Page 77 - 1898-08

Nr. 184-1898 GAZETA TRANSLVANIEI. P gina 5.

cşâlele românesci încă sunt în cea mai mare ce lumină românescă. Capii sunt morţi ne-am mângâia. Der, vai!, sunt numai câte­ adecă în 15 Sept. st. n. Părinţii, cari do­
parte frumose şi corăspuncjâtore cerinţelor naţionalicesce, şi tare mă tem, că duhdrea va dile de când am cetit în iubita nostrâ resc a-şl da copiii la acâstă şcolă, sunt
legei. oadavrelor lor, ca mâne va învenina po­ „Gazeta Transilvaniei *, cum tineri clerici poftiţi a-se presenta cu fiii lor în cance­
1
u
Peste tot, din câte am v£cj t şi aucjit, porul. crescuţi în seminarul dela Gherla încă de laria Direcţiunii în cjilele de 1, 2, 3 Sep­
am rămas cu convingerea, că în Ugocia Dâr ce am dis ? ... Ei nu sunt morţi. pe acum ne fac ruşine cu crescerea nero- temvre v., pentru înmatriculare.
avem un popor bun şi ales, cu care s’ar De-ar fi morţi, cel puţin n’ar face rele. mânescă, ce li-se dă din partea mai mari­ Şcolarii, cari se înmatriculâză pentru
putâ face lucruri minunate, dâcă ar fi cine Der, încă-odată drurere, despre unii preoţi lor lor. Dâcă aceşti tineri, iubitori de prima-dată la şcola nostra, vor aduce tes­
să-l conducă şi povăţuâsca. de aici am audit plângeri mari. Poporul „csârdâs , prefer chiar acjî să vorbâsoă un­ timoniu şcolastic de cel puţin 4 clase gim-
u
Dâr tocmai aici zace buba; poporul pote, şi e dispus, să şî susţină şcdlele sale guresce în societăţile române, atunci ce nasiale, reale seu civile, extras de botez şi
nu are conducători şi, neavend conducă­ naţionale, preoţii însă, pentru de a-şl face putem aştepta dela ei mâne, când unii din­ certificat de revaccinare. In 31 August v.
u
tori, nu se arată între el nici vre-o viaţă „merite înaintea celor de sus, le închină tre ei vor veni ca preoţi în Ugocia, ca să şi 1 Septemvre v. dela 8—12 ore a. m. şi
românescă. Nu se găsesce nici măcar cine adversarilor. înlocuâscă pe cei de acjî? dela 2—5 ore p. m. se vor ţinâ esamenele
să scrie din când în când câte-un articul, Cea dintâiu şcolă română, care a tre­ Consistoriule din Gherla, deştâptă-te, supletorii şi de emendare. In 3 Septemvre v.
ori corespondenţă prin fiarele nâstre, ca cut la stat, e şcdla din Boscău. Aci perde- deştâptă-te, ca să nu-ţl dică istoria, că în- se vor ţinâ esamenele cu privatiştii. Cei
să scie şi cetitorii români cum trăesc ei şi rea şcâlei româno s’a întâmplat astfel: tr’un timp, când totă lumea e deşteptă şi ce s’ar presenta mai târcjiu, au să se presen-
în ce stare se află. Preotul a avut o certă cu învăţătorul, pe lucrâză, tu ai durmit somnul păcătosului!! teze la direcţiune, dovedind cu atestat va­
Dâr ce clic, să scrie prin cjiare ? — care l’a ameninţat, „că-1 va juca el cu aju­
Un călător. labil causa întârcjierii.
Nici măcar nu cetesc diare. Poporul nu torul Ungurilor“. învăţătorul, fiind şi el un Didactrul, care se va depune îndată
cetesce, căci nu-1 îndemnă nimenea; în om slab şi cunoscând raporturile de prie- la înmatriculare, este pentru şcolarii români
mare parte el nici nu scie măcar, că avem teniă, în care se află preotul cu Ungurii, Aaiimt şcolar. de religiunea gr. or. şi gr cat. cu totul de
^ •>
şi noi cjiare românesci şi înoâ cfiare bune, decât ca să cadă jertfă furiei de răsbunare 30 fl., pentru cei de alte confesiuni didac­
Anul şcolar 1898—99 la şcolele medii
potrivite pentru ţărani, despre a căror esis- a preotului, a gândit, că va fi mai bine să trul se socotesce duplu. Afară de didactru
gr. or. române din Braşov se va începe
tenţă, decă ar ave cunoscinţă, sunt sigur se dea pe sine — satanei, cu şcdlă cu tot! fiă-care şcolar are să plătâscă înainte 1)
cu 2 Septemvre 1898 st. v., adecă în 14
că le-ar abona, căci poporul, cum am cjis, A făcut puţină agitaţie între popor şi şi-a taxa pentru testimoniu şi anuar 1 fl. 50 cr.,
Sept. st. n. Părinţii, cari doresc a-şl da
e în stare bună, generaţia tinără mai ales dat şcola statului! 2) taxa pentru bibliotecă 50 cr., 3) taxa
copiii la aceste şcole, sunt poftiţi a-se pre-
scie bine ceti şi ar şi ceti bucuros scrieri Altă şcdlă perdută acum de curând e de membru al societăţii de lectură 1 fl.,
senta cu fiii lor în cancelaria Direcţiunii
şi cjiare românesci, der nu este cine să-l şcdla română din comuna Tarna-mare, care 4) toţi şcolarii, cari se scriu pentru întâiu
în (filele de 2, 3, 4 Septemvre v. pentru în­
îndemne. numără 180 familii române. Senatul şco­ la aceste institute, vor plăti odată pentru
matriculare.
Preoţii români în privinţa naţională lar de aici, în frunte cu preotul şi la îndem­ totdâuna o taxă de înscriere de 4. fl.
Şcolarii, cari se inmatriculâză pentru
sunt într’o stare îngrozitor de ăecăcţidă. Nu nul preotului, şi-a oferit şcdla statului, pe De didactru se scutesc cei lipsiţi de
prima dată la şcolele nostre medii, vor
dic, că toţi. Vor fi de sigur şi escepţiunl cuvânt, că n’au de unde să plătdscă suta mijlâce sub auumite condiţiunî, cari se pot
aduce testimoniu şcolastic, estras de botez
onorabile, der partea cea mai mare a lor a patra pentru învăţător. afla dela Direcţiune.
şi certificat de revaccinare. In 31 August
sunt perduţî naţionalicesce. Mă îndoesc, dăcă Aşa veşti am aucjit eu despr preoţii v. şi 1 Septemvre v. dela 8 — 12 ore a. m. Arsenîu Vlaicu,
esistă preot român în întreg comitatul Ugocia, noştri din comitatul Ugocia. Se vede, că director.
care se nu aibă la casa sa cel puţin o gazetă sunt prea îmbuibaţi, prea îngâmfaţi; pe şi dela 2—5 6re p. m. se vor ţinâ esame-
nngurescă, mulţi au însă chiar câte 2—3, popor îl consideră numai ca pe-o die bună nele supletorii şi de emendare. Cei ce s’ar
pe când cjiare românesci, fia măcar câte unul de tuns şi de muls, înaintea căruia par’că presenta mai târcjiu, au să petiţioneze la ULTIME SOIRI.
de probă, abia decă a-i pute găsi la 2—3 în adins ar voi să ascundă lumina, ca nu direcţiune, dovedind cu atestat valabil causa Viena, 2 Septemvre. „Wiener A-
preoţi în întreg comitatul. cumva să se deştepte şi să vadă, că păs­ întârcjierii. bendpost“ publică o patentă împeră-
Didactrul, care se va depune îndată
Se înţelege, neavend diare, preoţii de torii lor sufletesc! sunt ortacii Jidanilor, ai tâşcă, prin care este convocat „Rei-
la înmatriculare, este pentru şcolarii ro­
aici nu au nici de unde să cunâscă starea notarilor şi solgăbirăilor, cu cari împreună chsrath“-ul pe cjiua de 26 Septem.
mâni de religiunea gr. or. şi gr. cat. cu
şi luptele Românilor din alte părţi. Ei îşi speculdză şi benchetuesc. Ou ţăranii ei nu
totul de 12 fl. în gimn. infer. şi în şcola Publicarea patentei împărătesei
primesc informaţiunile numai din isvârele stau de vorbă, ca să le dee un sfat părin­ reală, er în gimnasiul superior de 20 fl.; este întâmpinată de pressa din Aus­
cele mai infecte ungurescl şi şi-au înveni­ tesc şi să-i îndemne la fapte bune, căci se pentru cei de alte confesiuni didactrul se tria în diverse chipuri. „Prager Volks-
nat trupul şi sufletul atât de puternic, în­ ţin prea mari domni; când însă trag de pe socotesc îndoit. Afară de didactru fiă-care blatt cjice, că orî-ce deputat cinstit
u
cât se ruşineză chiar şi de-a se afirma ca spinarea lui câte 40—50 fi. pentru un pro­
şcolar are se platâscă înainte 1) taxa şi conscientios are datoria de-a ză­
Bomânî. Nu numai în locuri publice, ci chiar hod, atunci nu li-e ruşine să stea de vorbă pentru testimoniu şi anuar 1 fl. 50 cr. 2) dărnici votarea pactului.
şi în casele lor, în mijlocul familiei, limba cu ei. Şi cel mai sărac trebue să-i plătdscă
taxa pentru bibliotecă (în gimn. super. 50 Geneva, 2 Sept. Ministrul ru­
de conversaţiă a lor e limba ungurescă. popii câte 2 mierţe de cucuruz în grăunţe,
cr.; în gimn. infer. şi şcola reală 30 cr.), sesc de esterne, contele Muraview,
Breotesele peste tot sunt crescute la şcole un­ un car de lemne, cji de plug, ori lucru de
— 3) Şcolarii din gimnasiul superior mai are de gând se convâce conferenţa
gur esci, unde au învăţat a-se ruşina de nămul mână din zori pănă sdra târcjiu, fără să
au să plătâscă şi taxa de membru a socie­ internaţională plănuită de Ţarul Nic.
şi limba lor. Ele consideră, ca un lucru forte capete o cojâ de pâue. Cum sciu preoţii
tăţii de lectură (cl. YI1 şi VIII 1 fl., âr în Geneva.
u
firesc, ca în societăţi de omeni „eulţl să români din Ugocia să răsplăteseă poporu­
cl. V şi VI 50 crucerl); 4) toţi şcolarii,
vorbescă numai unguresce chiar şi cu Ro­ lui aceste jertfe, am arătat.
cari să înscrii! pentru întâiu la aceste in­
mânii. Etă esperienţele, ce mi-le-am câştigat stitute, vor plăti odată pentru totdâuna o P O V E Ţ E .
In casele celor mai mulţi dintre preoţii în călătoria mea prin comitatul Ugocia!
taxă de înscriere de 4 fl.
români găsesc! biblioteci bogate, dâr afară Nu dic, că toţi preoţii din acest comitat
De didactru se scutesc cei lipsiţi de
11
u
de câte-un „Liturgier , „Orologer şi cel ar fi de felul celor de mai sus. Se vor fi Pisica ca prevestitore de timp.
mijlbce’sub anumite condiţiunî, care se pot
mult vre-o carte de predici, tote celelalte aflând între ei şi dmeni cu inimă; despre Poporul nostru consideră pisica (mâţa)
afla dela Direcţiune.
cărţi sunt ungurescl. Din aceste cărţi, şi nu­ unul din ei am aucjit chiar laude, ca bun ca o prevestitâre de timp, care nu
Braşov, 20 August v. 1898.
mai din acestea, învaţă preoţii şi preotesele Român şi bun preot, am aucjit, că e abo­ înşelă. Semnele, prin cari ea prevea-
Direcţiunea şcolelor medii
române din Ugocia a-şi cundsce presentul nat şi la „Gazetă ., ddr totuşi e fapt, că tesce schimbarea timpului, sunt ur-
11
gr. or. române.
.şi trecutul naţiunei lor. De aci vine, că se maghiarismul a prins rădăcini prea adânci mătorele:
-ruşinâză a-şl vorbi limba şi a-se afirma ca în majoritatea preoţilor din acest comitat * Când pisica se netecjesoe cu la­
.Români. şi de odată cu asta au perdut şi inima pen­ Anul şcolar 1898 — 99 la şcola comer­ bele pe bot şi se linge pe piciore:
Românii din Ugocia trăesc în întu- tru popor. Decă am soi, că în locul lor vor cială superiorâ gr. or. română din Braşov acesta e semn, că va fi vreme mdle
nerec şi nu străbate între ei nici o racjă veni odată preoţi mai de bune speranţe, se va începe cu 3 Septemvre 1898 st. v., (vara ploie, erna ninsdre). Când înse
-mai ca să demonstre. Ei, bine, dâcă între că nu ne-am prefăcut nici într’un mod, că chiămaţî pe la casele românesci la Dela voi cu jale şi tînguirl nespuse,
fraţii jurişti se află proprietari de moşii nu ne-am schimbat nici un port, ci — his prânejurî şi la cine, der şi formam Mă duc acolo, d’unde mult pot să sperez.
â la Moeioui, ori TIurmuzache, dâcă cumva tempestatibus, — am rămas care cum apu­ inima societăţii românesci în Sibiiu.
noi Românii avem de scop a stârce dela casem, care în frac, care în roc, care în Noi am introdus în unele familii Mă duc în depărtare cu inima sinceră,
guvern vre-o constituţiune transilvană ro- zeche, care în suman etc. etc. Domnilor! nemţite limba românescă, arangiam Vă l’as în fericire păn’ vă voii! mai vedâ,
mânâscă, pe care însă nu am avut’o de Eu sunt de acea opiniune, că costumul baluri şi petreceri românesc!. For­ Aducerea aminte de ţâra mea fidelă,
loc : hai să demonstrăm! Numai scii, eu tot- nostru naţional românesc — după un mo­ maserăm între noi o societate lite­ In peptul meu cel fraged pururea va
deuna am purtat o friculiţă sănătosă de del forte gustos — ar trebui să figureze rară, al cărei patron era protopopul [şedâ.
.aima satirei, şi acum astădată încă na aşi qua talis mai întâiu în viitorea dietă a Tran­ Hanea, care ne puse la disposiţiune
voi, ca să no facem de rîsul lumii. Cu alte silvaniei pe trupul deputaţilor români, pe un local în seminariul diecesan. Ţi­ Ah, Domne ! ce ferice când omul unde nasce
■cuvinte nu aşi voi să auclim pe duşmanii cari vom avâ noroc să-i putem alege şi neam acolo discursuri literare şi ce- Acolo îşi petrece viaţa tinerea,
noştri firesel bâtendu-şl joc de noi d.icend, noi. Din acel moment apoi tâtă inteliginţa tiam (Ţâre românesci prenumărate In braţele materne, acolo unde cresce,
■cumcă din totă inteligenţa română, s’au ales să-şi facă câte-o păreehe de vesminte ro­ de noi. Aveam şi o fbiâ a nostră Acolo ’n fericire se pote desfăta.
numai studenţii români, cari fac demons- mânesci de sărbătore, âră în cjile de lucru literară — scrisă — numită „Aurora“
rtraţiunl cu costume cumpărate din bani se umble, care cum îi place şi — cum e în care ne comunicam primele în Nu e nimic în lume şi în astă viâţă
cerşiţi. — Peste acesta, modelul DV. de mai eftin. cercări literare, şi în care cetirăm Ca o mamă bună, dâr de compătimit,
■costum mi s’ar părâ prea complicat, încăr­ Peste y oră plec la BucurescI, sunt primele încercări poetice ale lui A. Când rămâne-’n lacrăml şi pe ochi cu câţă,
4
cat, prin urmare şi eostător; ci, de gusti- silit a precurma acâstă materiă interesantă. Densuşianu, Ştefan Neagoe şi A. Plângendu-şî fiul dulce, pe oare l’a iubit.
bus non est disputanfo'Zws. Spune, te rog, junimei întregi salută­ Oniţiu. Alţii scriau novele. A. Brote
Acei domni români, cari îndemnă pe rile mele cordiale. făcea caricaturile. Sunt în posesiu­ Ţie dulce maică îţi dau o sărutare,
frate iubitor Ca fiiu sincer şi dulce mă duc tare măh-
junime a se investi în costumul naţional, nea a vi’o câţi-va numeri din acea
G. Bariţiu.
să binevoâscă a face D-lor începătura. Tot $ fbiă; voiu face şi eu ca „Mugur-mu- [nit,
aşa am vorbit şi în erna trecută celor bo­ „ Juriştii erau copiii resfâţaţî şi des- gurel“, reproducând aici o poesiă de Te rog la mângăere fi totuşi cu sperare:
gaţi de aici; urmarea fu, că singur unul merdaţî ai naţiunei, seu mai bine cjis pe acele timpuri. Căci cjăul cel puternic aşa mi-a otărit.
îşi făcu costum naţional. bărbaţilor noştri conducători'*. Autorul scriind acestea, pără-
Adio dela fraţi.
Dâr sciţi DV. cumcă noi Românii am Are drept în privinţa acesta sindu-ne a trecut pe vama cucului
(făcut şi pănă acum de 5 luni încoce de- „Mugur mugurel“. Noi eram bine ve- Ah locuri prea plăcute, a mea ursită fuse în România, unde şi astăcjl se află
.monstraţiune mult mai impunătore prin aceea, cjuţl în familiele românesci, eram | Ga ’n anii tinereţii, să mă depărtez ca profesor de frunte la un liceu.