedeu,
Satulung s’au aflat în decursul lunei Au­ gr. or. române din Braşov se va începe meriera voia s’o împedece cu observarea,
gust următorele obiecte : [o batistă, o 61ă cu 2 Septemvre 1898 st. v., adecă în 14 că e prea de diminâţă, mica principesă Fonograful în serviciul diplomaţiei. Lord
de tinichea, un pantof de copil, o cărpă Sept. st. n. Părinţii, cari doresc a-şl da i-a răspuns cu mândrie şi in ton porun­ Salisbury, ministrul-preşedinte engles, a
albă, un cort, un coş de haine, o umbrelă, copiii la aceste şcole, sunt poftiţi a-se pre- citor : fost primul, care a pus fonograful în ser­
un sac de merinde. Păgubaşii se pot adresa senta cu fiii lor în cancelaria Direcţiunii viciul diplomaţiei. Fiind om nervos, ’i place
la şeful staţiei de lângă promenada din loc, în dilele de 2, 3, 4 Septemvre v. pentru în­ u — „Deschide, eu sunt regina Ţărilor să luere neconturbat şi de aceea de regulă
în timpul orelor oficiose. matriculare. de jos . singur. Se pote însă întâmpla, ca în de­
Primul instructor al principesei a fost cursul lucrărilor sale să se ivâscă necesi­
Şcolarii, cari se inmatriculâză pentru
Predici. Poimâne (Duminecă în 23 însu-şi bătrânul rege Wilhelm III. Păsto­
prima dată la şcolele nostre medii, vor tatea, de-a da secretarului său unele îndru­
August v.) va predica în biserica Sf. Ni- rului „Van der Flier ’i-s’a 'încredinţat mări. Pentru astfel de caşuri are două fo­
tt
colae din Scheitî părintele: Dr. Vosilie aduce testimoniu şcolastic, estras de botez crescerea religiosă şi etică a reginei, er nografe lângă sine. Intr’unul din aceste
şi certificat de revaccinare. In 31 August
Saftu. măestrul de curte Salverda de Grave avea spune marele bărbat de stat tot ce ar tre­
v. şi 1 Septemvre v. dela 8 — 12 ore a. m.
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au să supravegheze instrucţiunea în celelalte bui să-i spună secretarului său; er acesta
ocupaţiuni sedentare sunt prafurile Seidlitz şi dela 2—5 ore p. m. se vor ţine esame obiecte. Mai multă predilecţiune şi interes mai târejiu, desfăcând fanograful, face să
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ nete supletorii şi de emendare. Cei ce s’ar
tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl. presentă mai târejiu, au să petiţioneze la avea mica principesă pentru istoria Ho- i-se dicteze t6te îndrumările ministrului.
landei şi pentru faptele eroice ale străbu­
se p6te căpăta dilnic prin poşte de câtră far­ direcţiune, dovedind cu atestat valabil causa Gropiţe pe obraz. Un medic polones
macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. nilor săi. Descrierea stării insuportabile de
întârzierii. a inventat un aparat, care să servâscă fe­
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă sS s§ oprimare a Holandesilor din partea archi-
Didactrul, care se va depune îndată
ceră preparatul lui Moli provecţut cu marcă şi ducelui Alba şi a Spaniolilor, a făcut o telor şi femeilor să-şi facă pe obraz gro­
ssubscriere. la înmatriculare, este pentru şcolarii ro­ impresiune atât de adâncă asupra spiritu­ piţe. Aparatul se compune dintr’o mască
mâni de religiunea gr. or. şi gr. cat. cu cu sîrme, provădută la partea interiâră cu
lui fraged al micei principese, încât în-
totul de 12 fl. în gimn. infer. şi în şcola liniuţe la vârf puţin bombate. E de ajuns,
Esposiţia dela Neuwied. tr’una din dile dise în faţa mamei sale:
reală, er îu gimnasiul superior de 20 fl. ; asigură iventatorul, ca acâstă mască să fiă
„îmi pare forte rău, der regele Spaniei
In cea mai mare linişte s’a iniţiat în pentru cei de alte confesiuni didactrul se aşeejată pe obraz înainte de culoare, şi cu
îşi pâte pune pofta în cuiti, căci la cur­
castelul princiar din Neuwied, o esposiţie socotesc îndoit. Afară de didactru fiă-eare ajutorul unui şurup se aduc liniuţele în
tea mea n’are ce să caute nicî-odată“.
de mare importanţă, pusă la cale de mama şcolar are se platâscă înainte 1) taxa posiţiunea dorită. Un resort de oţel regu-
(Reginei României şi sprijinită prin conlu­ pentru testimoniu şi anuar 1 fl. 50 cr. 2) Mai greu se putea împăca regina lâză apăsarea A doua cji, la deşteptare, —
crarea puternică a Carmen Sylvei. Sunt taxa pentru bibliotecă (în gimn. super. 60 Wilhelmina cu stricta ei guvernantă en- dâcă cumva a putut durmi, — domnişâra
arătate pe figuri de păpuşi porturile isto­ cr.; în gimn. infer. şi şcola reală 30 cr.), glesă Miss Winter. Drept aceea s’a şi folo­ seu domna găsesce, după dorinţă, pe obraz
rice şi poporale în grupuri deosebite, pro­ — 3) Şcolarii din gimnasiul superior mai sit de ori-ce ocasiune, numai să pâtă su­ două, trei seu ori câte drăguţe gropiţe ar­
curând ochiului o deliciosă privelisce. au să plăteseă şi taxa de membru a socie­ păra pe englezoica. Aşa d. e. e cunoscut tificiale.
Din grupul special al Reginei Elisa- tăţii de lectură (cl. VIL şi VIII 1 fl., er faptul, că într’un rând, când guvernanta
beta se arată cu multă mândrie domna cl. V şi VI 50 crucerî); 4) toţi şcolarii, i-a dat drept pedepsă să desemneze harta
Despina, care la 1512 şi a sacrificat tote cari să înscriîi pentru întâiii la aceste in­ Europei, sburdalnica principesă a desem­ „ALBIM" institut de credit şi de economii.
sculele, în faţa bărbatului său Neagoe şi stitute, vor plăti odată pentru totdâuna o nat cu intenţiune Holanda în conture co­ Filiala ISrnşov.
a întregului divan, pentru-ca sg potă zidi taxă de înscriere de 4 fl. losale, er Anglia numai cât un punct, ca
biserica dela Curtea de Argeş. Nu mai De didactru se scutesc cei lipsiţi de să-şi potă năcăji guvernanta. Conspectul operaţiunilor în luna lui August 1898.
puţin interesantă e figura domnei Chianja, mijlâce’sub anumite condiţiunl, care se pot Acum vre-o câţi-va ani, când ambele I n t r a t e :
o priuţesă din Moldova, care însa-şi s’a afla dela Direcţiune. regine ale Holandei se aflau în Osborne Numărar cu 1 August 1898 fl. 10,698.—
suit pe cal, ca cu securea în mână sg-şi Braşov, 20 August v. 1898. pe insula Wight, er principesa de Wales Depuneri spre fructificare . „ 147,886.61
apere copilaşul de boierii resvrătitorî. întreba pe mica regină a Ţărilor de jos, că Cambii răscumpărate. . . „ 212,171.52
Direcţiunea şcolelor medii 658 83
Cea mai interesantă piesă din grupul ce a surprins’o mai mult în Englitera, răs­ Conturi curente . . . . 7 )
gr. or. române. împrumuturi pe efecte şi
Carmen Sylvei este o scenă mare, ce punse Wilhemina de Nassau-Orania cu o 29,289.60
* alte împrumuturi . . T)
înfâţişeză alaiul de nuntă al unei ţgrance răutăciosă alusiune la guvernanta ei: „Uni­ Monetă.................................... 5,620 65
române bogate. Pentru presentarea acestei Anul şcolar 1898-99 la şcola comer­ cul lucru, ce m’a surprins e, că aici am Comisiuni, Cupone şi Efecte 1) 16,626.77
grupe pline de viaţă, pictorul Eugen Kampf cială superioră gr or. română din Braşov întâlnit atâţia omeni amabili, la ceea-ce, Bănci...................................... 189,657.32
a pictat un peisagiu, care decorativ face se va începe cu 3 Septemvre 1898 st. v., judecând după modelele, ce le-am văclut Interese şi provisiuni . . T) 12,526.64
Diverse................................... 1,371.22
14
efect puternic şi represintă ţinutul din Si­ adecă în 15 Sept. st. n. Părinţii, cari do în Holanda, nu mă puteam aştepta . n
naia şi Dobrogea. Partea figurativă la fi­ resc a-şi da copiii la acâstâ şcolă, sunt f l . 626,407.16
gurile principale o formeză popor româ­ poftiţi a-se presentă cu fiii lor în cance­ ÎL i t e r a 11 1 p ă. E ş i t e :
nesc, ospeţî de nuntă călări, ciobani şi fe­ laria Direcţiunii în cfilel© de 1, 2, 3 Sep­ Depuneri spre fructificare a. 143,535.98
ciori şi fete, dintre cari mai tare bate la temvre v., pentru înmatriculare. A apărut în Tipografia „A. Mureşianu“ Cambii escomptate . . n 193,679.51
■ochi miresa îutr’ua car cu boi şi gătită cu Şcolarii, cari se înmatriculeză pentru Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe­ Conto curent ........................... 1,523.34
împrumuturi pe efecte şi alte
1
cununa pe cap. prima-dată la şcola nostra, vor aduce tes­ cială a plantelor *, din „Manualul compLct împiumuturi........................ 22,112.—
14
Pomposă este trăsura de încoronare timoniu şcolastic de cel puţin 4 clase gim- de agricultură raţională de Dr. G. Maior, 7 7
Monetă..................................... 8,485.37
a Carmen Sylvei trasă de 8 armăsari, şi în nasiale, reale seu civile, extras de botez şi profesor de agricultură la şcola cen'rală Comisiuni, Cupone şi Efecte 7 7 49,604.73
care şede regina lângă o damă de curte. certificat de revaccinare. In 31 August v. dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru Interese şi provisiuni . TI 1,328 68
Regina presintă pe domna general Poenaru, şi 1 Septemvre v. dela 8—12 ore a. m. şi usul şcâlelor secundare şi superiore de agri­ Spese şi salare......................... 7 7 1,657.30
BsucI......................................... 193,922.24
care a brodat pentru acestă grupă toaleta- dela 2—5 ore p. m. se vor ţină esamenele cultură, seminarii, şcole normale (prepa­
Diverse .................................... 1.285.11
de încoronare întocmai după original. Doug supletorii şi de emendare. In 3 Septemvre v. randii) şi de consultat pentru agricultorii
Numărar cu 31 August 1898 V 9,272.95
grupe singuratice presintă pe Carmen Sylva se vor ţine esamenele cu privatiştii. Cei practici. Voi. II conţine 624 pag. octav
f l . 626,407.16
în etate de 17 ani cu crinolina, şi în etate ce s’ar presentă mai târdiu, au să se presen- mare, ou 202 figuri în text.
de 50 de ani în toaletă sură de mătase, cu teze la direcţiune, dovedind cu atestat va­ Se pote abona la Tipografia „A. Mu- V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
pgrul sur despletit şi cu vgl lung, alb. labil causa întârdierii. reşianu* şi librăria H. Zeidner, Braşov, I. diligent, adjunct.
4
In despărţământul istoric al esposiţiei Didactrul, care se va depune îndată Kraft Sibiiu. R. Ardelea m. p.
se văd porturi ante-cristiane de Egipteni, la înmatriculare, este pentru şcolarii români compt&bil.
Preţul: voi. I. 5 cor6ne sâu 7 lei
Assirieni şi Germani. Urmâză Grecia şi de religiunea gr. or. şi gr cat. cu totul de
pentru România ; voi. II. 8 corone seu 10
Roma, cari represintă epoca classică. Apoi 30 fl., pentru cei de alte confesiuni didac­
lei pentru România. Proprietar: Ur. Aurel Mur'tsşiaais.-
urmâză tote porturile din secolul VI—-XIX, trul se socotesce duplu. Afară de didactru
•care sunt arătate prin păpuşi representând fiă-care şcolar are să plăteseă înainte l) Redactor responsabil: ©-regeriu M&îaiv
t