Page 86 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. __________________ 1898;-- 186

atât în şcblă, cât şi înafară de demn şi model în straturi mai se ţină sâmă în mod corăspundător şi de Apponyi a arătat diferenţa ce esistă între
şc6 lă. larg!.]. trebuinţele, cari resultă din învăţământul opul guvernului şi între disposiţiunile legii
In şc61ă ar trebui, ca profesorii Se facem din ambiţiă şi pe cale naţional pentru poporul român. despre pact; în fine a declarat, că atitu­
se caute înşi-şî a premerge cu esern- privată ceea ce vitregele împreju­ Ca fii credincioşi ai sântei nostre bi­ dinea partidei faţă do proiectul de provisoriu
plu, însuşindu-şî din capul locului o rări ne îrnpedeeă a face în scolă şi serici drept măritore, reclamăm deplina ei din anul trecut, nu este acll moralminte
pronunţare clara şi corectă, căcî în prin scdlă. Unii altora se fim învă­ autonomia, convocarea neîntârziată a con­ obligătâre pentru partidă, aşa dâr pentru
acesta stă frumseţa limbei românesc!. ţător! şi eă nu ne lăsăm negligiată gresului bisericesc; dorim sincer susţinerea acum Apponyi şi ai săi îşi reservă mână
S’a observat, că chiar între profeso­ limba, clenodiul cel mai scump, a păcii confesionale şi respingem prin ur­ liberă faţă cu intenţiunile guvernului. Par­
rii şi profesbrele puţinelor nbstre căreia cultivare se consideră acjl ca mare t6te atacurile, caii ar tinde să tur­ tida poporală încă a ţinut o conferenţă, la
şcble medii, teologii, preparandii, o ce9 tiune de viaţă pentru ori care bure acestă pace. finele căreia a publicat un manifest, în
şcble şi internate de fete etc. se află popor. Tinerimea se va simţi atuncî Alegători români! Ţinem ca lupta nos- care cu privire la pact se reţine a-se de­
unii, car! lasă prea mult de dorit în mai tare în limba românăscă, o va tră să urmeze strict pe cale legală şi în clara, pănă când nu va sta faţă ’n faţă cu
privinţa acesta. In ce privesce res- vorbi mai cu curaj şi nu ne va mai spirit adevărat constituţional, respectând proiecte concrete ale guvernului.
u
picarea cuvintelor, muiarea silabe­ pricinui durerea de-a aucji, că la cu­ drepturile tuturor concetăţenilor noştri, „Budapesti Hirlap este informat, că
lor şi diformarea unor espresiunî ei tare şi cutare ocasiune s’a înjosit fără deosebire de naţionalitate şi confe­ baronul Banffy vrâ într’adevăr — după
n’au căutat a-prdpe de loc, or! f6 ;te a-şî ignora limba maternă, spre siune, cât şi ale ţărilor şi regatelor, cu cari cum am arătat mai sus — să nu se mai
puţin se se emancipeze. Se înţelege cea mii mare durere a tuturor împreună alcătuim gloriosul imperiu habs- ţină şedinţe în merit pănă la începutul lui
apoi, că nicî la elevii crescuţi de ei Românilor de bine. burgic. Octomvre. Acâsta o motiveză cu aşteptarea,
nu se observă, la intonarea şi pro­ Nu tindem la trezirea şi desvoltarea ce trebue să i-se dea contelui Tbun în
nunţarea cuvintelor în limba română, urei şi ostilităţilor naţionale, cari frământă priviuţa experimentării acestuia cu „Reichs-
vre-o emancipare. Când es de pe Manifest cătră alegătorii români astăcjl monarchia întrâgă, ci dorim sincera rath“-ul.
băncile şccSlei şi aud în cutare so­ din Bucovina. împăcare basată pe dreptate şi încredere Alţii însă spun, că Banffy ar pregăti
cietate o conversaţiă ţinută într’un reciprocă. o surprindere sensaţionalâ dietei şi ţării pe
limbagiu mai clar şi mai corect, ei „ P a t r i a “ din Cernăuţi, orga­ După ce progresul naţiunii nâstre e la mijlocul lui Septemvre. Că de ce na­
remân breşîcum surprinşi de frum­ nul partidului naţional român din în strînsă legătură cu bunăstarea economică tură ar putâ fi acesta surprindere, nu pâte
seţa limbei românesc! şi involuntar Bucovina publică în fruntea numă­ a întregei ţări, mai ales a populaţiunei agri­ sci nimeni încă.
simt în sine inferioritatea, de care rului seu dela 4 Septemvre următo­ cole, tindem — pe lângă desvoltarea unor „Nene Freie Presse din Viena cjice
u
am amintit. Şi acesta numai şi nu­ rul manifest: industrii corăspundătore — la întărirea într’un articul recent, că acum se va do­
mai pentru-că nu s’au obicinuit a economică a proprietarilor agricoli, prin vedi, dâcă Ungurii vreau cu totă seriosi-
vorbi ast-fel; nu s’au obicinuit a aucji Cătră alegătorii români susţinerea întregităţii proprietăţii mici, re- tatea să susţină legătura dela 67, seu dor
ast-fel vorbind nicî pe cei din jurul pentru dieta ţării a Ducatului Bucovina. gularea potrivită a creditului agricol, for­ sub vălul acestei intenţiunl, Banffy pregă-
lor, ba nicî chiar pe profesori, aşa Eseriindu-se alegeri nouă pentru dieta marea de asociaţiunî agricole spre echili­ tesce ruperea. Banffy, rŢ°e foia vienesă,
că în cele din urmă se simt ge- ţării, s’a întrunit comitetul naţional, care brarea concurenţei în comerciu, asigurarea are o politică cu două feţe; cercurilor din
naţ! de-a face eseepţiune iîn pri­ agricultorilor contra pagubelor elementare Viena le spune, că autonomia vamală nu
în virtutea orgauisaţiunii nouă de partid
vinţa acâsta. prin regular:-a rîurilor, desvoltarea institu- este decât o formă, âr oposiţiei kossutbiste
este representanţa legitimă a poporului ro­
Acest fel de genă reu înţelâsă mân din Bucovinaşi, susţii nd nealterat pro • ţiunei de asiguraţiunl asupra mobilelor îi şoptesce, că comuniunea e numai pro-
ar fi de dorit se se curme odată. gramul naţional proclamat la 7 Martie 1892, agricole, şi prin regularea cestiunei mun­ visorie.
Profesorii sunt cei dintâiîi chiămaţî a decis să între în campania electorală citorilor agricoli... In orl-ce oas şedinţele viitâre ale die­
*
a lucra în direcţia acesta, căutând pentru dieta ţării cu candidaţii săi proprii, tei vor fi de mare importanţă pentru crisa
a-se obicînui înşi-şî şi apoi a obicî- chemaţi a afirma fără şovăire în corpul le­ Urmâză Dominarea candidaţilor pactului şi pentru situaţia încordată din
nui şi pe elev!, ca se se silâscă a-şî giuitor drepturile poporului român. Cons- partidului naţional român, ale căror monarchiă.
însuşi o limbă românâscă frumbsă, cient- de înalta importanţă a momentului nume le-am publicat în numerul nos­
tru de erî. Manifestul e iscălit de România .şi propunerea Ţarului.
ceea ce se va putâ ajunge mai ales şi de grava responsabilitate, ce urmâză din
u
prin îndeletnicirea, de-a nu muia şi actuala situaţiune, a ţinut comitetul naţio­ d - n i i : Iancu Lupul preşedinte, Dr. n Epoca află, că d-1 Dim. Sturdza a tele-
diforma cuvintele, ci a le pronunţa nal să se adreseze cătră toţi alegătorii ro­ I. cav. de Flondor, Modest cavaler grafat legaţiunei române din Petersburg,
curat, aşa cum sunt scrise. Prin a- mâni ai ţării, ca în virtutea solidarităţii de Grigorcea v.-preşedinţi, Dr. Nicu că guvernul român aderă la congresul de
câsta îşî vor însuşi un limbagiu, care naţionale şi a disciplinei de partid eă pro- Blânău secretar, şi de alţ! vre-o 50 pace, propus din iniţiativa Ţarului. Dele­
se corespundă frumseţei limbei ro­ câdă toţi unitar întru afirmarea şi apărarea Ja bărbaţi de încredere ai Româ­ gaţii guvernului român vor fi d-nii general
mânesc!. drepturilor nostre inalienabile. nilor bucovineni Budişteanu, C. I. Stoicescu şi E. E. Stă-
tescu.
Am ţinut înadins se facem aceste Alegători români! Preabunul nostru îm­
observări acum, la începutul anului părat şi Duce al Bucovinei serbâză jubileul — D-1 V. A. Urcchiă, în calitate de
Deschiderea dietei ungare. preşedinte al grupului parlamentar român
şcolar, căcî cade mai ales în dato- de 50 de aul al Domniei Sale prea înţe­
4
din „Uniunea parlamentară *, după înţe­
rinţa bărbaţilor noştri, car! se ocupă lepte, de care sunt strîns legate tote re- Erî la ora \ / a fost deschisă dieta
x
2
cu educaţiunoa, de a îngriji la tdteoca- vindecaţiunile poporului nostru : desfiinţarea ungară din Peşta. legerea avută cu mai mulţi membrii din
siunile şi pe tbte căile posibile de boerescului, desrobirea ţăranului, libertatea grup, presenţl în BucurescI, a adresat Vi­
Prima şedinţă a fost scurtă. Când
cultivarea limbei românesc!, pentru proprietăţii, învăţământul obligâtor, auto­ neri următârea telegramă la Petersburg:
ministrul-preşedinte Banffy a întrat în sala
care atât de puţin se lucrdză acj! nomia şi independenţa ţării; cuvine se, deci, desbaterilor, majoritatea l’a primit cu stri­ „Escelenţei Sale Contelui Muraviw,
la noi. ca poporul român, pururea credincios mo­ gări de „eljen , âr oposiţia cu strigări de Petersburg.
u
Der nu este numai datorinţa şiei şi nâmului său, să aducă în momentul, ,hoch“. Biroul grupului parlamentar român
r
profesorilor, ci a ndstră a tuturor, când întră în lupta pentru afirmarea drep­ din Uniunea interparlamentară, rogă pe
După cetirea rescriptului prea înalt
cari pe-o cale sâu alta am pute face turilor sale constituţionale, omagiu de iu­ Escelenţa Vostră să bine-voiescă a depune
de deschidere, Polony G-eza a pus în dis-
servicii în privinţa acesta, ca se cău­ bire şi devotament prealuminatului Domn cusiune caşul ce l’a avut cu Berzeviczy, la piciorele M. S. împăratului umilitele
tăm a îndemna tinerimea şi a-i da jubilant şi să înalţe spre ceruri rugi fer- vice-preşedinte, care în şedinţa din urmă sale omagii pentru iniţiativa luată în fa-
pe cât se p6 te mijlâcele şi posibili­ binţî, ca atotputernicul Dumnezeu să i dee vorea pâcei şi a fericirei poporelor.
a sesiunei trecute l’a oprit a vorbi. Polonyi
tatea de-a se cultiva în limba ro­ încă mulţi fericiţi ani întru binele şi pro Acestă iniţiativă anunţă o eră nouă
numesce acest cas o vătămare a liber­
mână prin cetit, prin contactul so­ greşul ţării şi al poporului. tăţii cuvântului. După-ce Berzeviczy a dat pentru omenire.
cial şi prin tot ce numai se pote. AlegătoH români! Poporul român din lămuriri, baronul Banffy a răspuns lui Po­ Vivat împăratul pacificator glorios! 14
Totul aternă mai mult numai dela Bucovina, ca elementul băştinaş, ţine cu Preşedinte: V. A. Urechiâ,
lonyi, că camera n’a fost vătămată prin
îndemânare. Dovadă împrejurarea, sânţeniă la caracterul istoric românesc al Senator, fost ministru.
aceea, că prin rescriptul prea înalt dieta
că adese-or! ni-se dă ocasiunea de-a ţării, al cărei purtător este atât în urma a fost convocată mai înainte c’o di de
aucji Român! culţî, crescuţi printre trecutului său, cât şi a importanţei sale cum botărîse camera. Ou acestea şedinţa
strein! şi fără se fi învăţat la şcblă ro- culturale şi numerice şi reclamă, prin ur­ Revistă externă.
s’a finit.
mânâscă, vorbind limba română atât mare, ca întrega desvoltare a ţării să fiă * Alianţa anglo-germană. Tocmai
de frumos, clar şi corect, încât ori­ pe deplin între limitele trase de tradiţia is­ Şedinţa acesta a fost numai formală. acum când pres3a europenă se ocupă în
căruia îi face plăcere de a-i asculta. torică şi necesităţile politice, culturale şi Şedinţă în merit se ţine adl, în care, după lungi articole cu propunerea de desarmare
Se disting în privinţa acesta cu deo­ economice ale elementului românesc con­ tote probabilităţile, se va statori ordinea de a Ţarului, pare cam curios a se vorbi des­
sebire unele dintre damele nbstre, stitutiv de stet. di a şedinţelor viitore. După acesta ordine pre o alianţă între Anglia şi Germania, a
cari, conduse de-o nobilă ambiţiă, au
Poporul român ţine neclintit la au­ Miercuri şi Joi n’ar fi şedinţe, Vineri îşî cărei ţîntă însă nu este nimănui cunoscută,
dat dovecjî. că în scurt timp au aciot, tonomia ţării garantată prin diploma îm- va face ministrul de finanţe esposeul, Sâm­ pilele trecute se ventilase prin Zi ® sci-
ar
mai ales prin cetit, se se deprindă păritâscâ dela 9 Decemvre 1862 şi legile bătă se vor discuta petiţiile, apoi camera rea, că ambasadorul Germaniei la Londra,
a vorbi într’o limbă românescă curată
fundamentale ale Monarchiei, reclamă re- va lua o pausă de 10 — 12 dile, în care contele Hatzfeld, care n’a plecat de rân­
şi frumbsă.
cunosoerea deplină a drepturilor istorice timp comisiunea financiară va desbate pre­ dul acesta în concediu, a avut dese con­
Pentru ce bre nu ar fi în stare politice, cari urmâză din posiţiunea au­ liminariul de budget. vorbiri la Foreign-office cu câţl-va miniş­
s’o facă acâsta toţi, câţî au preten­ tonomă a tării şi tinde la complecta inde­ Cam în chipul acesta s’a statorit pro­ tri englesî. Foia englesâ Pall Mall Ga-
r
ţia de-a trece ca dmenî culţî între pendenţă a ţării faţă de celelalte regate şi gramul oficios. Că ce va elice la acesta zette profitând de acest fapt publică soi­
u
Român! ?. ţări ale Monarchiei, nu numai în priviuţa oposiţia, e altă căciulă. Acjl se va botări rea sensaţională, că ambasadorul german
In scblele ndsfre de fetiţe, pre­ politică-administrativă, ci şi în cele judi­ definitiv asupra programului. a negociat un tractat de alianţă ofensivă
cum şi în internate, ar trebui se se ciare şi economice-culturale. Intr’aceea partidele din oposiţie se între Germania şi Anglia; ba susţine chiar,
dea deosebită însemnătate culturei In deplina consciinţă a impoitanţei pregătesc cu zel pentru marea luptă parla­ că tractatul ar fi fost semnat tocmai Zilei®
limbei culturii naţionale pentru desvoltarea po­ mentară. Sâmbătă partida Icossuthisiă a de­ trecute. Soirea acesta a fost considerată
Nu mai puţină însemnătate porului conform esigenţtlor timpului şi cis un atac vehement asupra guvernului, drept o fantasie a dia.rului engles. AstăZl
trebue se i-se dea limbei nbstre în trebuinţelor sale sufletesc!, reclamă învă­ punându i în câste „teritoriul vamal auto- însă ea pare a primi ore care aparenţă de
institutele teologice şi mai ales în ţământul naţional, începând cu şcola po­ nom“. Partida lui Apponyi a ţinut Dumi­ realitate prin cele ce s’au petrecut la 4
preparandii, ai căror elev!, deden- porală pănă la terminarea şcolei medii, de necă o conferenţă, în care şeful partidei Septemvre n. pe piaţa Waterloo din Ha-
du-se a pronunţa bine limba româ- tote soiurile, şi insistă, ca la supremul corp a adus în discusiune cestiunile pactului, novera. După un serviciu divin, ce s’a ofi­
năseă, vor servi mai tâicjiu de io* de instrucţiune din ţâră, la universitate, să desfăşurâudu-şl părerile asupra lor. Contele ciat înaintea columnei-Waterloo, împăratul