Page 73 - 1898-08

ItE DICŢIUNEA, „gazeta* iese în uscare ji,
Administraţlunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Unearia:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sâso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă S fl. pe un.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şĂse
I H S E R A T E ae primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumără la tdte ofi-
In Viena: M. Dukea Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augenfeld &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollka Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administratium:a, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bar g: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o ooldnil 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ d-e 34=) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 184— Anul LXI. Braşov, Duminecă 23 August (4 Septemvre). 1898.

se tem, ca nu cumva tocmai prin
Nicolae II cătră poporele lumii. De aceea a şi întâmpinat pro­ reformeze tbte, ar trebui înainte de
încercarea de a pune în fiinţă mă- punerea Ţarului deja dela început tOte să înceteze tirănia la mic şi
Cea mai însemnată întâmplare răţa ideă de pace — care, după nedumeriri şi temeri, mai ales în mare, şi regimul echităţii, dreptăţii
a timpului de faţă este manifestul, cum se cţic , este cu foc părtinită Francia şi apoi în Englitera. Fran- şi al libertăţii să împărăţescă pre­
0
ce l’a adresat Ţarul rusesc, Nicolae de împerătesa şi de împărătesa-vă- cesii, cu tdtă amiciţia şi alianţa, ce tutindeni. Pentru o astfel de ţîntă
II, prin ministrul seu de esterne Mu- duvă a Rusiei, precum şi de regina o susţin cu Rusia, sunt nedumeriţi sublimă, vrednică de omenire şi de
raview tuturor statelor, cari sunt Danemarcei — să se dea nascere a sci ce se va întâmpla la confe­ marea ei chiămare, cine nu s’ar în-
representate prin trimişii lor la cur­ unor certe, din car! la urmă să iese renţă cu Alsaţia-Lotaringia ? Fran- călcji, cine nu s’ar însufleţi, cine nu
tea din Petersburg. răsboiul. cesii nu vor nicidecum să renunţe ar fi gata să stărue şi să lucre cu
In acest manifest împăratul Ni­ Idea de pace eternă a fost sus­ la aceste provincii şi dec! nu se pot abnagare ca să fiă ajunsă?
colae apeleză la simţămintele no­ ţinută de mult de nobilele spirite împăca cu ideia unei păci şi des- De n’ar fi aşa mar! slăbiciunile
bile şi umanitare ale tuturor gu­ ale filosofilor, ca Kant, Bernardin armăr! generale înainte de-a se re­ şi patimele omenimei s’ar putâ nă­
vernelor, şi le învită la o mare con- de St. Pierre şi alţii; pentru ea stă- gula cestiunea provinciilor ocupate dăjdui, că veacul viitor ne va aduce
ferenţă de pace, al căreia scop să ruesc şi astăcj! aşa numitele con­ de German!. Englitera ârăşî nu e imperiul păcii şi al dreptăţii. Dăr
fiă a cbibzui asupra mijlOcelor ce­ grese şi reuniri de pace. Der cine nu dispusă să-şî micşoreze flota; armată bine e, că s’a făcut cel puţin un
lor mai potrivite, prin car! s’ar pută ar recunbsce, că pe cât de frumOsă are şi aşa fOrte puţină, er cât pen­ început. In lucruri mar! e de-ajuns
pune capăt înarmărilor necurmate, şi mare este idea, pe atât de grea tru planurile Rusiei, ea le privesce ca omul să şi voiescă numai. Şi aşa
car! cu cheltuelile lor enorme storc şi anevoiOsă se vede a fi ducerea ei cu mare neîncredere. credem, că şi propunerea Ţaru­
măduva poporelor. în deplinire. Câte păsurî nu au însă celelalte lui, or! câte greutăţi va întîmpina,
Ţarul vrea dâr o desarmare ge­ împăratul Napoleon III a fost state, Rusia însă-şî, care în Asia totuşi va aduce un bine pentru po-
nerală, ca să se pbtă asigura pacea făcut şi el o propunere cam aseme­ trăesce în cea mai mare încordare p6re prin aceea, că va sili pe tdte
pentru mult timp încetând de a mai nea aceleia, ce o face acum împă­ cu Englitera? Va fi dec! grea pro­ guvernele lumei a-se gândi odată
fi o pace înarmată ca cea de as- ratul rusesc. In Novembre 1863 el blema viitOrei conferenţe de pace, serios, că popdrele nu trăiesc pe a-
tăcjî, care din an în an înmulţesce a propus un congres pentru revisui- chiar de s’ar mărgini numai a cere cest pământ numai ca să plătâscă
sarcinele publice, ce apasă atât de rea tractatelor dela 1815, dâr An­ dela state să înceteze cu înarmările contribuţii de sânge şi de avere pen­
greu asupra popOrelor şi împedecă glia nu s’a învoit şi, trei Iun! mai şi se reducă şi din armatele, ce le tru a împlini poftele celor puternic!.
desvoltarea lor culturală şi econo­ târcjiu, a isbucnit răsboiul danes, din au acjL Şi de aci s’ar nasce mar!
mică care s’au născut cele două mar! răs- neînţelegeri, căcî încrederea lipsesce
In t6tă lumea propunerea pu­ bdie ale veacului nostru, dela 1866 şi unde nu-i încredere, nicî pacea Revista politică.
ternicului domnitor al tuturor Ruşi­ şi dela 1870, — răsbOie, car! au scos nu pOte dăinui.
lor a făcut o adâncă impresiune. In la ivelă militarismul, ce bântue Pănă acum am vorbit însă nu­ Am arătat în numărul trecut
primul moment surprinderea a fost astăcj! Europa, înghiţând milibnele mai de poporele mari, der ce se va de Duminecă cât de încurcate sunt
generală, căci nu s’a aşteptat, ca pacînicilor cetăţeni pentru scopuri întâmpla cu popOrele mici: avâ-va trebile dinăuntrul monarchiei în urma
tocmai acum să se facă o astfel de de înarmare. conferenţa de pace în vedere sOrtea marei crise a pactului dualist. Con­
propunere pentru desarmarea gene Despre un lucru sunt toţi de-o acestora? Putâ-va ea să-şî ridice ferinţele, ce le au avut miniştrii aus­
rală şi încă din partea Rusiei, cea părere: nici unul din statele, car! glasul, în interesul păcii, în favorul triac! şi ungar! la Viena între sine
mai mult bănuită, că s’ar purta cu vor fi învitate la conferenţa pro­ celor asupriţi, silind guvernele să şi sub presidenţia monarchului, n’au
planuri de cucerire. pusă de Ţarul, nu va pută să refuse respecteze în tdte privinţele, şi în- isbutit a face lumină deplină în în-
Gândindu-se mai de aprdpe asu­ a lua parte la acâstă conferenţă de afară şi înăuntru, principiile de tunerecul, ce învăluesce afacerea
pra lucrului, ărăş! toţi au foet de pace. Greutatea cea mare va fi însă egalitate si de drept, pe cari, după pactului economic. Nu se scie pănă
părere, că se cuvine mare laudă tî- după-ce se va întruni conferenţa. cum cjice manifestul Ţarului, se in­ acum, care dintre ei ar fi învins şi
nărului Ţar, fiind-că şi-a ales şi şi-a Cum să se apuce ea de lucru? Ce tern eiâză siguranţa statelor şi feri­ cum o să se arangeze lucrurile în
pus o ţintă atât de măreţă pentru să facă mai întâiii: să caute a de- cirea popârelor? Cum s’ar pute alt­ viitor cu privire la cestiunile econo­
binele omenirei. Despre nobilele in- lătura certele şi nemulţămirile din­ fel consfinţi solidar din partea tu­ mice şi vamale, care preocupă de
tenţiunî ale împăratului Nicolae II tre state, or! să le lase la o parte turor statelor mar! şi mici, la vii- atâta amar de timp cercurile poli­
nu se îndoesce nimeni. Credinţa ge­ şi să ceră numai jreducerea înarmă­ tOrea conferenţă de pace acele prin tice şi opinia politică din cele două
nerală este, că el doresce pacea sin­ rilor militare? Şi una şi alta va fi cipii de egalitate şi de drept? jumătăţi ale monarchiei. O însămnată
cer. Cu t6te astea însă pasul guver­ împreunată cu mar! greutăţi şi chiar Etă deci, că ţinta, ce şi-a pus’o parte a foilor unguresc!, car! ţin
nului său e privit chiar ca periculos pericule, deOre-ce prea multe sunt Nicolae II este uriaşă. Ca să fiă partea lui Banffy în acâsta mare
pentru pacea lumei. Cei mai mulţi încă păsurile statelor şi popOrelor. ajunsă, ar trebui să se schimbe şi luptă pentru pact, au bucinat pe tdte

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 siunî sărbătoresc! purtam frac şi atunci, ba ale unora am fost noi chiar care a spart păretele cel despărţitor,
cilindru, eră costum românesc nu şi iniţiatorii; de esemplu: adunărei şi tinerimea română academică din
Amintiri din tinereţe. purtam, căci nu aveam, şi stipendiul naţionale ţinută în Câmpul Liber­ Sibiiu a fost aceea, care a sciut să
dea faptului o însemnătate naţională.
romonţian de 7 fl. la lună abia-’m! tăţii la 15/5 1861, la care am par­
ajungea pentru lapte, încălţăminte ticipat 28 inşî. Insă ne vedeam şi de Br. L Vasiliu Pop, mai târcjiu
De lângă Ampoiu, August 1898.
şi spălatul schimburilor. De acasă studii; dovadă, că dintre noi au eşit vice-preşedinte al guvernului tran­
In „Gazeta Transilvaniei , mi­ dela părinţi, car! mai aveau afară de mulţi advocaţi de frunte, judecător! silvan, apoi preşedinte al tribunalului
41
nierii cu data de Duminecă, au eşit mine încă trei copii la şcolă, la car! bun!, dintre car! astăcj! trei inşi suprem transilvan, era pe atunci
mai mulţi articul! sub titlul „Amin­ le ducea mama cu desagii în spate ocupă loc în tribunalul suprem al consilier la forul de apelaţiune în
tiri din Ardeal , scrişî de amicul mâncarea de două or! pe săptămână ţării. Ascultătorii român! de drepturi Sibiiu. El era unul dintre cei mai
44
„Mugur mugurel , car! pot <jice, sunt la Alba-Iulia, — fOrte puţin ajutor dela academia din Sibiiu erau la de frunte bărbaţi ai gr.-catolicilor.
44
destul de interesanţi. Autorul se căpătăm ; dam înse instrucţiuni din 1859 vr’o 12 la număr, eră în 1860 Ou finea anului 1869 fiind denumit
ocupă în amintirile sale şi cu miş­ studiile gimnasial! la copilul unui —1861 se înmulţiseră la vr’o 35 Ei consileriu de secţiune la minis-
cările politice ale Românilor de aici urloeriu, unde primiam prâncjul, la erau de două confesiuni: gr.-catolici teriul de justiţie din Viena, Şaguna
de prin aDii 1860 şi anii următor!, o domnişOră română pe care o in- şi gr.-orientalî, însă între sine toţî a dat în onorea lui un prânej, la
apoi şi cu ţinuta ascultătorilor de struam limba română şi isteria uni­ uniţi într’un simţ: simţul naţional ro­ care a întrunit întrâga inteligenţă
drept român! dela facultatea juridică versală, şi la un consilier de şcOle mânesc. Diferinţa de confesiune nu-i română de ambele confesiuni din
din Sibiiu de pe atunci, numiţi, cum ungur pe care încă-1 instruam în conturba în românismul lor, şi lu­ Sibiiu. Pacea a fost gata, eră săr-
cjice domnia-sa inproprie, juriştî“. limba română, şi astfel m’am sus­ crau mai vârtos pe cale socială la barea păcei a arangiat’o tinerimea
r
Pe aceştia îi înfăţişeză apoi ceti­ ţinut şi eu la studiul jurelor, ca cei delăturarea neînţelegerilor ivite între academică, însă cu mari greutăţi.
torilor săi, ca pe nesce omeni, car! mai mulţi dintre juriştii din S'biiu: Românii trănsilvănenî, in urma cu­ In curând sosi cjiua onomastică '
ua
făceau numai părăc}!, cu costumele cu munca mea. Luam însă parte cu noscutelor cercularii în cause bise­ a lui Şaguna, <j' sântului Andreiu.
lor naţionale, cu vestminte negre, ceilalţi coleg! român! şi !la părăcjî, ricesc!, eşite dela episcopia românescă Tinerimea nOstră academică, privind
pălării înalte şi mănuşi, cu discur­ pe cari timpurile de atunci le făceau din Blaşiu şi Sibiiu. Urmările funeste în Şaguna pe restauratorul păcei
suri bombastice de felicitare şi gra­ adese de lipsă pentrn redeşteptarea ale împărecherei între Şuluţiu şi Şa- între fraţi, a hotărît a-i face un con­
tulare. Scriitorul acestor rânduri, a simţului şi aprinderea entusiasmului guna le simţiau cu ceilalţi Români duct de facle. Un greco-catolic a
fost şi el unul dintre Juriştii de naţional, dâr luam noi parte activă şi tinerii noştrii dela academia din fost însărcinat cu ţinerea vorbirei
44
pe atunci dela Sibiiu, care la oca- şi la tdte acţiunile naţionale de pe Sibiiu. Şaguna a fost cel dintâiu, | ocasionale. Serenada era să se facă