Page 85 - 1898-08

REDACŢIUNEA, „gazeta* -iese în flecare fii.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po siso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şAse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
■INISTRAŢIUNE in Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tite ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. oielo poştale din întru şi din
Hax Augenfeld 4. Emerloh Lestier, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Adtmnistraţiunea, piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 186. Braşov, Miercuri 26 August (7 Septemvre). 1898.

„Hoch“ Banffy! Nu-i vorbă, pănă a face obs­ sâu mai puţin sincere de protestare dinar, der sistematic e insultată şi
trucţiă seriosă, se vor mai gândi şi ale oposiţiei maghiare în contra ati- baţjocurită?
Erî s’a deschis dieta UDgară şi resgândi cei din oposiţiă, căci în tudinei guvernului Banffy şi în mij­ Neajunsele, oe le suferim din
deja la prima apariţiune a ministru- fond deocamdată tâte ameninţările locul sgomotului de arme, ce vine causa acesta, sunt atât de mari şi
lui-preşedinte Banffy, în incinta ca­ lor nu sunt decât reflexul vechei şi din taberele partidelor austriace şi îngrijitore, încât — după cum am
merei, s’au anunţat c}ile viforâse cunoscutei tactice de a face sgomot se îndrâptă aci în contra guvernu­ avut durerosa ocasiune de a-ne con­
pentru parlament, respuncjend în- pentru de a spăria pe cei din Viena, lui Thun, aci în contra pactului cu vinge din mai multe corespondenţe,
trâga oposiţiă la strigătele cam şi a i face mai flexibili faţă cu pos­ Ungaria, va fi o adevărată minune, ce le-am primit în timpul din urmă,
slabe de „eljen! , prin care Banffy a tulatele ungurescî. decă se va găsi mijlocul de a trece mai ales din părţile ungurene, ba
u
lost salutat de ai sei, cu strigăte De astă-dată în Austria acesta pactul peste Rubicon. chiar şi din jurul Gherlei — limba
sgomotdse de „hoch/“ tactică nu va mai prinde ca pănă Desbaterile din ambele parla­ românâscă a început icî-colo să fiă
Cam în acelaşi timp era întru­ acum. Acesta se p6 te dice cel pu­ mente oferă decî de astă-dată un in­ îulocuită chiar şi în societăţi curat
nită la vestitul Kecskemet marea ţin în cât privesce cercurile partide­ teres mai mare ca ori şi când. Ele românescî prin limba maghiară.
adunare poporală, concheraata de lor diferite înafară de cercurile gu­ vor da probă despre aceea, decă dua­ Acâsta este cu atât mai îngri­
Francisc Kosauth şi soţi cu scop vernului. Adevărat, că acum au în­ lismul mai are seu nu putere de jitor, cu cât asemenea apariţiunî se
de a stărui pentru teritorul vamal ceput foile inspirate de guvernul viaţă. ivesc chiar şi în sînul tinerimei nâs-
independent şi a protesta contra ac­ Thun se presente pe actualii miniş­ tre de ambele sexe, fii şi fiice de
ţiunii şovăitâre a guvernului. trii presidenţi, ca pe salvatorii uni­ preoţî români, despre carî, ca unii
tăţii economice a monarchiei şi chiar Se ne cultivăm limba! cari sunt crescuţi pe la şcdle, nu
Este adecă firma credinţă a ce­ un cjiar de altfel nu tocmai prietin putem presupune, că ar fi conduşî
lor din stânga extremă, că minis- 4 Cel mai principal obiect de în­ de vre-un dispreţ faţă de limba lor
truî-preşedinte Banffy a luat unele al Maghiarilor, ca „Vaterland *, aduce văţământ în şcâlele naţionale ale maternă, ori că ignoranţa i-ar orbi
laude lui Banffy, pentru că ar fi
angajamente ţaţă cu Austria şi gu­ dovedit, că voiesce se susţină acea tuturor poporelor este şi ar tre­ atât de mult, încât să nu vadă şi
vernul ei, prin care şi-a călcat cu­ unitate economică. bui să fiă limba maternă. La noi se nu scie, că într’un timp ca cel
vântul dat în plina şedinţă a came­ Tote acestea, precum şi încer­ înse, după-cum tuturor ne este cu­ de acjî, când tdte popdrele culte ale
rei, când a asigurat, că nu va în­ cările pressei conservative polonese noscut , şcâlele popârelor nema­ lumei ţin cu atâta tăria la limba
cheia un pact, decât numai în con- de a înfăţişa pe cei ce se vor mai ghiare, cunoscute sub numirea de lor maternă şi se mândresc cu ea,
diţiunile stiînse dictate de legea din opune şi acum resolvării parlamen­ „şcdle confesionale *, sufer o a- introducerea unei limbî streine, cum
4
1867 şi în mod definitiv, er în cas tare a cestiunii pactului ca pe nisce batere de tot tristă dela acâstă re­ este cea maghiară, ca limbă de con-
când acesta nu ar succede pe cale contrari ai intereselor de putere şi gulă prin faptul, că numărul âre* versaţiă în societăţi românescî de­
parlamentară, nu va primi nicî o de unitate ale monarchiei, nu sunt lor impuse pentru propunerea lim- notă nu numai o totală lipsă de bun
soluţiune provisorică, ci va face decât nisce încercări de a face pre­ bei maghiare este atât de mare, în- 1 gust din partea lor, ci în acelaşî
paşii de lipsă pentru înfiinţarea te- siune morală şi a veni astfel în aju- cât pentru propunerea limbei ma­ timp şi o totală lipsă de consciinţă
ritorului da vamă de sine stătător. terne fârte puţin timp mai rămâne.
tor guvernului Thun, care-’şî dă t6 te de sine şi de bună crescere.
41
„Nicî odată , exclamă „Magyaror- silinţele se facă, ca „Reichsrath“-ul Unde mai pui apoi, că totă atenţiu­ Causa principală a acestor du-
44
szag , „nu şî-a bătut joc guvernul în se lase la o parte tâte litigiurile re­ nea şi tdtă gravitatea învăţământu­ rerdse apariţiunî o găsim mai ales
mod mai perfid de partida indepen- lative la dreptul limbilor şi se ter­ lui se pune din partea autorităţilor în împrejurarea, că mare parte din
distă, decât acuma, şi acâsta pentru mine odată cu pactul. şcolare ale statului aprdpe esclusiv tinerii noştri crescuţi la şcdle ungu­
că s’a dat crecjemânt asigurărilor Nu este însă pănă acum nicî un pe limba maghiară, în timp ce limba rescî se simt mai dibacî de-a purta
sale. Banffy, înse nu şî-a împlinit prospect, ca contele Thunsă-şî ajungă română, ca limbă maternă a elevi­ o conversaţiă în limba maghiară,
promisiunea, şi astăcjî vedem, că scopul. Germanii nu vor să cedeze, lor, e considerată din partea acelor decât în propria limbă maternă, pe
ministrul-preşedinte tâte le voiesce, şi pote nicî nu mai pot ceda, din autorităţi, aşa cjicând, numai ca be­ care au negligiat’o atât de mult, încât
numai teritorul vamal de sine stă­ causă, că stau sub terorismul opi- nevolă. se ruşinâză înşi-şî de sine şi se simt
tător nu, căci unde sunt pregătirile, niunii publice a alegătorilor lor, Aşa-dâr nicî chiar acea parte a inferiori faţă de alţii, carî şi au dat
ce ar fi trebuit se le facă Banffy cari pretind perseveranţă în obstruc­ tinerime! române, care mai pâte găsi mai multă ostenâlă de a şî însuşi o
pentru crearea vămii ungurescî, pen­ ţiă, pănă ce nu se va satisface în ocrotire în şcolele ndstre poporale frumdsă limbă românâscă. Vrând
tru caşul când pactul cu Austria nu tote privinţele postulatelor germane. şi în puţinele şcdle medii, ce le a- decî să-şi ascundă acâsta inferiori­
s’ar putâ realisa pe cale parlamen­ Dâr nicî Cehii nu se gândesc a ceda, vem, nu are ocasiunea de a-se putâ tate a lor, se cufundă şi mai mult, re­
tară ?“ şi tocmai acum organul lor de frunte desvolta de-ajuns în limba sa ma­ curgând în conversaţia la una ori
Deja se anunţă din tâte părţile declară sărbătoresce, că ori ce trac- ternă. Dâr apoi marea mulţime, care alta dintre limbile streine.
o luptă exacerbată a opoziţiei ma­ ţări nouă cu conducătorii cehi ar fi îşî primesce crescerea în şcdle stre Aicî ne isbim de un rău, pen­
ghiare în contra cabinetului Banffy fără scop, de 6 re-ce ei nu vor mai ine, mai ales maghiare, unde limba tru a căruia delăturare, în marginele
şi ar fi fârte dispuşi corifeii stângei ceda nicî cât negru sub unghiă. română nu numai, că nu este ad înguste ale posibilităţii, datori sun­
extreme de a face chiar obstrucţiă. In mijlocul srigătelor mai mult misă nicî măcar ca studiu extra-or- tem a lucra cu tdtă seriositatea

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". îndată după începerea luptei cu Persano sosi di- obus Amstroug de 20 cm. Urma o explosie teribilă, care
visia chirasată a lui Ribotti din spre Ost, luă posiţie cutremura întrâga insulă şi marea, er pe brava baterie
L
(!!!) contra turnului Wellington şi deschise focul asupră-i. Pe o prefăcu într’o ruină, îngropând sub dânsa tote tunu­
Colonelul Baron Urs David de Margina când trecea Ribotti pe dinaintea limbei de pământ rile şi pe cei 34 de omeni, garnisona bateriei. Numai 1

Stoncica, un obus din "Wellington eclatâ pe una din co­ sub-oficer şi 5 soldaţi, care tocmai aduceau muniţie dela
la Solferino şi Lissa.
răbii şi-i aprinse pânzele. Lupta ce se încinsese acuma magazia de reservă, rămaseră în viâţă.
Conferinţă ţinuţii de Colonelul austro-ungar Francisc Rieger în cer­ între cele 8 chirasate şi 2 fregate de lemn, adecă între Un strigăt de triumf răsună din tote corăbiile ita­
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. grosul flotei italiene şi fortificaţiunile portului, fu o liene şi inamicul îndoi încordările sale, ca să pregătâscă,
— C o n t i n u a r e . — luptă tare înfocată. Văile şi dealurile insulei răsunau de de se pote, aceeaşi sorte şi celorlalte întăriri.

Şeful de stafc-major, căpitanul de fregată d’Amico, tunetul artileriei. Bateria Schmid fu bătută de 3 chira­ Colonelul Br. Urs telegrafâ: „Bateria Schmid, re­
sate d’ale lui Ribotti dela distanţa de 1500 m , la înce­ u
schimbă mereu distanţa la care treceau vasele pe dina­ dusă la tăcere .
put cu focuri individuale, er mai târcliu cu salve. Focul
intea întăririlor pentru a dificulta artileristului inamic Apărătorii aprigi, din celelalte uvraje, carî au a
tragerea precisă, şi în adevăr, pe timpul acestei mişcări acestora fu aşa de crâncen, încât bateria era aprope aco­ susţine lupta inegală cu înfricoşatul adversar, continuarâ
n’a fost nimerită nici o corabie. Persano ordonă lui perită de obusuri şi eclaturi. Insă cu sânge rece şi cu cu un curaj neîntrerupt.
un calm demn, comandantul ei, sub-locotenentul Paw-
„Formidabile“ să se repedă printr’un elan sub fortul Pe când se întreţinea lupta, în acest mod, cu cele
lowsky, conduse focul celor 4 tunuri ale sale pănă
St. Giorgio şi să-l facă să înceteze focul. Comandantul 8 colosurl chirasaţî, veni dela Comisa corveta „Guiscardo“
după prând, la ora 3, când rănit la cap de un eclat de
acestei chirasate, căpitanul de fregată cavaliere di Saint cu raportul cătră Persano, că contraadmiralul Vacca a
Bon, eşi din linie şi alese o posiţie din care anfilă (de­ obus, cădu fără simţire şi fu scos din baterie.
încetat bombardarea bateriei d’acolo şi s’a dus la Albini
mască) două baterii (Mamula şi Zupparina ?) pe când în­ încurajată de focul slab al acestor puţine tunuri în faţa portului Manego. De asemenea sosi raport şi
suşi vasul se găsea în unghiul mort al fortului principal. ale bateriei faţă de colosul său chirasat, vaporul „Re dela Albini, că ori-ce încercare a debarca, este impo­
Aci rămase el ţinându-se cu cârma şi maşina din causă, d’Italia“ se repedi pănă la 400 m. de baterie. Dela acâstă sibilă.
că adâncimea apei fiind prea mare, nu putea ancora. distanţă descărcând în câte-va minute 107 focuri asupra ijVa urma).
Celelalte cinci corăbii ale lui Persano cuprinseră din bateriei, un fel de foc de tiraliorl, reuşi corabia după
trei părţi fortul. ora 3 să aprindă magazia de pulbere (filiala) printr’un