Page 83 - 1898-08

Nr. 185—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

Jubileul unui preot. In 30 August st. tărît să facă în scurt timp o nouă călăto­ sesorul din Spalding, dâeâ va îndeplini V a r i e t a t e .
v. se va serba în Ciclova română, diecesa ria în Europa. Şahul va fi însoţit de-o mare condiţiunea rămăşagului: să nu esă şepte
Corespondenţa lui Dreyfus.
Caransebeşului, jubileul de 50 de ani de şi pompâsă suită. El are de gând să cer­ ani de-a rândul din odaia sa de durmit.
preoţie al meritatului preot de-acolo Ioan ceteze aprope t6t9 capitalele europene. De altmintrele Orazymann, căci aşa se nu- Sunt trei ani de Zile, de când Dreyfus
Petroviciti. Serbarea se va face la iniţia­ mesce Euglesul cu rămăşagul, crede, că şi este închis pe „insula dracilor" şi isolat de
Din ce a murit Bismarck. „Neue Fr.
tiva comitetului parochial. închis între cm patru păreţi ai odăii va orî-ce contact cu lumea externă. Să-i mai
Presse" primesce dela o personă, ce apar­
putâ juca un rol nu tocmai neînsemnat. scrie nevestei sale i-s’a permis şi i-se per­
Irena deVladaia, prima-dona dela opera ţinea cercului din Friedrichsruhe al prin­ mite, dâr numai după-ce epistola a fost tre­
română din BucurescI, va da în săptămâna cipelui, scirea, că Bismarck n’a murit în De atâta pote fi sigur excentricul Engles, cută prin cea mai strictă censură a şefului
viitore un concert în oraşul nostr-u, asupra inflamaţiune de plumânî, precum au susţi­ că totâ lumea are să vorbâscă de el. penitenţiarului şi, precum seim, se dau so­
■căruia atregem de pe-acum atenţiunea ama­ nut Schwenninger şi Ohrysander, ci că Nu numai la noi se întrebuinţâză apa ţiei lui Dreyfus numai copii de pe scriso-
torilor de musică. Joi în 8 Septemvre n., acesta s’a adaus numai în ultimele dile pe amară „Franz Iosef", ci şi în comerciul cel ri'e sale originale.
d-na Yladaia, urmând unei invitări, va da lângă adevărata bolă. Boia principelui mare cuprinde un loc însemnat. La cum Nevastă-sa, care jurase în Zi jude­
ua
în Haţeg, în otelul „Mielul de aur", un Bismarck a fost o b61ă, ce adese-orl se părare să se câră espres apa amară „Franz căţii, că va desgropa din mormânt pe băr­
Iosef", deorece se pun în vânZare şi alte
concert cu concursul „reuniunei române de ivesce la dmenii bătrâni, aşa numitul „tă­ ape minerale mai inferiore cu aceiaşi eti­ batul său, a publicat acum de curând în-
cântări din Haţeg". ciune", ale cărui urme le descoperise deja chetă. trâga corespondenţă a bărbatului-său, de
de mai ’nainte Schwenninger. Şi de fapt
Sânţire de biserică. Senatul biseri­ când a fost condamnat.
la câte-va dile după mortea principelui se
cesc şi poporul român din Prislop (Chior) Armatele statelor Europene. Prima epistolă e datată din 5 Dec.
vorbia, că un picior ’i-se înegrise cu totul.
învită la serbările sânţirei bisericei române 1894, din închisârea Cherche-Midi, âr ul­
gr. cat de-acolo, ce se va face în 20 Sep­ Telegraf pe trenuri şi vapore. „Reichs- Etă, după „Almanahul de Gotha", efec­ tima din 5 Martie 1898 de pe „insula dra­
wehr“ aduce -soirea despre următorea in­ tivul armatelor europene, în timp de pace
temvre n. c., (Şiua de S-ta Măria mică. cului". Epistolele aceste sunt scrise în ter­
teresantă invenţiune, ce a fost adusă la şi chetuelile ce ele necesiteză:
După sânţire, va urma la orele l‘/ prâncj mini pătrunZătorl, având în vedere, că
2
comun, âr sera petrecere cu dans, al cărei cunoscinţa oficiului de patentă din Viena Germania 480,000 s.; Austro-Ungaria Dreyfus vorbesce în ele mereu de nevino­
venit e destinat pentru bisrică. Preţul in- din partea căpitanului Ştefan Rendulic, ba­ 860,000; Belgia 51,000; Bulgaria 46,000; văţia sa, de grâznica nenorocire, ce l’a
trărei pentru prânclul comun şi petrecere ron'Alexandru Dessewffy, baron Wilhelm Danemarca 11,000; Spania 130,000; Fran- ajuns pe el şi familia sa. Oa specimen a-
Onobloch şi baron Wilhelm Offerman: La cia 570,000; Marea Britanie 727,000; Gre­
1 fl. Ofertele se vor chita pe cale Zia­ ducem epistola din 27 Septembre 1896:
0
ristică. tote nenorocirile şi catastrofele de tren cia 25,000; Italia 255,000; Ţările de jos „Deja de un an de Zii mă lupt eu
câte s’au întâmplat, s’a ivit tot-dâuna ve­ 29,000 ; Portugalia 33,000; România 58,000; şi consciinţa mea contra celei mai neînţe­
„Foia pedagogică", ce apare în Sibiiu
chea şi nedeslegata cestiune, cum s’ar pută Rusia 894,000; Serbia 22,500; Svedia şi lese şi neexplicabile ursite, ce s’a putut
f.mb redacţiunea d-lor Dr. Barcianu, D.
asigura în asemenea caşuri viâţa omenilor Norvegia 39,000; Elveţia 96,000; (orga- când-va năpusti asupra vre-unui om. Câte­
Comşa, Dr. Şpan şi Dr. Stroia, după cum nisaţiunea federală a armatei elveţiano nu
şi materialul de pe tren, sâu mai bine dis, odată sunt atât de obosit şi atât de con­
u
aflăm din „Foia Diecesană , este impusă
cum s’ar pută încunjura asemenea inci­ ne permite a da decât cifra globală a efec­ sumat, ca şi soldatul, pe care l’au înfrânt
prin ordin consistorial şcolelor române gr.
dente. Noua invenţiune, de care e vorba, tivului, fără a putâ deosebi armata în timp îndelungatele lipsuri, şi care cade pe mar­
or. din diecesa Caransebeşului.
are chiămarea de a mijloci putinţa de te- de pace de cea în timp de răsboiă); Tur­ ginea şanţului, sâ moră. Dâr sufletul mă
„Grăniţerul" e numele unui nou in­ legrafare între trenurile, ce se mişcă în cia 350,000. deştâptâ şi datorinţa mă face, să-mi revin
stitut de credit şi economii, pe care mai aceeaşi direcţiune, sâu vin unul cătră al­ Aşa dâr, totalul armatei europene, în ârăşl în fire. Yiâţa să deştâptă în mine cu
mulţi fruntaşi români din comitatul Hune- tul, şi de a încunjura în chipul acesta timp de pace, se ridică la suma de 4.779,500 o ultimă încordare, căci voesc să mai ajung
dârei voesc sâ-1 înfiinţeze în Dobra cu un ciocnirile între ele. Etă cum se va opera soldaţi. reînvierea ondrei mele îngropate pentru
capital social de 30,000 fl. v. a. Prospec­ cu invenţiunea din cestiune. Să presupu­ In ceea-ce privesce marina, Germania tine şi copiii mei".
tul e subscris de 16 fruntaşi români din nem, că avem trei trenuri, cari se mişcă posedă 91 bastimente, un personal de
Dobra, Orăştiă, Cugir, Lăpugin, Lăpuşnic, pe aceeaşi liniă : A înaintâză faţă în faţă 48,071 omeni; Austro-Ungaria, 124 basti­
Gurasada, în frunte cu d-1 Francisc Hossu cu B şi C, cari vin unul după altul din mente şi 8649 omeni; Danemarca, 62 bas­ D I V E R S E .
Longin din Deva. direcţiune opusă. Prin noua întocmire te­ timente şi 1662 omeni; Spania 153 basti­ Mormintele în China. Construirea de
legrafică, cele trei trenuri se avisâză reci­ mente şi 1,410 ofiţeri (statisticile nu arată trenuri, ce s’a început acum în China, are
Trecerea prinţului şi principesei Bul­
proc de direcţiunea fiă căruia şi de dis­ numărul soldaţilor); Francia, 504 basti­
gariei la religia ortodoxă. Riarul „Corriere să întâmpine nisce obstacole aprope de ne­
tanţa între ele. Asemenea trenul pote sta mente şi 43,945 6menl, Marea Britanie
dela Sera" publică o depeşă din Sofia, în 881 bastimente şi 100,405 omeni; Italia, învins în mormintele chinese. Se scie adecă
r
în legătură eu staţiunile, atât cu cea spre
care se spune, că principele Ferdinand al că în China fiă-care familiă îşi are mor­
care se mişcă, cât şi cu cea dela care a 328 bastimente şi 25,175 omeni; Ţările de
Bulgariei, după cum afirmă bărbaţii de mântul său propriu, care de regulă e zidit
plecat. In chipul acesta ori-ce catastrofă jos 131 bastimente şi 6,918 omeni; Por­
stat ruşi, s’a obligat cătră Ţar ca, după în dimensiunile colosale ale unui d â l ; căci
va pută fi delăturată. Nu numai atât. Pa­ tugalia, 25 bastimente şi 5,297 omeni; Ro­
mortea mamei sale, sâ se convertâscă el şi mânia, 30 bastimente şi 1,720 omeni; Rusia întrâga religiune chinesă constă în cultul şi
sagerii vor pute din ori care punct al eir-
soţia sa la religiunea ortodoxă. adorarea morţilor şi a mormintelor. Locul
culaţiunii să telegrafieze, ori şi unde ar voi. 369 bastimente şi 29,363 omeni; Svedia şi mormintelor îl designâză totdâuna un vră­
Cununiă. D-1 Niculae Ungurean şi d-ra Căpitanul Rendulic, precum se asigură, va Norvegia 83 bastimente şi 3,430 omeni; şi jitor iscusit şi chiar şi cea mai săracă fa­
VaJeria Augusta Degan se vor cununa Du­ aplica aceeaşi invenţiune şi la vapore. în fine Turcia cu 66 bastimente şi 12,650 miliă e în stare să sacrifice [tot, numai să
minecă, 11 Septemvre n., în biserica gr. c. omeni.
Erupţiunea Vesuvului. Din Neapole se ajungă la locul designat. L'n astfel de loc
din Veţăl. Adecă, în total, 2910 bastimente ale
anunţă; că de vre-o câte-va dile sosesc o apoi devine sacru şi inviolabil, âr cel ce
căror cheltuell de construcţie sunt colosale,
Un mare naufragiu la Filipine. Se mulţime de străini, cari aşteptă să vadă ar cuteza să-l profaneze, e aspru pedepsit
şi 279,156 ofiţeri soldaţi, lucrători şi ma-
confirmă soirea despre marele naufragiu erupţiunea Vesuvului. începând din săptă­ de lege. Aceste movile mormântale sunt
teloţî ai flotei europene.
dela Filipene, în care au perit 900 de Spa­ mâna trecută, au început să se arate tot vechi de mii de ani, şi prima încercare de
Cifrele atinse în budgetele ţărilor de
nioli. ]£tă amănuntele' 900 de Spanioli, mai multe despicăturl în jurul craterului, a-le ocupa cu forţa, ar provoca revoluţiune.
mai sus, bugetele de răsboiti şi marina se
între cari şi 18 preoţi, au închiriat trei care s’a lărgit în mod cu totul neobicinuit. In chipul acesta construirea liniei ferate
ridică la sumele următore:
bastimente în insula Mindanao pentru a Ploia de cenuşă nu se mai sfirşesce. Din chinese va costa sume colosale, căci linia,
Germania, 877,759,844 lei; Austro-
fugi de rebeli Canoniera spaniolă „Leyte" deschidăturile ivite în 1895 s’a pornit un va trebui să lase intacte tote aceste
Ungaria 364,942,705 l e i ; Belgia 48,406,375
s’a însărcinat să le remorcheze la Manila, nou rîu de lavă în direcţiune vestică. In coline.
lei; Danemarca, 17,246,477 lei; Spania,
însă a fost constrînsă de tempestate să pă- 25 August acest curent de lavă a pătruns Dinţi falşî în anticitate. In museul din
173,659,322 lei ; Francia 880,718,670 lei;
răsâscă bastimentele, cari au dispărut la în pădurea, unde e staţiunea trenului, care Cometo (Italia), în care se păstrâză rămă­
Marea Britanie un miliard, unspvedece
gura fluviului Parpengai. Canoniera s’a ducea sus pe munte. De present lava se şiţele oraşului etrusc Tarquinii, s’a desco­
milione; Grecia 16,345,312 l e i ; Italia
dus la Manila, însă a fost capturată de în- varsă în cinci rîurl de foc, dintre cari fiă- perit o căpăţină, ai cărei dinţi erau mai
337,742,929 l e i ; Ţările de jos 78,642,786
u
erucişetorul american „Baltimore , care care are o lungime de 20 kilometri şi per- toţi falşi, şi probabil prefăcuţi din dinţii
l e i ; Portugalia 444,674,296 lei; România
aflând de cele petrecute, a plecat dimpreună curge pe 6ră o sută de metri. vr’unui animal. Dinţii cei falşi sunt lipiţi
44,470,346 l e i ; Rusia 1.377,128,676 lei,
cu alte trei năi americane, să caute acele de ceilalţi cu aur. Mormântul, în care s’a
Bărbat cu 9 neveste. Acum a fost de­ Serbia: 14,115,393 lei; Svedia şi Norvegia
trei bastimente, însă n’a isbutit a găsi decât descoperit căpăţină, e din suta a cincea, sâu
ţinut în Nebrasca un anumit Jorgensen, care 45,353,700 l e i ; Elveţia 12,200,749 lei, şi
puţine urme despre naufragiu. Se crede a şâsa înainte de Christos.
începând din 1888 şi-a luat 9 neveste de-a Turcia, 115,825,838 lei.
dâr, că cele trei bastimente spaniole s’au
rândul, fără să se fi despărţit de celelalte. Ceea-ce face, în definitiv, colosala
pierdut total cu echipagii şi cu soldaţi.
Prima sa soţiă, modistă de profesiune, l’a sumă de: şâse miliarde, şâpte sute de mi­
Proprietar: î®r. Aurel Mureşiasau.
Puterea de memorisare a papei. Din dăruit cu cinci copii. A doua sa soţiă a lione numai pentru Europa şi în timp de
Borna se anunţă, că starea sănătăţii sfân­ fost o dăscăliţă din Nebrasca, de dragul pace. Redactor responsabil: Maior-
tului părinte e din cele mai satisfâcătore. căreia şi-a schimbat numele în John White,
Mai Zhel® trecute a servit însu-şl liturghia pe care apoi ârăşî l’a schimbat în Franck IL i t e p a t u r ă. Instructiuaic
•
în capela sa privată. După terminarea ser­ Sales, când şi-a luat a treia soţiă, o dăs In limba francesă, germană şi ma­
A apărut în Tipografia „A. Mureşianu"
viciului divin, a dis : „Să vorbesce atâta căliţă din Dacota. Aşa şi-a luat apoi în ghiară, precum şi pregătire pentru exa­
Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe­
de mine, că sunt slăbuţ, că adese-orl imî curând o văduvă bogată, o comptabilă, mene elementare la şc6!a civilă, şi exa­
cială a plantelor", din „Manualul compl ct
perd simţirile şi că memoria mi-aşl fi per- două dăscăliţe, o posesoră de pământ şi mene de instrucţiune predă A u g u s t e
de agricultură raţională" de Dr. (r. Maior,
dut-o cu totul. Ei bine, ascultaţi-mă pu­ în fine o damă tînâră din Hermos. Acesta S c h n e l l , profesdră proveŢută cu
profesor de agricultură la şcola centrală
ţin !“ Şi începu, şi două-clecî de minute din urmă a făcut din întâmplare cunoscinţă examene de stat. Locuinţa Strada Cas•
dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru
•fără întrerupere recită latinesce întreg cân­ cu una din celelalte opt femei, la care a tehdui Nr. 32. Se primesc şi copii în cost.
usul şcolelor secundare şi superiore de agri­
tecul al doilea din Eneida, plastica poves­ vă(}ut portretul bărbatului său. Jorgensen
cultură, seminarii, şeole normale (prepa­
tire despre căderea Troei, apoi să adresa a fost momentan deţinut, şi aşa au rămas
randii) şi de constiltat pentru agricultorii
ascultătorilor săi: „Câţi âmenl credeţi, că cele 9 soţii fără bărbat, âr 15 copii
practici. Yol. II conţine 624 pag. octav Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
ar fi în stare, să facă aşa-ceva la etatea fără tată.
mare, cu 202 figuri în text.
mea?“ Drept are sfântul părinte, căci c}Su, IX Pehkangasse Nr. — 10, Viena.
Un rămăşag unic în felul său s’a fă­ Se pote abona la Tipografia „A. Mu­
întrebarea uşor ar pută fi şi întorsă: „Câţi
cut mai Zii !® trecute între un excentric reşianu" şi librăria H. Zeidner, Braşov, I. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi ca
0
tineri, dâr nu bătrâni, a-i pute găsi adl, cari
Engles din Spalding şi între un prietin al Kraft Sibiiu. specialişti dela facultatea de medicină
să fiă în stare să facă aşa-ceva ? u
său din Lincolnshire, care venise să-l vi Preţul: voi. I. 5 cor6ne sâu 7 lei din Yiena.
Şahul Persiei în Europa. Din Constan- siteze. Nici mai mult, nici mai puţin de o pentru România ; voi. II. 8 corone sâu 10
tinopol se anunţă, că Şahul Parsiei s’a ho- miie pfunZl şterlingl are să primâscă po­ lei pentru România.