Page 78 - 1898-08

Pagina 6. G-AZETA TRANSIVANIEI __________________ Nr. 184 -1898.

pisica sgârie cu labele la uşe, orî pe sfinţi apa. A p o i îngenunchiâ şi tdtă Insciintare. InformaţiunI mai de-aprâpe se pot
păreţi, acesta e semn, că are se ur­ mulţimea făcu asemenea. Iu mijlo­ primi dela preşedinta reuniunii şi dela ac-
meze vreme uscată (vara secetă, âr cul unei tăceiî profunde şi solemne, u „ Reuniunea Femeilor Române din Bra- tuarul acesteia.
erna frig) preotul Şapcă a rostit acea rugă­ şov a înfiinţat, după cum se scie, un In­ Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
Poporul, basat pe esperinţe, sus­ ciune, care va rămâne pururea un ternat, cu scop de-a instrui fetiţe din clasa preşedintă. prof. gimn. şi act. reun.
de mijloc a societăţii românesc! în menajul
ţine hotărît, că acestea sunt semne document sfânt pentru cei apăsaţi
1
casei, precum şi în diferite lucruri de mână
sigure, în urma cărora schimbarea Cităm din acesta rugăciune ur-
ce cad în sfera uuei bune econâme.
timpului are se urmeze la 2—8 cjile. mătdrele: MULTE ŞI DE TOTE.
Reuniunea întreţine şi subvenţionâză
„ Măntuie şi scapă pe tot omul ce
acest Internat cu o sumă considerabilă,
„sufere, ridică şi întâresce pe acest po- Militarismul măsurat cu cotul.
Popa Şapcă. „por, ce se omora pe sine pentru ca se numai ca să potă primi fetiţe cu taxa cât
se p6t.ă de scădută. i Un statistician engles a cercat tocmai
„lungescă viaţa apăsătorilor sei. Scapâ-l
Popa Şapcă e un adevărat apos­ In acest Internat se învaţă : a) a pre­ dilele trecute, îndemnat de bună sâmă de
tol al mântuitorului Christos, şi un „de abusurile, ce reaua voinţă au făcut găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi manifestul de desarmare al Ţarului, să con­
„a se nasce din instituţiile şi chiar din
devotat cetăţân românesc, care, ca „virtuţile sale; mântuie l de abusul clăcei,
călca tot felul de albituri; c) a croi şi a state mulţimea enormă a militarilor din
şi Popa Stoica din timpul lui Mihaiu „de ticăldsa iobăgie necunoscută părinţilor întrega europă, într’un mod cu totul deo­
o6se cu maşina tot felul de albituri şi vest­
Vitâzul, în caşuri de grele nevoi ale „noştri, de beilicurile drumurilor şi ale minte; d) a cultiva legumi, şi e) reguli hi sebit.
patriei părăsesce altarul şi şî încinge „şoselelor. Dâi timpul şi spaţiul cu care gienic9. Anume el s’a pus să-i măsure eu
sabia pentru mântuirea nemului. „tu înzestraşi pe om, fă l a se bucura de Pentru complectarea cunoscinţelor câş­ metrul, şi a ajuns la constatarea, că
Asemenea omeni ca popa Şapcă tigate în şcolă, s’a introdus şi o şcblâ de dâcă am lua pe toţi soldaţii, câţi îi are
sunt rari; ei fac epoca timpurilor, „productul lucrului său. repetiţie prevădută în legile statului pentru Europa unul câte unul, şi i-am aşeeja unul
cărora istoricii nu li-au dat încă im­ „Scdlă-te, Domne şi fă se cunoscă copile de 12—15 ani. după altul într’o linie dreptă cu muniţiunl,
portanţa cuvenită. Unde este istoria „lumea, că tu escî Dumnezeul muncito­ In acostă şeblă se va propune: Limba arme etc., şirul de soldaţi, care s’ar nasce
ale cărei pagini din epoca anului rilor şi a tot omul, ce se apropie de română în 2 cursuri â 2 6re. Limba ma­ în chipul acesta, n’ar fi nici mai lung, nici
)84S se le votbescă copiilor de Popa „tine prin muncă, singura rugăciune, pe ghiară 2 curs. â 2 ore. Limba germană 2 mai scurt de douăzeci şi patru mile.
Şapcă, de Magheru, de Tel, Eliade, „care Tu o bine-cuvintezî şi o î idepli- curs. â 2 ore. Aritmetica 2 curs. â 2 ore. fCr dâcă ne închipuim, că şirul acesta
11
Golesc! etc., cari formau ceta pa­ „nesci . Istoria şi Geografia 2 curs. â 2 ore. Istoria de soldaţi ar avă să trâcă pe lângă un
trioţilor în desrobirea nemului ? Unde După rugăciune preotul Şapcă naturală şi Pisica 2 curs. â 1 oră. Religia punct anumit, ar trebui mai bine de un an
a fost pena, care trebue se zugră- bine-cuvântâ cele două stindarde na­ 2 curs. â 1 oră. Desemn 1 curs. â 1 6ră. de 4^0) pănă ce ar ajunge la punctul
vâscă în mod adevărat icona, carac­ ţionale, dintre car! unul fu dat po­ Scrierea 1 curs. â 1 oră. Cântări 1 curs. â acesta cel mai de pe urmă soldat.
terul, voinţa cea de fer, nevoile ce porului şi altul soldaţilor. 1 oră. Gimnastica 1 curs. â 1 oră. *
îndurau şi focul ce aveau în vine Se dete cuvântare constituţiei
In acest „Internat se primesc fetiţe Anunţ de căsetoriă japonez.
11
pentru apărarea ţărei — eroii dela compuse din 22 articole de Eliad. române, cari vor fi absolvat cel puţin 3
ar
‘1848?... „La arme, Români, la armele mân- (trei) clase primare şi vor fi împlinit 12 ani. Un cîi japonez, ce apare în Corea,
Din ceta eroilor anului 1848 e tuirei\ strigă popa Şapcă împreună a publicat următorul anunţ hazliu de că­
u
14
şi vreduicul „Popa Şapcă . Preotul cu ceilalţi luptători naţionali! De bre-ce prin reorganisarea cea nouă sătorie :
a instrucţiunei, numărul ârelor s’a înmulţit Un tînăr în etate de 27 de ani, fără
Radu Şapcă locuia la Celei, judeţul Poporul cânta:
Romanaţi (în România), casa lui era în mod considerabil, de aceea s’a statorit avere, însă domol de fire şi cu venit lunar
casa lui Avram; toţi călătorii tră­ „Să trăâscă popa Şapcă, pentru completa întreţinere şi instrucţiune destul de frumuşel şi cam emancipat de
geau la el şi erau bine primiţi şi „C’a scăpat ţâra de clacă". taxa de 14 fl. pe lună, plătită anticipativ. sub autoritatea părintescă, ar dori să se
ospătaţi. Ca să îndemne pe 6menî Aşa-der guvernul provisoriu la Fetiţe orfane şi sărace pot fi primite căsătorăscă cu o fată, care se aibă urmă-
11
se vină la biserică, el desfiinţase pa­ 1848 era compus în România din gratuit în „Internat . torea calificaţiune :
raua (discul), care de obiceiu se da nemuritorii cetăţeni, şi anume: Preo­ Fetiţe din Braşov, cari vor voi să 1) Să fiă de 21 de ani şi sănătosă.
popii la mir. tul Radu Şapcă, Eliade Radulescu, potrecă numai peste di în „Internat , plă­ 2) Să fiă frumuşică. 3) Să aibă cunoscinţe
11
Preotul Şapcă, când a început Colonel Ştefan Golescu, Maior Chris- tesc pentru totă instrucţiunea şi pentru temeinice în socotâlă. 4) Să scie să cbsă.
a-se ivi mişcarea revoluţionară pen­ tache Teii, Căpitan Nicolae Pleşo- prâncl şi ojină câte 10 fl. pe lună. 5) Să nu fiă limbută. 6) Să aibă ceva avere.
tru desrobirea nemului, în inima lui ianu şi Gh. Magheru, general. Deore-ce numărul elevelor atât al 7) Să fiă virtuosă. 8) Să urască beuturile
a găsit un răsunet şi în sângele său Cincî-cjec! de an! acum, de când celor cu plată, cât şi al bursierelor este spirtuose şi 9) Să fiă emancipată de sub
un curent puternic de patriotism. aceşti membri ai guvernului provi­ restrîns, de aceea se învită părinţii şi tu­ autoritatea părintescă.
Se ducea des la Islaz, de unde în­ soriu au îndrăznit se ridice stâgul torii a-se insinua, respective a înainta pe- *
cepuse mişcarea, şi cetea mereu „Evan- libertăţii şi să se declare în contra tiţiunile înejestrate cu testimoniu de pau­ Primul congres de pace din Francfurt.
11
gelia nemului eşită prospătă din raâ- protectoratului esclusiv al colosului pertate şi cu actul de botez la subscrisa întâmplarea a voit, ca manifestul de
nile Românului Eliade. de Nord, de care tbtă Europa tre­ preşedintă pănă în 20 August st. v. desarmare al Ţarului, să ajungă la cunas-
La 9 şi 11 Iunie (1848), când mura atunci, şi se preclame în nu­ Primirea elevelor în „Internat se va cinţa lumei în acea c]i> î Q care s a
11
’ ţinut
mişcarea pomi, acest brav preot de mele poporului Român: face dela 25 August încolo. primul congres internaţional la Francfurt
sat, cu simţul său cel bun şi nepri­ Dreptate — frăţie. La primire are să aducă fiă-care elevă în 1850. La acest congres au luat parte
hănit, era deja iniţiat şi pregătit. albiturile şi vestmintele necesare, precum cam la vre-o 800 de bărbaţi, mai fiâ-care
La 9 Iunie, la Islaz trebuia să Crucea lui Şapcă, pena lui Eliade, şi aşternutul de pat. de altă naţionalitate. Figura cea mai inte­
isbucnescă răscola. Pe piaţa din Is­ sabia curagioşilor şi caracterul oţe- In legătură cu acest „Internat reu­ resantă la acest congres a fost un popă
11
laz se adunase o mulţime de lume. lit al celorlalţi, ne lăsară şi ne de- niunea în anul trecut a înfiinţat şi un „Or­ indian, pe care îl chema: Ca gc-ga-gu-luh
T
In mijlocul pieţei era împrovisat un teră democraţia de astăc}!- felinat pentru fetiţe orfane şi sărace dela de loc din Nebrasca şi negru ea tăciunele.
11
fel de altar, pe care erau aşecţate Dea Dumnecjeu, ca şi preoţimea 6—12 ani; aceste fetiţe primesc întreţi­ Negrul părinte a asigurat congresul de
Crucea şi Evangelia. Dduă-cjecî de de acjl se imiteze pe Şapcă, spre a nere completă pe spesele rauniunei şi sunt sentimentele de pace ale tuturor seminţii­
făclii ardeau împrejurul altarului. lucra pentru ridicarea poporului, pe obligate a cerceta şcolele române gr. or. lor indiane, âr pe preşedintele congresu­
Soldaţii erau în mare ţinută. calea economică şi culturală! din loc. lui, ministru Jaup din Hessendarmstadt l’a
Preotul Şapcă, însoţit de alţi („Amicul Poporului ). |. Ţh. CalotesCU. Petiţiunile pentru primire sunt a se cinstit, în semn de pace, cu o pipă de
11
doi preoţi, începu serviciul divin şi adresa pănă în Aug. st. v. duhan.

Format’am noi juriştii între noi trebl? Au nu este destulă mişeliă şi blâs- Precup. Auc}ita-ţî una ca asta? Ţăra- purile vor să se schimbe, boerii se vor su­
un cor vocal şi instrumental. O so­ tămăţiă, numai a şi vorbi despre libertatea ranul român, e poporul român! Dâr apoi pune spiritului timpului şi vor libera po­
cietate teatrală. Am dat mai multe ţăranilor? Au Dta nu prevecjî şi despre- noi boierii adecă, ce suntem? Să blasteml porul român____
e mcerturî şi producţiunî teatrale. ţuescî greua nefericire, ce ameninţă ca­ tu pe tatăl tău, care înoă e boer cinstit ?! Rvpresentaţiunile teatrale şi con­
S’a jucat cu concursul dâmnelor şi petele nostre a boerilor ţărei? Se vede, că Valeriu. Şi pe tatăl meu, dâcă cere certele românesci arangiate de ju­
domnişârelor române: „Nunta ţeră- Francia ţi-a înveninat inima! ţâra, dâcă cere naţiunea, dâcâ cere uma­ riştii români, an contribuit mult !a
11
nescă şi „Jorgul dela Sadagura Valeriu. Domniei Tale D-le’ţl place li­ nitatea, dâcă cere cristianismul! Lovitura redeşteptarea simţului românesc la
44
de V. Alexandri, apoi şi o dramă bertatea şi te opun! eliberărei ţăranilor! care o ridică cineva asupra poporului ro­ publicul din Sibiiu. Domnişâre, cari
originală întitulată „Valeriu şi Cor­ mân, o apăr şi ’n contra tatălui meu; şi
Te miri, că se află 6menl, cari au inima şi nici ceti nu sciau bine româoosce,
nelia compusă de A. Degre şi I Pop. lui îi smulg sabia din mână, carea vrea să
41
curagiul de a lupta pentru drepturile omu­ au primit roluiî la teatru, iove-
o împlânte în inima poporului nostru!
Vareliu era feciorul unui boier lui! Cugetă te în situaţiunea acelora, cari ţ ndu-le cu multă diligiuţă şi zel.
Peste poporul român stă Dumnecjeu, şi el La un concert a declamat o tineră.
ruginit din Moldova, venit de cu- plâng şi gem sub tirănia ta, în jugul boe­
i e u d dela Paris, unde şî făcuse stu­ rilor, şi pătruns de nefericirea lor nu te mă inspirâză să cuget, să vorbesc şi să lu­ română, de 15 ani, poesia lui Sion
crez aşa. Vă temeţi? Vă îngâlbimţ!? Cru-
diile. Avea se lupte cu tatăl seu şi vei mai mira, că se află omeni, cari vă „Mult e dulce şi frumosă limba ce-O'
prietinii aceluia, spre a-i lămuri asu­ strigă: Fiţi creştini, nu vă lăpădaţl de na­ delilor! Fricoşilor! Peptul vostru trebue să vorbim atât de doios, de a stors la­
11
fiă asilul, âr nu iadul poporului român.
pra ideilor timpului. VoiQ produce tura blâudă a omului, înduraţi-vă de mii crimi de bucuria din ochii tuturor-
Avuţia vâstră, în loc să aducă oultura şi Episcopul Şaguna încă era emo­
aici o scenă din originalul operei, şi mii de omeni, liberaţi pe fraţii, deşi ţă­
oivilisaţiunea în ţâră, sfarmă şi ruinele urna-
care se află în posesiunea mea. ranii voştri, din jugul tirăniei, căci vă va ţionat.
Este vorbă de desrobirea ţăranilor. urmări blăstemul cerului, dâcâ nu faceţi nităţei, cari stau ca umbre şi cer socotâla De felul acesta erau căuşele,
dela voi, dela voi — şi voi rîdeţl şi glo­
ce cere creştinismul şi umanismul! pentru care eram copiii răsfăţaţi : i:
Boierul Piecup... Domnule, spune-ml rificaţi tirănia vostră. Voi vă' iubiţi patria
cum e în Francia, şi acolo e nerînduelă Precup. Acesta a nebunit In casa de şi doriţi mărirea poporului român, dâr în- bătrânilor.
ca airea ? Şi pe acolo cresc fantasiile des­ nebuni cu el! sâtaţî după avers şi bani. Voi lăudaţi li­ Noi îi stimam, ei ne stimau
pre desrobirea ţăranilor? Orî pbte nici nu Valeriu. In casa de nebuni cu voi, bertatea, dâr ce folos, că realisarea ei pen­ un spirit ne unia: iubirea de neam şi-
ai auclit despre mişelia şi blăstămăţia acâsta? tru ţăranul român nu vă trece prin minte, de patriă!
barbari şi tirani! Ţăranul e poporul; ţăra­
Valeriu (agitat) Ce mişeliă? Ce blăs- nul român e poporul român! Şi poporul şi numiţi nebun pe acela, care cutâză a Sivul popii-
tămăţiă ? român să tremure de nisce tirani, ca voi ?! vorbi despre desrobirea poporului român.
Precup. Ce,, şi D-ta te mai miri şiîn- Ruşine, întreit ruşine ! Un simţ profetic însă mă inspiră, că tim­