Page 76 - 1898-08
P. 76
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 184-1898.
S’au cetit, între altele, mai multe te cuite de Români. Intre acestea era şi o cărilor propuse de diferitele conferenţe. Con eşte şef de birou la direcţiunea căilor fe
legrame de salutare, ce sosiseră la adresa telegremă din partea P. S. Sale părintelui ferenţele, cari au fost forte bine cercetate, rate române in BucurescI, ne rogâ a rec
adunărei din diferite părţi ale ţărei. Intre episcop Ioan Meţianu dela Arad şi alta din s’au terminat cu o convenire colegială în tifica acestă erore.
acestea se afla şi o căldurosă telegramă partea P. S. Sale părintelui episcop Dr. restaurantul casei de tir din loc.
din partea Escelenţei Sale Metropol'itului Radu dela Lugoş. Un botez pe Dunăre. La Galaţi s’a fă
din Sibiiu Mbon Romanul, care a fost pri Sfîrşindu-se adunarea, a urmat săra Dou8 alegeri de deputaţi. In decursul cut alaltăerl un botez cum rar se pote ve
vacanţelor de vară a dietei, două cercuri dea. Când vaporul austriac a sosit în port,
mită cu deosebită bucuriă din partea pu un bal frumos şi bine cercetat, la care s’a
electorale au rămas fără mandate. Unul este preotul Ursache dela biserica „Sfinţii Apos
blicului. jucat şi „Căluşerul" de 17 tineri îmbrăcaţi
Şedinţa întâiii s’a închis după 6rele cercul electoral al Năsăudului, pe care-1 re- toli, a fost chemat să săvârşâscă sfânta
în costum naţional.
12. Intre ţăranii, cari în număr mare luară presenta în dietă mamelucul Ciocan, numit taină a botezului la un nou născut. Preo
Aşa au decurs pe scurt serbările dela
parte la adunare, s’au împărţit din partea profesor de limba şi literatura română la tul a sosit îndată şi a botezat în religia
Beiuş. Au fost serbări adevărat românescl, ca
comitetului Asociaţiunei mai multe cărţi catedra universităţii din Budapeşta, al doi creştină ortodoxă pe un băiat născut în
şi cari n’au mai vădut Românii din Bihor
gratuit, făcendu-le mare bucuriă. lea cerc rămas vacant este cel al Hârma- cjiua de 18 curent. Copilul era al unui
nicl-odată în părţile acelea. MulţămiţI au
La 2 ore d. a. a urmat banchetul, la nului, pe care-1 representa contele Andreiii muncitor anume Ion Bulgaru şi al femeiei
rămas Beiuşenii de numărul mare şi ales
f
care au luat parte vre-o 300 persone şi Be hlen, răposat clilele trecute. O foie din sale Maria. Pruncul a căpătat numele de
al ospeţilor lor, dăr mulţămiţl au rămas şi
s’au ţinut numerose toaste frumose. Pavi Peşta spune, că în cercul Năsăudului va Niculae Iosef; er naş a fost cântăreţul dela
ospeţii de primirea căldurosă, ce li-s’a fă
lionul, unde s’a ţinut banchetul, era încun- candida noul secretar ministerial de interne biserica Sfinţii Apostoli. După botez, va
cut, şi de dragostea românăscă, ce li-s’a
giurat de ţărani, cari atât aici, cât şi pe Jalcdbfjy, er în cercul Hărmanului secre porul cu noul născut şi părinţii lui a ple
arătat. Se vede, că sângele apă nu se face
stradă îşi arătau însufleţirea prin dese stri tarul din ministeriul de agricultură Schmidt. cat la Sulina.
nicl-odată. Deşi în împrejurări atât de
gări de „să trăescă" la adresa ospeţilor.
grele, focul iubirei de neam nu s’a stins în Stipendii pentru tineri români din Ma Gircul Henry. Atragem atenţiunea ce
Sera a urmat un minunat concert şi
Românii bihorenl şi avem nădejde, că el ramureş. Ni-se trimite spre publicare ur titorilor asupra anunţului de pe pag. a
producţiune teatrală, care a făcut onâre
va arde de aci înainte cu flăcări şi mai mătorul anunţ : Pentru dobândirea stipen- opta. Programul variat şi bogat al produc-
fraţilor noştri bihorenl.
puterniep decât până acum. diilor din fundaţiunea vicarului Koszeghy, ţiunilor face ca circul să fiă plin de vi-
*
se escrie concurs cu termin pănă la 15 sitatorl în fiâ-care seră. Un punct de deo
In diua a doua a adunărei, adecă Septemvre st. n. Pot concurge iuriştl şi sebită atraeţiă e pentru a<jî, Sâmbătă, şi
Duminecă în 16 (28) August, sosiseră la SOIRILE DILEI. studenţi gimnasiall de origine nobili ro mâne, Duminecă, piesa „Cenuşotca" re-
Beiuş încă şi mai mulţi ţărani, ca în cliua j mâni din Maramureş. La recurse sunt a-se presentată de peste cinci cjecl copii din loo,
întâiii. — 22 August v. alătura: carte de botez, atestat despre ori în decursul căreia se produce şi escelen-
După eşirea din biserică, s’a început
Fundaţiune. Ni-se împărtăşesce, că în gine nobilă şi română şi testimoniul din tul balet al circului. Elefantul „Blondin"
şedinţa a doua în care ţînta discuţiunilor anul şcol. trecut. Recursele, adresate că- cu admirabilele lui eserciţii, apoi caii cei
20 Iulie v. c. d-na preotăsă văduvă Susana
se întorcea mai ales în jurul dorinţei, ca tră comitat, sunt a se trimite la subscri
Nan născ. Frateş din Râşnov (lâDgâ Braşov) frumos şi admirabil dresaţi, clownii cei ce
Asociaţiunea să caute a-şi întinde lucrările sul. — Sat-Şugătag, 29 August 1893: Tit fac să rîdă pe mic şi mare, voltajiorii,
a predat comitetului parochial român gr.
sale în mijlocul poporului. Bud, vicarul Marmaţiei.
or. de-acolo frumosa sumă de 500 fl. v. a. gimnasticii eminenţi ş. a., tote aceste for*
Comisia pentru înscrierea de membri
drept fundaţiune, care va purta numele meză o deosebită atracţiune pentru public.
a făcut cunoscut, că s’au incassat ca taxe Concurs. Dela Asociaţiunea pentru spri
său şi al răposatului său soţ, fost preot în Circul Henry va da în Braşov încă numai
pentru Asociaţiune peste 1300 fl. şi că s’au jinirea învăţăceilor şi sodalilor români din loc
Râşnov. Se va numi „Fundaţiunea Dumitru cinci representaţiunl. De aici va merge în
înscris ca membri fundatori cu taxe de sunt de acordat opt ştipendii de câte 20 fl.
şi Susana Nan , din ale căreia interese România, la Ploiescl. Mâne Duminecă în
u
câte 200 fl. d-nii: George Bazar advocat pentru învăţăcei de meserii. Cererile sunt
două terţialităţl se vor capitalisa, er restul 4 Sept. se vor da două mari representa
în Yinga; Teodor Vancea notar în B.-La- a-se adresa subscrisului comitet pănă în
e destinat pentru scopuri şcolare româ ţiunl la 4 ore d. a. şi la 4 ore sera.
zur; Paul Pap, adv., în Beiuş; Dumitru 15 (27) Septemvre a. c. Braşov, 14 (27)
nescl. — Acest frumos fapt vorbesce de
Negreau comerciant în Beiuş şi Nicolae Aug. 1898. Y. L. Popovicl v.-preşedinte, Concert. Musica orăşenescă va con
sine. Dea Dumnedeu să aibă mulţi imita
Cristea epitrop în Beiuş. D-l Dr. Coriolan Pompiliu Dan secretar. certa mâne seră, Duminecă, în grădina ote
tori între Români!
Pap adv. în Orade, s’a făcut membru pe lului „Pomul verde". începutul la 8 ore.
Un nou omor politic se anunţă din
viâţă cu 100. Conferenţe înveţătorescî în Braşov. In Bulgaria. Ucigaşii au fost ârăşl persone ofi- Intrarea 30 cr.
Propunerile în cea mai mare parte urma hotărîrii sinodului archidiecesan —
ciâse ale statului, er jertfă a cădut unul din
s’au predat comitetului pentru a hotărî precum se scie — s’au desfiinţat de-ocam-
cei mai mari aderenţi ai lui Stambulov,
asupra lor. In legătură cu propunerea Bra dată reuniunile învăţătorescl, âr în locul Ceva despre Românii din Ugocia.
anume Ivan Petrov. Actualul guvern al
şovenilor, în a căreia discuţiune amănun lor s’au introdus conferenţele învăţătorescl.
Bulgariei de vr’o patru ani de dile i-a tot Comitatul TJgocia, Aug. 1898.
ţită nu s’a intrat, s’a hotărît a-se adauge învăţătorii din protopopiatele Braşovului,
purtat Sâmbetele lui Petrov. In cunoscutul
în regulamentul pentru afacerile interne Branului şi Treiscaunelor şi-au ţinut con Stimate D-le Redactor! Despre sârtea
omor al Anei Simon au căutat cu tot pre
ale despărţămintelor un punct, după care ferenţele pentru acest an în B r a ş o v , Românilor din comitatul Ugocia, cari trăesc
ţul să4 scotă şi pe Petrov vinovat, der
despărţămintelor li-s’a dat dreptul de-a a- în cfllele de 18, 19 şi 20 August stil aici împresuraţi de străini, ca şi o insulă
fără resultat. Acum vr’o câte-va cjil© i s’a
rangia petreceri seu alte producţiuni, al că v. sub conducerea comisarului consisto pus o nouă cursă nefericitului Petrov din în mare, forte puţine scirl se streebră în
ror venit va rămână în favorul lor. rial Dr. Vasile Safta. S’au discutat două lumea românescă. Eu însu-ml abia aveam
partea poliţiei din Filipopole; anume l’au
S’a ales comitetul pentru un nou pe teme pedagogice înaintate de Oonsistoriu cunoscinţă de esistenţa lor. Am profitat
momit să între în casa unui birjar, unde
riod de trei ani astfel: I. M. Moldovan, spre studiare: a) Cum se pote mai uşor însă de ocasiunea unei călătorii prin aceste
apoi vr’o câţiva poliţai au năvălit asupra
preşedinte; Dr. Ilarion Puşcariu vice-preşe desvolta în elevi simţul moral? h) Avan- părţi, pentru a-mă informa mai de aprope
lui în modul cel mai mişelesc şi în câte-va
dinte; Dr. C. Diaconovich secretar I; mem tagiele şi desavantagiele premierii şi cea despre starea lor şi etă la ce constatări am
minute l’au făcut numai bucăţi cu săbiile.
bri ordinari în comitet: Partenie Cvsmu, mai potrivită modalitate de a premia. Con- ajuns :
Petrov a fost sufletul partidei lui Stambu
I. Papiu, Z. JBoiu, L. Simionescu, Dr. R. ferenţa şi-a formulat răspunsul său la am Poporul român din comitatul Ugocia
lov în Filipopole.
Roşea, N. Ivan protop., I. Rusii, Ios. St. bele puncte, er raportul s’a aşternut Con- e un popor hai’nic, muncitor şi bine con
Şuluţiu, I. Creţii, On. Tilea, Dr. Diaconovich sistoriului din Sibiiu. S’a discutat apoi, 0 rectificare. Intre ospeţii dinafară, servat; se află într’o stare materială buni-
Nic. Togan. Membri suplenţl: Popovicl, respective s’a revidat şi modificat actualul cari au luat parte la adunarea din Beiuş şoră, e forte credincios şi ţine mult la bi
Dima, majorul Maxim, Dr. Bea, Oct. Rusii, normativ şcolar, căci, precum se scie, Con- a Asociaţiunei, în raportul nostru a fost serică şi şcolă. Puţine loourl mai sunt prin
şi E. Dăian. sistoriul are de gând să introducă în şco- înşirat şi d-l G. Brăteanu din România, tre Români, unde preotul şi învăţătorul să
In fine s’au cetit ărăşl mulţime de lele poporale un nou plan de învăţământ, despre care din erore s’a dis: „directorul fiă atât de stimat şi respectat de popor, ca
telegrame de salutare din tote părţile lo âr acesta se va întâmpla pe basa modifi căilor ferate române*. D-l Brăteanu, care aici. Bisericile peste tot sunt de petră, er
găm, că tot ce vedeţi pănă acum, să le „Cu începutul primăverei începură lui August se arătară vr’o câteva în Sibiiu, vinţa proiectelor unor conaţionali de ai
u
priviţi mai mult din punct de vedere umo simţămintele naţionale a-se arăta tot mai ârîn luna lui Octomvre mai multe în Blaşiîi, noştri, de a „erea , ori „forma", ori nu
ristic, că mai mult nu merită ; să fiţi prea lămurit, par’că aveau ceva comun cu des- unde şi primi costumul juriştilor din Sibiiu mai compune un costum naţional românesc,
încredinţaţi, că partea seriosă, de nu toc baterile în consiliul imperial din Yiena. şi a damelor române din Alba-Iulia bine şi încă cu scop curat numai de a „demons
mai tragică, va urma după aceea, mai târ Junimea începea a-şl arăta naţionalitatea cuvântarea achiepiscopâscă la presentarea tra", îmi iau şi eu voia nu de a vă sfătui
ziu. Dumnezeul puterilor va fi însă cu noi şi prin caractere esterne: prin port. Pe ndstră înaintea metropolitului Şuluţiu, cu ceea ce aţi avâ să urmaţi în acestă pri
tocmai şi atunci, când toţi omenii ne-ar când Maghiarii îşi băteau printenii şi fă ocasiunea cununiei doctorului I. Raţiu . vinţă D. V. juriştii, adecă cum să vă compro-
u
părăsi etc. u ceau larmă cu beţele lor însemnate cu : Pănă aici cjiarul meu, eră la miteţl mai eclatant, ci numai de a vă co
Un alt bărbat român din Alba- „ne bâncsd a magyart", tinerii români de acesta mai adaug, că cu ocasiunea munica ceea-ce am urmat eu pre socotela
Iulia, tot în acesta materie ne scrie aici (diu Sibiiu) priveau la acele mişcări numitei cununii, mirele şi mirâsa, mea, fără a pretinde ut juretur in verba
cu data 81/12 1860 urmatdrele: cu pasivitatea precugetătore a Românului, nănaşul Elia Mâcelariu şi nănaşa, magistri.
„Trebue să vă spun însă verde, că prin pe când âtă că junimea nostră din Viena apoi mai mulţi tineri şi d6mne ro Mai întâiu mă provoc la art. meu din
retragerea domniavăstră dela conductul fă ne provdcă prin epistolă, ca să dăm semn mâne au fost îmbrăcaţi românesce. calenadriul d. a. 1860 f. 38—45, la care am
când contelui Miko, când va veni la Sibiiu, de viaţă, să ne croim un port naţional; de Mai târeţiu s’au veefut costumele ro meditat şi pe care l’am scris tocmai îna
n’aţî arăta nici un pic de tact, nu politică altă parte aucjirăm, că în Pesta feciorii lui mânesc! şi în dieta din Pesta, ba inte cu 12 luni, adecă mai 'nainte de a
şi prin urmare nici maturitate, cari în tim Mocioni s’au şi costumat românesce. Intre L. B. Popp în costum românesc a face „fraţii Unguri" „demonstraţiunî" cu
puri, ca cele de acjl, mână în mână trebue astfel de împrejurări, juriştii din Sibiiu încă depus jurământul în Cluşiu, în cali „atilele" lor, care au esistat mult mai ’na-
să mărgă una cu alta______ D-vostră nu nu începură a-se ocupa şi ei serios cu între tatea sa de vice-preşedinte al guver inte de Atila, şi pe care acela nu le-a pur
mai trebue să luaţi parte la acel conduct, barea oostumului românesc. Nimica însă nului transilvan. tat. Din acel articlu vei vedâ, cumcă eu
■ci unul din D-v6stră să se pregătâscă cu o nu voirăm să facem de capul nostru, ci sunt cu tot sufletul pentru păstrarea unor
Fiind epistola lui Bariţiu mai
vorbire ocasională biue-nimerită şi româ- consultarăm pe mai mulţi bărbaţi din in- porturi naţionale, frumâse, estetice, âră al
sus citată de mare interes, după-ce
mâscă". teliginţa română, dela cari primirăm păreri tele aşi voi ca să dispară, că prea sunt
aceea pănă astăcjî uu s’a publicat,
Cum îmî aduc aminte, tinerimea divergente. In urmă voirăm să aflăm şi pă las se urmeze aici întregul text, co urîte; a păstra însă aceea ce am, nu în-
nâstră a remas departe de acel rerea lui G. B., care ne şi răspunse prin piind originalul aşa cum este scris. sâmnă a „demonstra" ; din contră, acela
conduct. epistola aici alăturată, în care nu ne în- seu aceia, cari se lăpădaseră cu totul de
* dâmnă nici cât de puţin, ca să grăbim cu Zcrneştt, 1860 Maiu 16/4. costumele lor naţionale, dându-le uilărei,
Costumai naţional. Eta ce aflu scris costumele naţionale. Resultatul fu, că nici Frate Străvoiu! Fiind că-mi faceţi eră acum, reflectaţi prin alţii, vor să le res-
|ii cjiarul meu referitor la acesta. ne grăbirăm cu costumele, ci abia în luna. onorea de a mă întreba şi pe mine în pri taure, se înţelege, că ei o fac acâsta nu-
