Page 82 - 1898-08
P. 82
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 185 1898
Raportul secretariatului se primesce, tropolit Miron Romanul. Pentru a lua gerilor generale de deputaţi, în sensul că Afacerea Dreyfus.
âr d-1 president enunţă membrii ai comite parte la şedinţele, cari s’au început Joi, se ruia cercul electoral al Hermanului a fost — Dimisia lui Cavaignac. —
tului naţional pe toţi bărbaţii de încredere, află în Sibiiu P. S. Lor episcopii Ioan Me- cedat unui candidat de deputat guverna
Mortea colonelului Henry n’a adus nici
trimişi de comitetele electorale locale, con ţianu din Arad şi Nicolau Popea din Ca mental şi maghiar, pe lângă totă situaţiunea
o întorsătură favorabilă în afacerea Drey-
statând astfel între aplause generale, că ransebeş; membrii externi: din cler Pre- politică schimbată îl consideră şi acum ca
fus. Henry a murit fără a fi lăsat în urmă-i
noul comitet naţional este constituit. cuvioşiile Lor ai’chimandriţii Pilaret Musta obligator moralicesce; de aceea cu ocasiunea
cea mai neînsemnată dovadă despre nevi
La punctul al doilea din ordinea cjilei din Caransebeş şi losif Goldiş din Oradea- proximei alegeri de deputat pentru cercul
novăţia lui Dreyfus.
se decide, ca partidul naţional sâ între fără mare, protosnioelul Aug. Hamsea din Arad, Hermanului, ce se va face în locul răposa
reserve în campania doctorală în un oraş şi protopresbiterii: Mihail Popovici din Or tului conte Andreiti Bethlen, comitetul va Seim, că în urma falsificării comise
în şâpte cercuri electorale ale comunelor şova, şi Dr. G. Popovici din Lugoş; mi sprijini alegerea unui candidat guvernamental- de Henry, şeful statului major Boisdcffre
şi-a dat dimisia. Din momentul acesta în
rurale, şi anume: Cernăuţi, Storojineţ, Şi reni : domnii Alesandru Mocsonyi, Nicolau maghiar. Tot odată comitetul a autorisat pe
cepând s’a iscat între membrii cabinetului
rete, Rădăuţi, Suceava, Câmpulung şi Gura- Zigre, şi Ioan Lenger. Dintre membrii din preşedintele, ca pentru stabilirea persânei
divergenţe de păreri. Un consiliu de mi
Homorului. fir în curiile proprietăţii mari loc participă P. C. Sa d-1 archimandrit Dr. candidatului de deputat, să între în înţele
niştri s’a ocupat fundamental cu cestiunea
să se manţină raporturile de păn’ acum. II. Puşcariu, protopresbiterii Ioan Papiu, gere cu fişpanul comitatului Braşov. In ur
revisuirei procesului Dreyfus, în care Ca
Procedându se la punctul al treilea Z. Boiu, Mateiu Yoileanu, secretarul Leontin ma acestei hotârîrl a comtietului, alegerea
vaignac, ministrul de răsboitt, a declarat
din program, se decide unanim lansarea Simonescu şi fiscalul Dr. Nic. Olariu. — unui deputat guvernamental şi maghiar în
unui manifest electoral, se stabilesce în linia- De rândul acesta şedinţele consistorului cercul Hermanului pote fi considerată ca de repeţite ori, că este absolut convins des
mente generale conţinutul acestui manifest sunt de-o deosebită importanţă, fiind că va sigură". pre vinovăţia căpitanului exilat pe „insula
şi se însărcinâză dirigenţa cu compune avă să se discute şi în s nul lui asupra La aceste destăinuiri „Alkot- dracului" şi a fost contra revisuirei proce
;
rea lui. atitudinea clerului faţă cu grava cestiune mâDy", organul „partidei poporale", sului. O parte a membrilor ministeriului
Al patrulea punct la ordinea a întregire! venitelor preoţescl prin ajutâre însă a stat pe lângă revisuire.
face următdrea observare:
este nominarea candidaţilor de deputaţi ai de stat. Intr’aceea în opinia publică din Frau-
„Va să dică baronul Desideriu Banffy
partidului naţional. cia tot mai mult se lăţesce părerea, că re-
şi Saşii au pactat la olaltă încă cu ocasiunea
D-1 president comunică numele tutu Austriacii şi pactul. visuirea procesului se impune, pentru-ca să
ror acelor bărbaţi, cari şi-au anunţat can- alegerilor generale de deputaţi, şi cum-că se facă odată capăt acestei odiose afaceri.
didarea, âr comitetul naţional procedând „Reichsrath“-ul este convocat pe (Ţua, Saşii n’au pactat numai de dragul ochilor S’au ţinut chiar în Paris câte-va meetin-
la alegere, aclamâză district de district în de 26 Septemvre n. După t6te probabilită frumoşi ai lui Banffy, e mai mult decât guri în acest scop.
unanimitate, următorii candidaţi: ţile şedinţele lui vor sâmăna ca ou cu ou sigur. Totuşi se acusă mereu partida po Văcjendu-se faţă în faţă cu acest cu
Pentru districtul Cernăuţi: d-1 Dr. celor din sesiunea trecută. Deja de pe acum porală, că pactâză cu naţionalităţile, mă rent revisionist, ministrul de răsboih Ca
Nicu Blându; pentru districtul Storojineţî: încep ameninţările contra lui Thun şi a car că ea apără numai interesele legale ale vaignac şi-a dat dimisia. Etă scrisorea ce
d-1 Modest cav. de Grigorcea\ pentru dis guvernului. sale, precum şi ale ori-cui, dâr nu pac- a adreşat’o Cavaignac ministrului-preşedinte
trictul Şirete: d-1 Tudor cav. de Flondor; Germanii oposiţionalî sunt, cari vor tâză". Brisson :
pentru districtul Bâdăuţl: d-1 Samuil Pio- crea ârăşi clile grele guvernului. Tote vo „Mă adresez cătră d-ta cu rugarea să
trovschi; pentru districtul Suceava: d-lVar- cile de pănă acum ale diarelor germane, Propunerea Ţarului. binevoesci a înainta preşedintelui republi-
teres cav. de Pruncul; pentru districtul cari represintă vederile diferitelor partide, cei dimisia mea dela portofoliul de răsboifi.
Câmpulung: d-1 Dr. George Popovicî; pen constată, că Germanii n’au de gând a-o Manifestul Ţarului Nicolae continuă a Intre noi esistă divergenţe de păreri, cari
tru districtul Gura-Homarului: d-1 Iancu slăbi cu obstrucţiunea câtă vreme guver a preocupa pressa şi opinia publică eu- dâcă ar dura timp mai îndelungat, ar stin-
Lupul. nul nu va desfiinţa mult hărţuitele ordo ropână. ghiri guvernul tocmai în momentul, când
Nefiind lucrurile pregătitore încheiate, nanţe de limbă. Acum după-ce lumea a trecut peste are nevoie de forţă decisivă. Eu şi astădi
<
s’a amânat pe altă şedinţă nominarea can r Bohemia' din Praga. îndemnând la momentul primei sensaţii, se ivesc voci, sunt convins despre vinovăţia lui Dreyfus, şi,
didaţilor pentru celelalte curii. oposiţie pe Germani, scrie între altele : cari dau sâ se înţelâgă, că nota lui Mura- ca mai înainte, sunt contra revisuirei proce
„Obslrucţia trebue să se continue, firul ei view a făcut efect nefavorabil chiar şi în
In primul seu din acelaşi nu sului. N’am intenţionat a declina dela mine
trebue reluat acolo, unde s’a întrerupt în unele cercuri politice din Rusia. O tele
măr, „Patria" voibind despre acesta Iunie. Jos cu ordonanţele de limbă! Jos cu gramă cu data de 3 Septemvre din Pe- răspunderea în situaţia de atji, însă nici
şedinţă a comitetului naţional din pactul ungar! Acâsta va fi lozinca nouei tersburg ch° ) că în anumite cercuri pri n’o pot lua asupră-mi fără de a nu fi în
e
Bucovina, acrie între altele: armoniă cu capul acelui guvern, la care
sesiuni, ori cu cine va tracta contele vate şi militare se face aspră critică pla am onore a aparţine. Primesce etc."
piua de Marţi va rămâne memorabilă Thun!" nului de desarmare generală. Cu privire la revisuirea procesului,
în istoria Românilor din Bucovina. Băr Tot atât de iritaţi sunt Cehii. îOrga „Novoie Vremja polemisând cu foile guvernul va decide Joi.
baţii de încredere, veniţi din t6te părţile nul lor de frunte „Narodni Listy scrie ast din străinătate asupra înţelesului, ce tre
u
ţării şi representând tote păturile poporu fel : Ne mirăm de energicul si cumintele bue să i-se dea notei rusesc!, cŞice, că pro
lui românesc, au proclamat solidaritatea na bărbat de stat (Thun), care dâcă trebue, punerea Ţarului nu ţîntesce decât la con SOIRILE DILEL
ţională cu o însufleţire şi abnegaţiune, cum ba une-ori chiar şi dâcă nu trebue, scie să tenirea înarmărilor de adi. Cu alte cuvinte, i
rar se află păreche în istoriă. fiă necruţător, âr acum merge de bună voie statele trebue să se oprâscă la contingen — 2f August v.
A fost prima şedinţă a comitetului la Canossa. El crede, că Nemţii îl vor as tul de acjl al armatelor. Statutele Reuniunei femeilor române
naţional în noua sa organisaţiune şi s’au culta, său că noi, Cehii, pentru-că va „Novosti“ efice, că lucrul principal e din Bran — aprobate. Ni-se scrie : După o
întrunit bărbaţi la sfat, cari mai înainte schimba ori va desfiinţa ordonanţele de înţelegerea dintre puteri. Dâcă numai o lungă aşteptare de doi ani, guvernul un
încă nici-odată n’au fost chemaţi, ca îm limbă, vom vota frumos frumuşel proiec siugură putere ar refusa participarea la con guresc abia acuma a provăclut cu clausula
preună să lucreze la conducerea destinelor tele pactului şi ca nisce boi răbdurii vom ferenţa proiectată, acâsta nu se pâte ţinâ, de aprobare statutele Reuniunei femeilor
poporului român din Bucovina. Şi deşi lua pe umerii noştri nouă contribuţii de fiind-că scopul conferenţei numai aşa se va române din Bran, cu adausul, că „membri
pentru prima-dată s’au întrunit aceşti băr milione, privind cu resignaţiune cum spo- putâ ajunge, dâcă se garantâză balansa în ai reuniunei pot fi numai individ! de pe
baţi, totuşi au dispărut din primul moment resce Ungaria pe banii câştigaţi de noi cu tre puterile armate ale tuturor statelor. teritoriul statului ungar, cari au cetăţenia
tote contrastele şi fără deosebire s’au ma sudori de sânge. Băbdarea nostrâ însă 'de O telegramă din Londra afirmă, că legală". Acum stimatelor domne şi domni
nifestat cu toţii, un trup şi un suflet. mult s’a sftrşit. Guvernul se lâgănă în amă- Englesii se pârtă cu cea mai mare răcâlă fruntaşi din ţinutul Branului li-se ofere cea
In faţa causei mari naţionale au dis gitorea speranţă, că noi îl vom sprijini pu faţă de propunerea Ţarului, care a venit mai bună ocasiune de-a dovedi, ce sunt în
părut tote interesele particulare şi velei rurea. Deputaţii cehi însă nici decât nu se numai după-ce s’a dat pe faţă conflictul stare să facă Românii, când se pun cu pu
tăţile personale, întregul comitet naţional socotesc partidă guvernamentală decât a- chineso-ruso-engles. Manifestul e interpre teri unite pe lucru. Pe cât am aflat, adu
a fost pătruns de ideia solidarităţii naţionale tuncî, când guvernul împlinesce postulatele tat în Anglia aşa, că Rusia nu este încă narea generală de constituire se va ţinâ
drept suprema lege. Bărbaţi cu nume şi poporului ceh. pregătită pentru un răsboifi. cu Anglia şi în 21 Septemvre st. n. în centrul Branu
posiţiune, cari simt în sine puterea a re- Curios este un articul al charului cle vrâ să amâne începerea ostilităţilor pănă lui. Sper mult, că domnele fruntaşe şi băr
presenta cu succes interesele poporului ro rical Vaterland , care pănă acum era cel baţii conducători din Bran şi jur nu vor
u
v când se va fi construit linia rusâscă trans-
mân, au cedat renunţând la candidatura mai neîmpăcat duşman al Ungurilor. Acest siberiană. întârzia de-a lua parte la acea adunare,
anunţată şi s’au supus fără supărare postu diar scrie acum, că pactul cu Ungaria e făcendu-se membri cât mai mulţi, căci reu
latelor solidarităţii, aşa încât tote conclu fapt îndeplinit şi nici parlamentul din Viena, încât pentru părerea ce o au Ger niunea numai pe acâstă cale îşi va putâ
sele şedinţei de Marţi s’au adus în com nici cel din Budapesta nu vor pută să mai manii, „Pos^“ din Berlin scrie următorele: ajunge nobilul scop, de a înfiinţa doritul
plectă unanimitate. Onore l o r . . . schimbe învoiala dintre cei doi miniştri „Intre Rusia şi Germania nu pote fi în internat de crescere pentru fetiţe. Membrii
Este datorinţa bărbaţilor de încredere preşedinţi. „Vaterland", nu se scie din ce doială, că plănuita conferenţă trebue să fundatori plătesc odată pentru tot-dâuna
ai partidului, ca reîntorcendu-se în cercu pricină, înalţă până la ceruri „nobleţă" considere integritatea de ac}i a Germaniei 10 fl., membri ordinari câte 1 fl., âr cei
rile lor, să aducă la deplină valore conclu partidelor maghiare în cestiunea pactului. ca noii me tangere. Dâcă acâsta n’ar fi si ajutători câte 50 cr. la an. Cred, că cu
sele comitetului şi să denunţe dela început Acest articul a deşteptat bănueli la gur, atunci Germania n’ar fi întrat în ve vintele mele nu vor suna în pustie. Să do
ori-ce încercare duşmană îndreptată contra kossuthiştii unguri al căror organ, „Egye- derile Ţarului. Lucrul acesta pâte să vedim, oă şi cu jertfe mici putem face
creeze Francesilor câsurî amare, dâr las’
procedării unitare a partidului. târtâs", dioe că nimic nu pote da o probă să-şi atribue lor înşişi conceptul greşit, căci fârte mult, numai să fim una cu toţii!
In conclusele comitetului naţional, vo mai vădită despre uşurătatea cu care Banffy - Br.
tate tote în unanimitate, s’a afirmat în chip a sacrificat interesele ungare pe altarul pe basa cunoscerei situaţiei politicei ei pu Prima clasă paralelă la qimnas’ul de
neîndoelnic voinţa totalităţii partidului na centraliştilor austriacl, decât tocmai arti- teau să scie, că Ţarul nu avea să pună stat din Cernăuţi. Cetim în „Patria*: Cu
ţional, care cuprinde în sinul său întregul culul din „Vaterland". condiţiuni triplei alianţe".
Din Paris se anunţă cu data de 3 data de 26 August a dispus ministeriul în-
popor român din Bucovina.
Septemvre, că contele Montebello, ambasa activarea primei clase paralele române la
Acela, care nu respectă votul comite
Saşii şi Ungurii. dorul Franciei la Petersburg şi-ar fi părăsit gimnasiul de stat din Cernăuţi în sens
tului, trece în şirele duşmanilor poporului,
postul. Nu se scie însă, dâcă el a fost re- utracvjst, şi anume: în limba română se vor
căci nesocotesce marile interese ale Româ Semi oficiosul Bud. Tud. , vor chiămat, ori a abdis de bună voie la acest propune numai studiile: religiunea, limba
u
v
nilor şi se face conscient său inconscient bind de cercul electoral al Herma- latină, matematica şi limba română; cele
vinovat de crima trădării naţiunii.. . Dului, devenit vacant prin mdrtea post.
Mai amintim, că Belgia a răspuns lalte studii se vor propune în limba ger
contelui Andreiu Bethlen, face ur- deja la manifestul Ţarului. Ea a declarat, mană. Este evident — (Ţ confratele nos
ce
Conşistoriu metropolitan în Si- mătorele destăinuiri ceracteristice: că va lua parte la conferenţă internaţio tru — oă Românii din Bucovina nu pot fi
biiu. Cetim în „Telegr. Rom " : Consistoriul „Comitetul partidului săsesc din Ţâra nală, care dâcă se va ţinâ la Bruxella, în mulţumiţi cu felul cum se înaetivâză cla
metropolitan al bisericei nâstre ortodoxe Bârsei, în şedinţa sa ţinută alaltăeri în suşi Regele va lua asuprâ-şi rolul de pre sele .paralele române, şi prima nostră pre'o-
s’a întrunit în sesiune ordinară, sub pre Braşov, după îndelungate consultaţiuni a şedinte al ei. cupaţiune trebue să fiă, ca clasele paralele
sidiul Escelenţei Sale I. P. S. Domn me- hotărît, ca pactul stabilit cu ocasiunea ale române să fiă curat româuescl.