Page 81 - 1898-08
P. 81
ItEDACŢIUNEA, „gazeta* ies î gacare ţi.
e n
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Ansiro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şbse
I N S E R A T E ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ailllSTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătdrele Birouri de anunolurl:
In Viena: M. Diikes Naolif. Se prenumeră la tote ofi-
Eax Augenfold & Emerloh Losner, oiele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Goldbor- Administraţiunea, Piaţa mare,
oor, Ekateln Bernat. In Ham Tfireul Inului Nr. 30, etagiu
bar g: Harolyl &. Llebmann. I.: Po un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o ae luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă, garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu TT Xj ls:i. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai deae luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. adu 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inaerţiunile
aeriă 10 or. aiu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Septemvre).
Solidaritatea Românilor tru naţional şi s’au unit toţi Ro pentru ei şi totul va aterna dela Şedinţa comitetului naţional din
mânii din Ardeal, Bănat şi Ţâra un- chipul, cum ei vor înţelege a pune
bucovineni. Bucovina.
gurâscă la o luptă solidară. în practică marea idea a solidarităţii
Cu adeverată bucuria înregis Deşi mult mai puţini la numer naţionale, urmând cu încredere con- — Mişcarea electorală. —
trăm astăcjî scirilo, ce le aduce or şi avend a lupta cu numeroşi con ducerei partidului naţional.
ganul naţional român „Patria“ des trari în vechia lor ţeră, iraţii noştri întrunirea bărbaţilor de încre „Patria“ din Cernăuţi publică în
pre mişcările fraţilor noştri buco din Bucovina au o situaţiă relativ dere ai Românilor bucovineni a. de numărul ei dela 2 Septemvre n. ur-
vineni. • mai favorabilă, de cum aveam noi, cis, că partidul lor naţional să in mătârele:
In faţa alegerilor viitbre pentru Românii de aici, pe la 1881. A ternă tre fără reservă în campania elec Sub presidiul d-lui Iancu Lupul s’a
dieta Bucovinei, partidul naţional ro numai dela energia şi hărnicia, cu torală într’un oraş şi în şâpte cer întrunit Marţi pentru prima-dată comitetul
mân desfăşură o activitate lăudabilă, care vor lupta, căutând tot odată a curi de alegere rurale, âr în curiile naţional în noua sa organisaţiune. Era un
cu scop de-a uni şi închega forţele impune tuturor şi pretutindeni prin- proprietăţii mari să susţină rapor aspect [înălţător a vedâ representaţii Ro
naţionale ale Românilor bucovineni, tr’o procedere în adevăr solidară, turile de mai înainte. Tot odată a mânilor din tote părţile ţării, întruniţi în
ca aceştia se p6tă astfel lupta cu ca să ajungă ţinta, ce şi au pus’o decis să se dea un manifest electo număr atât de mare, ca să resolve ordinea
mai multe şanse de isbândă în con pentru apărarea şi îatărirea poporu ral, chiămâad pe toţi 1a. luptă soli (filei atât de importantă pentru campania
tra curentelor contrare Românismu lui român autochton din Bucovina. dară pentru a [alege pe candidaţii electorală.
lui din acea ţerişbră. Este mult semnifîcător ceea ce propuşi de comitetul partidului. Presenţi erau următorii domni: Dio-
Seim, că nu de mult comitetul aceentueză organul partidului naţio Intre aceşti candidaţi, parte mare nisie cav. de Bejan, Eudocsiu baron Hor-
naţional al Românilor bucovineni nal român din Bucovina, că adecă sunt noi. Ei au fost propuşi, de si mu2iachi, Dr. George PopovicI, Modest cav.
s’a organisat pe nouă base. Acest acest partid este singurul partid se- gur, după o matură cbibzuire şi în de Pruncul, Dr. Iancu cav. de Volcinschi,
comitet a ţinut prima sa şedinţă îios de guvernament, care îmbrăţi- ţelegere, ca să fiă Introduse elemente Dr. Iancu cav. de Flondor, Dr. Nicu
Marţa trecută şi a luat, în frăţâscă şâză tâte interesele ţărai, căci repre- nouă şi energice de luptă în repre Blându, Dr. Emilian CriclevicI, Ioan Dihon,
înţelegere şi cu unanimitate, nisce sentă tbte păturile ei. Aşa este, în sentanţa ţărei. Acâsta s’a făcut, cum Lazăr German, Dumitru Socolean, Zaharie
hotărîrî, cari dau vieţei naţionale a adevăr; faţă cu Rutenii şi fracţiu ne spune cjiarul bucovinean, dând Voronca, Dumitru Brăileanu, Dumitru Ge-
Românilor din Bucovina un nou şi nea germană, polonă şi evreesca din mulţi dintre bărţii cu nume şi posi- menar, Grigorie Halip, At. Pridie, Dr. Eud.
puternic avent. Bucovina, Românii representă chia- ţiune un esemplu frumos de abne- Procopoviel, G. Hostiuc, Artemie Berariu,
Ca se înţelegem marea impor gul acestei ţări. Este însă neapărat gare personală pentru marile inte Constantin Păuş, M. Percee, S. Piotrov-
tanţă a nouei ere de luptă, ce s’a de lipsă ca, pentru a fi şi privit şi rese naţionaie. Au şi luat parte schi, Dimitrie Pauliuc, Dr. D. Gallin, Va-
inaugurat în acestă şedinţă a comi recuuoscut de toţi ca atare, Româ toţi bărbaţii de încredere la şedinţa sile Blându, Ioan Dorofteiu, Eusebie Po
tetului naţional bucovinean, n’avem nii să se impună ca factori de că- de Marţi a comitetului partidului. povicI, Ioan Pohâţă, George Balmoş, Dr.
decât se spunem, că în acea memo peteniă printr’o atitudine solidară, Cinci inşi şi-au scusat absenţa, nu Mateiu Lupu, E. Constantinovicî, Toader
rabilă întrunire s’a recuuoscut nece condusă de deplina înţelegere a tre mai unul, Nicu br. de Mustatză, şi-a Leuştean şi Dr. V. Branisce.
sitatea unei solidare procederî a tu buinţelor ţerei şi a poporaţiunei anunţat nepartieiparea sa, motivau- Absentarea dela acestă şedinţă au
turor Românilor din Bucovina, spre sale, şi de tactul şi pătrunderea ne du-o tot odată. scusat’o pe cale telegrafică domnii : George
a duce drâpta lor causă la învin cesară. Nu cundscem aceste motive, der baron de Wassilco, Ilarion Onciul, Vale-
gere. Din acest punct de privire sa reamintindu-ne motivul mult carac rian Halip, Eugen baron de Styrcea şi
însufleţirea, cu care s’a proce lutăm cu bucuriă energia, ce au ma- teristic, ce l’a adus baronul Mustatză Constantin cav. de PopovicI.
dat la organisarea partidului prin nifestat’o pănă acuma conducătorii ca scusă, de ce nu pâte vorbi ro- D-l Nicu baron de Mustatza anunţă
înfiinţare de comitete electorale lo actuali români în realisarea unei or- mânesce, când cu întimpinarea Re şi motivâză în scris nepartieiparea sa.
cale în tote părţile, prin delegarea ganisaţiuni temeinice şi puternice gelui Carol la Cernăuţi, înţelegem D-l Iancu Lupul deschide adunarea cu
de bărbaţi de încredere în comite naţionale a poporului român buco încât-va nepartieiparea sa: este un un discurs avântat, accentuând, că toţi sun
tul central al partidului, prin con- vinean. Dorinţa nâstră şi a tuturor semn, că acele timpuri, când parte tem Român!, la o ţintă tindem şi solidar
chiămarea şi ţinerea de adunări elec Românilor de bine este, ca temeiul, mare din familiile fruntaşe alo ţă trebue să procedăm, ca să aducem drâpta
torale şi însufleţirea şi hotărîrea, cu ce s’a pus în timpul din urmă aces rei erau crescute nemţesce şi nu causă la învingere. La finea discursului sa
care bărbaţii de îuciedere din tbte tei organisaţiuul, să fiă pe cât de cunosceau limba lor maternă, au tre lută cordial represenţanţii naţiunei veniţi
părţile, cari formăză representanţa tare, pe atât de durabil. cut pentru tot dâuna. Din ruinele lor din tote părţile ţării.
partidului, au primit şi au procla împrejurările de a<Ţ în partea se ridică ca un fenice noua organi Luând cuvântul d-l secretar al diri-
mat solidaritatea naţională, ne aduce de dincolo a monarebiei nu pot, de saţiă naţională, care. se ajute D cjeu, genţei, d-l Dr. Nicu Blându, raportâză asu
aminte de entusiasmul, ce a domnit cât să vină în ajutor nisuinţelor de va cresce viitârele generaţiunl ale pra înactivârii organisatiunei nouă, adună
la noi în Ardeal în anii 1881 şi concentrare naţională şi de validi- Românilor bucovineni numai în gra rilor electorale, constituirii comitetelor elec
1883, când asemenea s’a Inaugurat tare a lorţelor naţionale ale fraţilor iul şi în spiritul românesc. torale şi trimiterii bărbaţilor de încredere
o nouă organisaţiă a partidului nos noştri. Momentul este dâr priincios în comitetul naţional.
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". capitalei şi feţei stângi a bateriei şi deschiseră focul la cercare a debarca, pe cât timp el nu pote combate ba
care se asociară îndată şi chirasatele lui Vacca. Bateria teria situată la 170m d’asupra l u i ! Era la l‘/ p. m.
2
09 Magnaremi, cuprinsă un timp ore-care din tâte părţile In acesţ moment şi Vacca perdu perspectiva a face ba-
Colonelul Baron Urs David de Margina de cătră aceste corăbii, susţinu admirabil lupta inegală, teriele să înceteze, înainte d’a apune sorele şi după aceea
servind tunurile sale cu perseveranţă şi sânge rece în a mai lua şi fortul Max; şi ast-fel pentru a nu mai
la Solferino şi Lissa.
ploia de obuse inamice, fără a slăbi câtuşi de puţin în perde timp şi muniţiune, se decise a-se duce la portul
Conferinţă ţinută do Colonelul austro-ungar Frniicisc Riegcr în cer grijirea d’a ochi bine ţînta. Indată-ce una sâu alta dintre Manego în ajutorul lui Albini. Acolo ajuns, află că şi
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi' 20 Februarie 1898. ffegatale divisiei de lemn se apropia de baia dela Co Albini renunţase din parte-i, la atac, şi aşa continuă el
— C o n t i n u a r e . — misa, intră repede în luptă şi sergentul-major 'Wystavel drumul pentru a-se uni în faţa portului St. Giorgio cu
cu tunurile sale de pe dealul Perlic şi le şi trimise vre-o comandantul de căpetenie. Acâstă decisiune a sa o ra
Ajungând corăbiile pe la ora ll / la bătaia tu
1
2
nului de baterii, acestea deschiseră focul. Corăbiile răs patru lovituri bune la copertă. portase deja lui Persano încă din Comisa, însă a esecu-
După sosirea lui Vacca care, după disposiţiuuî avâ tat’o fără să aştepte răspunsul cuvenit.
punseră cu vioiciune, dâr fără efect, deşi ele deteră tu
să atace Comisa, Ribotti şi Albini îşi retraseră succesiv Persano s’apropie cu grupul său de vase de portul
nurilor lor cea mai mare elevaţiune, scoţând rotele di
vasele lor din luptă şi se îndreptară spre Sud de insulă, Karober, ca să atace din spre Vest întăririle dela in
napoi ale rapertelor (afetelor) lor. Ghiulelele austriaco
cel dintâiu la St. Giorgio şi al doilea la portul dela trarea portului St. Giorgio. La ll / ore începu Persano
3
cădeau aprope de corăbii, aveau şi lovituri, dâr fără a 4
Manego. Admiralul Persano porni în acelaşi timp şi lupta prin aceea, că dispuse ca chirasatele să defileze în
causa avarii mari. Ribotti, care cu cele 4 chirasate luase
el cu restul flotei d’alungul costei de Nord a insulei la contramarş pe dinaintea uvrajelor. Pe măsura ce basti
posiţie la Nord-Vest de bateria Magnaremi, deschise
St. Giorgio. mentele, care pluteau unul după altul, treceau pe la ba
focul asupra feţei ei din drâpta, care conţinea şi ma
gazia de pulbere. Bateria răspunse la început numai cu Ribotti trecu pe la ora 11 portul Manego ; îndată terii, descărcau focuri de salvă asupra lor. Admiralul lă
cele 4 piese de pe acâsta lăture, âr mai târcliu, loco bateria Nadpostranje îl primi cu focuri. După o jumă sase conducerea manevrei divisiei sale şefului său de
tenentul Gogi, voind a concentra asupra inamicului tot tate de oră sosiră şi corăbiile de lemn ale lui Albini şi stat-major, âr el sta la început pe Marşul cel mare (ca
focul bateriei sale, dispuse repede a-se întorce în acâstă deschiseră un foc fără efect. Bateria răspunse âr 28 fo targul cel mare), ce era baricadat cu pânze, hamacuri şi
ţi ar te şi tunurile feţei din stânga şi să tragă peste pa curi, avu 4 lovituri, omorî 2 omeni şi răni pe alţi B de corturi; mai târdiu se ducea când la un loc, când la
w
rapetul magaziei. Surprins de întărirea neaşteptată a fo pe corabia cu pavilionul „Maria Adelaide . altul al vasului, şi mai mult în baterie.
(Va urma).
cului, inamicul schimbă posiţia. Iu acest moment sosiră Vice-admiralul Albini îşi retrase repede vasele ârăşî
şi corăbiile de lemn ale lui Albini, luară posiţie contra din bătaia tunurilor, cu gândul a renunţa la orl-ee în
