Page 74 - 1898-08

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr, 184-1898.

cărăîile, că guvernul unguresc ar fi au convocat conferenţe pentru a-se ţională şi progresul economic. Cri- căci nu mai încăpeau. înainte de-a ajunge
biruit asupra guvernului austriac, sfătui, ce vor ave se facă, ce atitu­ seJe economice sunt a se datori în la Beiuş, comitetului i-s’au făcut încă o
fiind-că l’a silit pe acesta se facă dine se observe în faţa gravei si- mare parte înarmărilor neîntrerupte primire căldurosă, la gara din Sâmbăts&g
1(
încă o încercare cu „Reichsratk -ul tuaţiuni. şi escesive şi periculului, ce’l creeză (Szombatsâga-Rogoz). Aci se adunase mul­
din Yiena, despre care seim, că în * îngrămădirea de material de răsboiu, ţime de ţărani români sub conducerea d-lui
urma oposiţiei ce au făcut’o Nemţii, Este interesant, că şi Nemţii din transformând pacea armată în sarcini protopop loan Pop din Hadad, care bine­
zădărnicind orî c-e fel de desbaterî, strivitore, pe carî poporele le supârtâ din ventâ comitetul printr’o vorbire frumosă.
Germania se arată îngrijaţî de cele
a fost trimis acasă prin rescript îm­ ce vor urma în cestiunea crisei pac­ ce în ce mai greu. Preşedintele Asociaţiunei le mulţămi, ară­
părătesc. Altele din potrivă susţin, tului austru ungar, ţfiarul „Post din A pune cap6t acestor înarmări tând, că scopul pentru care luptăm şi am
11
că Banffy în loc de a învinge, a Berlin scrie un articul din inciden­ neîncetate şi a căuta mijldcele de luptat întotdeuna, este păstrarea limbei
fost el învins prin faptul, că s’a în­ tul viitorei convocări a parlamen­ a preveni periculele, ce ameninţă nâstre.
voit, ca Thun se convâce parlamen­ tului din Viena, în care face atenţi lumea întrdgă, este cea mai su­ Sera trenul sosi la Beiuş. La gara de
tul din Viena, fără ca acesta se i pe Germanii din oposiţia austriacă, premă (lato riâ a tuturor statelor. aici nu te mai puteai mişca, atâta lume
dea lui Banffy asigurări, că proiec­ se se lapede de purtarea lor de pănă Majestatea Sa împăratul m’a românescă se adunase. Când trenul sosi în
tele despre pact vor pute trece te- acum şi se nu mai facă obstrucţie gară, mulţimea erupse în strigări de „Să
făre prin acest parlament. De ase­ prin care primejduesc posiţia de însărcinat să propun tuturor guver­ trăescâ , cari făceau să răsune văile Biho­
u
nelor, cari sunt representate la curtea
menea se susţine, că ministrul-pre mare putere a monarchiei şi pacea rului. După-ce strigătele încetară, luâ cu­
şedinţe austriac n’a făcut lui Banffy interioră a statului. rusâscă, întrunirea unei confereuţe, vântul d-1 protopop gr. cat. din Beiuş
care, cu ajutorul lui Dumnecţcu, ar
acâsta concesiune, decât numai sub fi un prevestitor fericit pentru veacul Augustin Antal, care bineventâ comitetul şi
condiţia de a-se urca cuota peotru ce vine. Ea ar întruni într’un pu­ pe ospeţl prin următârea vorbire :
Ungaria, dându-i acesteia în schimb Manifestul Tarului. ternic mănunchiu silinţele tuturor
mici favoruri economice în proiec­ * statelor de a face se triumfe ideia Bineventarea la gara din Beiuş.
tele pactului. Monitorul oficial din Petersburg a păcii universale asupra elementelor Magnifice domnule president!
publicat o notă circulară, pe care de tujbmări şi discordii, ea ar ci­ Strălucit comitet central!!
Acum se dă ca sigur, că „Rei- ministrul de esterne rusesc Muravieiv menta în acelaşi timp înţelegerea Ou devotamentul cel mai curat al
chsraih“-ul se va convoca pe cjiua de a adresat’o representanţilor statelor printr’o consfinţire solidară a princi­ veneraţiunei am grăbit aici a vă întâmpina
26 Septemvre. Soirea acesta o aduce streine acreditaţi la curtea Ţarului piilor de echitate şi de drept, pe cu salutarea cea mai căldurosă, de bine
11
oficiosa „Wiener Abendpost . Speran­ şi al căreia cuprins este pe scurt care se başeză siguranţa statelor şi a po­ aţi venit la noi, voi apostoli dela margini,
ţele, ce se lâgă de lucrările „Reichs- următorul: ^ pdrelor. apostoli adevăraţi şi rîvnitorî la cultura şi
rath“-ului sunt forte neînsemnate, Majestatea Sa stăpânul şi împăratul luminarea poporului nostru românesc; mai
ba nu f'ără de 6re care temeiu se meu — c|iee Muraview — e pătruns mult, domnilor! cu focul inimei nostre do­
susţine, că el nu va avă nici un re- de simţul nobil şi umanitar, ce is- Adunarea din Beiuş a Asociaţinnei. rind am dorit a vă îmbrăţişa şi strînge la
piepturile nostre, pe voi, fraţii noştri cei
sultat, deore-ce oposiţia germană va voresce din idealul, cătră care ar
Adunarea generală, a „Asociaţinnei mai distinşi şi buni, căci pe terenul cel
începe ârăşî obstrucţiunea la cas trebui se nisuescă tote guvernele,
pentru literatura română şi cultura poporului vast al eulturei neamului nostru nu pote
când contele Thun nu va retrage de a se susţine pacea şi de a se reduce
român , ce s’a ţinut anul acesta pentru în-
u
ordonanţele de limbă, lucru, care cât mai mult posibil înarmările escesive, să fie între noi deosebire nici de credinţă,
tâia-oră la Beiuş, în mijlocul fraţilor noş­
este greu de crecţut, având în vedere, ce apasă asupra tuturor naţiunilor. tri din Bihor, a fost una din cele mai fru- nici de condiţie, nici de etate, ci toţi ca
u
că guvernul austriac nu va voi se Guvernul împărătesc află mo­ mose şi mai imposante. Serbările, ce Ro­ unul, „viribus unitis , punând umăr la umăr,
se pună râu cu Cehii şi cu celelalte mentul de faţă fdrte potrivit, ca pe mânii bihorenî le-au arangiat în onorea şi avem cea mai sfântă datorinţă — a înălţa
partide slave din imperiu, cari stau prestigiul naţiunoi nostre preaiubite, a aprin­
calea unei sfâtoiri internaţionale să din incidentul acestei adunări, au fost cât
morţiş pe lângă egala îndreptăţire a se găsescă mijldcele, carî pot ga­ de lumina, a arunca cu prisosinţă sămînţa
limbilor cuprinsă în ordonanţe. Acjî se pote de măreţe şi înălţătore de inimi. eulturei în agrul cel vast, der ţelinos al po­
ranta popdrelor binefacerile unei păci Poporul nostru din întreg ţinutul Bihoru­
nu mai crede nimeni, că contelui reale şi durabile şi carî pot pune capăt lui, aşa cheând, s’a pus în mişcare, arătân- porului nostru.
Thun ’i va succede a face pe acâsta desvolt&rii progresive a înarmărilor de acţî. şi bucuria şi dragostea sa faţă de nu- Dee Dumnedeul părinţilor noştri, ca
du
temă o pace între Germani şi Cehi. Popdrele doresc pacea generală, mSroşii şi aleşii ospeţl români, cari s’au tote festivităţile, ce se vor aranja pe lângă
Neputend dâr împăciui pe aceste a căreia susţinere ş’a pus ca ţintă adunat la Beiuş din tote părţile ţerei pen­ un program preoisat la adunarea generală
două popbre, cu greu va pută se vo­ politica internaţională. In numele tru a da mână cu mână în lupta cea mă- a preaiubitei şi preapreţuitei nostre Aso-
teze proiectele pactului după cum păcii universale au încheiat între reţă pentru cultura naţională a poporului eiaţiunl, să fie conduse de sentimentele
doresc Ungurii. cele mai curate religiose şi adevărat naţio­
sine statele alianţe puternice. Cu tdte româu.
* nale şi patriotice, şi ca să fie acele cât se
jertfele aduse însă pentru sporirea încă Vineri, în ajunul adunărei, co­ pote de rodnice, mănose şi îmbueurătore
Din a lor parte Ungurii încă armatelor, ca mijloc de a păstra pa­ mitetul Asociaţiunei păşind pe pământul
pentru cultura şi lumina poporului nostru.
se pregătesc serios pentru luptele cea, nu ll-a succes păn’ acum a Bihorului, fu întâmpinat în călătoria sa mai
parlamentare viitâre. Luni său Marţi ajunge la resultatele dorite. întâiă la gara dela Oradea-mare, unde îi Fie, ca toţi âspeţii, cari ne vor fe­
rici cu presenţa lor şi îndeosebi strălucitul
se va deschide dieta ungurescă din Sarcinele financiare, crescând eşiră înainte un număr mare de Români.
comitet central, să se afle la noi bine, ve­
Peşta, pentru a relua firul desbate- mereu vatămă bunăstarea publică Aici d-1 advocat Zigre bineventâ comitetul sel, ca acasă între fraţi, ca apoi cu plăcere,
rilor întrerupte înainte de vacanţa şi slăbesc puterile spirituale şi ma­ în numele Românilor bihorenî, âr preşe­
cu cele mai dulci suvenirl şi reminiscenţe,
de vară. Tote partidele maghiare se teriale ale popdrelor. Munca şi ca­ dintele Asociaţiunei, d-1 loan M. Moldovan,
să ne cuprincjă şi pe noi, pe beiuşenl, în lă-
pregătesc din greu pentru deBbate- pitalul în mare parte nu servesc vicar capitular în Blaşifi. şi membru al
untrul inimilor sale!
rile, ce vor urma. Preşedintele par­ chiămării lor firesc! şi sunt folosite Acadamiei Române, răspunse, mulţămind
Să trăâscă binemeritatul, vrednicul
tidei guvernamentale a convocat o în mod neproductiv. Sute de milidne Bihorenilor pentru dragostea cu care sunt
preşedinte al Asociaţiunei! Să trâescă în­
mare conferenţă de partid pe Luni, se întrebuinţeză pentru maşini de primiţi.
treg strălucitul comitet central!!
la care a invitat telegrafic pe toţi distrugere înspăimântată) e, cari în­ La Orade se întruniră din tote părţile
membrii partidei, rugându-i ca ne­ dată ce se inventeză altele nouă, îşi mulţime de ospeţl români, aşa că plecând După răspunsul dat la acestă vorbire
greşit se alerge la Peşta. De ase­ pierd cu desăvârşire valdrea. In urma de aci mai departe spre Beiuş, au trebuit de preşedintele Moldovan, fiind ambele cu­
w
menea şi birourile celorlalte partide acesta sunt împiedecate cultura na­ să se adaugă încă şâse vagdne de tren, vântări urmate de vii urări de „să trăescă ,

în presâra S-tului Andreiu, şi aveau pe cei doi tineri pentru urmările subşternă aceluia cererea lor. Au­ în 1860. la întârcerea sa dela senatul
se participe la ea toţi academicii unei procedări contrarie. L’au între­ dienţa a fost esoperată; coi doi ti­ imperial înmulţit, unde apărase, faţa
români,, apoi toţi studenţii români bat, ce-i drept, cei doi mandatari ai neri au fost primiţi de cătră guver- cu Ungurii Majlath şi Jakab, drep­
dela ambele gimnasii din Sibiiu, tinerimei pe d-1 Kirchner, că ce e3te nor, care aseultându-i, le dădu răs tul de naţionalitate şi de limbă al
precum şi seminariştii români. causa schimbărei permisiunei dinainte pun sul : Aveţi să vă ţineţi de disposi- popdrelor nemaghiare. Cu ocasiunea
Doi ascultători de jură, între de amia4î, şi peutru-ce opresce acum ţiunile, ce vi li-a comunicat directorul po­acesta, eră i-a vorbit un „jurist
11
cari şi cel insărcinat cu ţinerea vor- pe tinerii gr.-catolici dela participarea liţiei! Tinerimea însciinţată despre gr.-catolic.
birei ocasionale, in c]iua destinată la o ovaţiune destinată unui episcop cele întâmplate, s’a adunat la semi­ O serenadă mai imposantă ca
pentru semradă înainte de amiac}i românesc? Răspunsul a f o s t : Da narul diecesan şi a adus decisiunea: cele permerse, a arangiat tinerimea
s’au dus la directorul poliţiei de sind Staalsangelegenheiten, die Sie nichts vom participa toţi ia conduct, ve4ă română academică în Sibiiu metro-
stat, spre a cere permisiune pentru mghet.*) poliţia apoi ce va face! Conductul politului Şuluţiu în 28 ori 30 De-
ţinerea conductului. Era consilierul Se vede, că directorul poliţiei a s’a ţinut sub escortă mare poliţiană, cemvre, când se întârse dela Viena,
de locotenenţă Kirchner acesta, care făcut raport mai marilor săi despre tinerimea română, fără diferinţă de unde se dusese în capul unei de-
informându-se de amănuntele intre- intreprinderea nostră, şi aceia, credin­ confesiune, a participat la el. Vor­ putatiuui de 20 bărbaţi români, spre
prinderei nâstre, fie şi dete ceruta cioşi maximei absolutistice de gu­ bitorul destinat a ţinut vorbirea oca- a subşterne tronului dorinţele Ro­
permisiune. In urma acesteia, am vernare: divide et impera, au, voit se sională neîmpedecat de nimenea, eră mânilor. Pe Rumânii transilvăneni
procurat făcliile, am acordat musica, împedece înfrăţirea Românilor aşa Şaguna, oare a fost despre cele în­ adecă îi impluse de griji seriose,
am statorit programul şi pusesem numiţi: uniţi şi neuniţî. De aci se tâmplate informat, răspun4âud din pentru viitorul lor politic, denumirea
la cale tdte, ca serenada se fiă im- născu apoi contraordinul de mai sus. ferestră, a vorbit despre răuvoitorii baronului Francisc Kemâny de can­
posantă şi bine succeaă. Cei doi tineri însă nu s’au în- Românilor, încheiând cu cuvintele: celar şi a contelui Era. Miko de
Der ce se vecjî! Pe la 3 bre destulit cu atâta. Ei s’au rugat de Anatemă se fiă pe acela, care va semăna guvernator, mai vârtos a celui dintâiu.
după amia4î d 1 Kirchner citeză îna­ directorul poliţiei, care le comunicase, ură între fraţi!! Spre a face reconciliarea dintre
intea sa pe cei doi mandatari ai ti- că lucră la ordin mai înalt, să le A3ta fu prima paradă, care au Românii gr. cat. şi gr. or. durabilă,
cerimei, care fuseseră la domnia-sa, esporeze audienţa Ja principale Lich- arangiat’o „juriştii români din Si­ mai mulţi bărbaţi români rugaseră
11
şi le spuse scurt şi respicat, că la tenstein, guvernorul ţârei, ca să-şi biiu, pe care totî fruntaşii români pe metropolitul Şuluţiu, ca ia întâr-
conduct le este numai greco-orien- de pe atunci au aprobat’o. cerea sa din Viena se se abată pe
talilor permis se participe, eră greco- O altă serenadă i-a făcut tine- la Sibiiu. Trei-4eci de studenţi ju­
*) Sunt. afaceri de stat, cavi nu se ţin de
catoliciior nu, şi făcu respingători nasul vostru. | rimea română episcopului Şaguna rişti au întâmpinat pe Şuluţiu la Cris-