Page 87 - 1898-08

Nr. 186 -1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6.

Germaniei "Wilhelm a ţinut un discurs că- erăşî l’au transferat într’un ţinut locuit de striga şi îmbărbăta pe soldaţii săi la luptă pelor anstro-ungare din Ardeal. Contra
tră armată. împăratul arătâ, că trupele stau naţionalităţi şi nu în vre-un ţinut curat Un matroz cu numele Arnosa, a prins o acestui corp străin de armată se trimit
pe un pământ de însemnătate istorică şi maghiar, unde Var fi învăţat se fă om de bombă de jos şi a aruncat’o în mare, îna honvedii şi glotaşii din ţinutul Timişârei
le aduse aminte amiciţia de arme dintre En- omenia? — Cine l’ar fi învăţat să fiă „om inte de a se fi spart. Locotenentul Zara- şi Seghedinului, însă honvefiiî, în lipsa ar­
glesi şi Germani la Waterloo. A spus apoi de omeniă“ ? Pungaşii şi defraudatorii din gosa şî-a dat sufletul cu strigătul de „Să tileriei, luptă nefavorabil. După tote aces­
trupelor, că armata englesă numai câte-va ţinuturile „curat maghiare ? trăescă Spania ! şi ultima sa dorinţă a tea lupta decisivă se dă în triunghiul stra­
11
K
ore înainte a raportat o strălucită victoriă fost, să 1 îngrope pe faţă cu un steg spa­ tegic Oaransebeş-Lipova-Arad.
11
„Biserică independentă naţională . Pre­
(Alusiune la victoria Englesilor dela Omdur- niol. Căpitanul Sagaja, când a v-ăfiut, că Acâsta este în liniamente generale
cum se anunţă din Praga, în mai multe
man, despre care vorbim mai jos tot la i-se cufundă corabia, s’a împuşcat pe bord. tema manevrelor mari din ăst-an.
foi a apărut un apel al unui primar din
acesta rubrică. — Red.) în Africa asupra Asemenea se fiice şi de admiralul Cervera, *
tr’un oraş din partea ostieă a Boemiei.
inimicului mult mai numeros. In fine îm­ că numai cu greu l’au putut reţine, să nu
14
Apelul e îndreptat în contra Cehilor noi Din Timişora i-se scrie „Tribunei
păratul provocă trupele să strige: „Tră- se' sinucidă. Tote acestea sunt pagine de
aliaţi cu clericalii. Apelul pretinde ruperea din Sibiiu, că monarchul n’a voit să pri-
escă regina Angliei!“ Acâstă manifestaţia aur în istoria acestui tragic răsboifi. Sin
de Roma şi reîntorcerea la vechia biserică mâscă la gara de acolo vorbirea primarului
pentru Anglia se esplică ca o confirmare gura mângâiere, ce li a putut rămână Spa­
creştină, şi atacă fără cruţare tote acele orâşenesp. împrejurarea acâsta i a supărat
a scirei publicate de „Pali Mall Gazette . niolilor după catasţrofă, e eroismul cu oare
u
instituţiunl bisericesol, cari numai tîmpeso nespus de mult pe jidano-maghiarii din
s’au luptat. E indescriptibilă miseria, în
Afacerea Dreyfus. Iu acesta odiosă pe popor şi împedecă desvoltarea culturei Timişora, la ceea-ee se mai adauge şi faptul,
care se întorc aceşti nefericiţi. Un tată a
afacere es tot mai mult la ivâlă incidente, Anonimul primar urgitâză întemeierea unei că la sosirea Majestăţii Sale în gara Timi-
exclamat, când a văfiut pe aceşti nefericiţi
cari nu pot decât să pună Francia în agi­ biserici naţionale a Cehilor şi cere alege­ şorei se aflau un mare număr de Români
u
taţie tot mai mare. „Aurore din Paris, rea unui comitet, care ar avâ se redacteze în port: „Decât să-l văd pe fiiul meu aşa, pe peronul gării, cari prin urările lor de
mai bine să nu se întorcă de l o c ! Decă
11
fiiarul în care şi-a publicat Zola faimosa articolii de credinţă, cari vor fi aşternuţi „să trăâscă făceau să amuţâscă „âljen -u-
M
se va întorce în starea acestora, mă duc
lui scrisore. „ tTacuss^ fiice, guvernul înaintea poporului. rile maghiare.
şi-l împuşc pe Sagasta! u
frances n’ar fi luat de bună voie iniţiativa
Durere patriotică. Foile unguresc! ne
acţiunei pentru descoperirea adevărului în Premiul eroului dela Santiago. Miss
vestesc o nouă emigrare, numai cât astă- N E C R O L O G . Nicolau Sterca Şu­
afacerea Dreyfus, ci ministeriul ar fi fost Arnold Emma, una din frumseţile Ameri- luţiu de Gărpeniş, funcţionar la institutul
dată nu de Săcui, ci de copii. E vorba de
sibt de străinătate să încâpă acţiunea. cei, a sărutat mai fiilele trecute cu ocasiu- de credit şi economii „Albina" Sibiiu, a
comitatele mărginaşe cu Austria ale Un
Anume, ministrul de esterne Delcass& să fi nea unei sărbători în faţa unui număros răposat în Domnul Vineri în 3 Septemvre
gariei, mai ales de comitatul Pojon, din n. a. c. la orele 3‘/ diminâţa în etate de
aflat acum cât va timp, că la Roma şi la public pe locotenentul Hobson, eroul dela 2
care mai vârtos anul espirat au trecut un nu 35 ani. înmormântarea i s’a făcut Dumi­
Berlin ’i-se prepară Franciei un mare scan­ Santiago. Atunci fără îndoâlă nu-şl va fi
măr considerabil. Causa? Belşugul fericitei necă în 4 1. c. la 2 ore p. m. Cu inima
dal. S’ar fi hotărît adecă să se publice închipuit, ce urmări are să aibă acest să­ sfâşiată de durere aducem acest trist cas
Ungarii, acelaşi belşug, care face şi pe Să-
t6te documentele militare, pe cari Eszter- rutat. De-atunci a devenit aşa fiicând o ce la cunoscinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi
cui să fugă în România. Urmarea e, ger-
hazy le-ar fi vândut lui Schwarzhoppen. lebritate de primul rang. Epistolele şi te­ cunoscuţilor.
manisarea acestor odrasle unguresc!, âr pe
Ministrul Delcassâ s’a dus îndată la Hâvre, legramele, ce-i vin, nu mai înceteză. Mese­ Abrud, Septemvre n. 1893.
patrioţi tocmai acâsta îi dore.
unde se afla preşedintele Republicei, pen­ riaşii de tote branşele se îmbulfiesc la ea Văd. Francisca Sterca Şuluţiu n.
tru a-1 încunosciinţa de scandalul iminent. Luptă între berze şi vulturî. Din Mb- de diminâţa pănă sera pentru subscrieri; Tobiaş, ca mamă; Dr. Alesandru, Amos,
Sabin, Aureliu, ca fraţi; văd. Florentina
Preşedintele Faure s’a reîntors imediat la nastir (Macedonia) se scrie, că în apropie­ cu toţii, croitori, friserî, modiste o rogă să
Ternoveanu, Lucreţia Corcheş, Elena,,
Paris şi ministeriul a înţeles, că trebue să rea satului Krivogastan, pe linia Ueskub- le permită, să boteze cea mai nouă modă ca surori; Georgiu M. Corcheş şi La-
intervie şi să resolve afacerea. Soirea Salonic, s’au adunat fiilele acestea mii de cu numele ei. S’au compus până acum mai vina St. Şuluţiu n. Ciani, ca cumnat şi
11
acesta însă e greu de crefiut, dâcă vom berze şi vulturi, cari se luară la luptă în­ multe valsuri „Arnold-Hobson ; o nouă spe cumnată.
ave în vedere reserva ce au păstrat’o pănă focată, făcând un sgomot infernal. Lupta cie de licher portă numele de „sărutarea
1
acum Germania şi Italia în afacerea Drey­ a durat o fii întrâgă. Berzele au fost în­ lui Hobson *. Noii născuţi sunt botezaţi nu­ ULTIME SCI EL
fus. — Soţia lui Dreyfus a adresat minis­ vinse şi câmpul de luptă era acoperit de mai Arnold şi Emma. Propunerile de că-
trului de justiţiă Sarrien o cerere de revi- cadavrele acestor paseri cu piciâre lungi. sătoriă, ce i-s’au făcut tinerei fete în ulti­ Paris, 6 Septemvre. Generalul
suire a procesului bărbatului său, basată Poporaţiunea de prin prejur a adunat ca­ mele săptămâni, sunt nesfîrşite. Tinerii n’au Zurlinden a primit portofoliul de
pe §. 3 al art. 443 din codul justiţiei davrele, pe cari le-au îngropat, ca să nu cuvinte, cum să mai laude pe Hobson de resboiîi Ministrul de justiţiă a co­
criminale. Se fiice, că miniştrii au de gând iufecteze aerul. Locuitorii cred, că acestă fericirea, de care a avut parte ; alţii fi municat în consiliul de miniştri, că
a resolva favorabil cererea d nei Dreyfus, luptă e prevestitorul unui mare răsboifi. reşce, crâpâ de invidiă. Unul din aceştia a primit dela soţia lui Dreyfus peti­
însă nu dor pentru-că ar fi convinşi des­ din urmă, a început să se subscrie aşa: ţia pentru revisuirea procesului şi că
Din incidentul suirii pe tron a reginei o va esamina.
pre nevinovăţia lui Dreyfus, ci pentru a „Odinioră pretin al lui Hobson, acum cel
Holandei, se anunţă din Haaga, că regina-
w
satisface opinia publică turburată de eve­ mai neîmpăcat duşman al lui . Tema aces­
mamă, fosta regină de pănă acum, a pri­
nimentele ultimelor fiile. tui sărut n’a lăsat reci nici pe dramaturgi, D I Y E R S E .
mit comitetul central, care venise sâ-i ex­
căci se asigură, că în curând vor apărâ
O victoriă a Englesilor în prime iubirea şi mulţâmita pentru înţelep­ câtorva drame eu titlul: „Premiul eroului Temperatura lavei. Am amintit în nu­
ciunea, cu care a condus pănă acum Ţările
Africa. Din Cairo se anunţă, că Englesii dela Santiago seu „Sărutarea lui Hobson . mărul de erl de fierberea neobicinuită în
11
11
au raportat o mare victoriă asupra dervi­ de jos în numele fiicei sale. Primarul din care s’a pus în timpul din urmă Vesuvul.
şilor la Omdurman. Acest oraş l’au înfi­ Amsterdam i-a predat reginei-mame un dar Că lava ce se varsă din craterul Vulca­
inţat dervişii după pustiirea oraşului Khar- de 300,000 fl. pentru scopuri filantropice. Manevrele din Bănat. nului e fârte fierbinte, acâsta o scie mai
tum. Armatele englese au luptat sub con­ Regina Emma i-a mulţămit şi a declarat, Se scie, că anul acesta marile mane­ fiă care, dâr puţini îşi vor fi făcând ideiă
ducerea generalului Kirtchener şi au nimi­ că o parte o va întrebuinţa pentru înte- vre ale armatei comune se ţin pe terito­ exactă de temperatura ei, şi cei mai mulţi
cit oştile inimice, punându-le pe fugă. Stâ- meiarea unui sanatoriu pe sâma acelor să­ riul Bănatului Timişan. Ele s’au început îşi vor fi închipuind, că e aşa de ferbinte,
gul negru al Califului a eăfiut în mânile raci, cari sufer de oftică, er cealaltă parte deja la 3 Septemvre dela Buziaş, unde se ca apa fârtâ. Măsurarea temperaturii lavei
Englesilor şi el a fost purtat în fruntea pentru scopuri filantropice in coloniile din află cartierul principal. Intre Lugoş şi Bu­ e împreunată cu forte multe greutăţi; ett
trupelor englese când acestea au intrat în India. ziaş s’a dat în acea fii un atac grandios tote acestea Italianului Bartoli Adolf i a
Omdurman. Se fiice, că diutre dervişi au Reîntorcerea Spaniolilor din Santiago. de cavaleriă. succes să învingă aceste greutăţi. După
eăfiut mai multe mii. Prin acâsta victoriă, E tristă şi posomorită scena, ce se desfă­ Duminecă în 4 1. c. a fost pausă. In două metode a cercat el să constate gradul
Englesii s’au făcut stăpâni pe ţărmii Nilu­ şură acum în porturile spaniole: e nesfîrşit acesta fii s’a dat o mare serenadă în onâ- de temperatură al lavei, şi în ambele ca­
lui alb şi vor putâ străbate tot mai adânc convoiul celor ce se întorc după catastrofa rea Majestăţii Sale, însoţit la manevre de şuri resultatul a fost acelaşi. După cerce­
în interiorul Africei meridionale. dela Santiago, care acum nu mai e al Spa­ moştenitorul de tron Francisc Ferdinand tările lui Bartoli, temperatura lavei, acolo
niolilor. Mândra oştire, care plecase acum şi de archiducii Iosif şi Francisc Salvator, unde ese din crater, e de 980—1080 grade
trei ani plină de bucuriă şi speranţe, se cari dimpreună cu monarchul sosiră în Ti­ Oelsius, âr după ce a făcut calea de doi
jK întorce acum decimată şi în starea cea mai mişora Vineri în 2 Septemvre, de unde, kilometri pe uscat, e încă tot între 750 —
deplorabilă. Regina însa-şî a voit să în după o pausă de 6 minute, trenul a plecat 870 grade. Pe lângă o temperatură atât
— 25 August v.
tâmpine pe nefericiţi, dâr la sfatul lui Sa- la Buziaş. de enormă, n’avem să ne mirăm de pâr­
„Nemzeti Sz6vetseg“-ul la Zenta. In gasta şl a exprimat simpatiile sale pentru ErI Luni, astăfil Marţi şi mâne Mier­
sfîrşit biroul central din Budapesta al jolul a tot distrugător, ce-1 lasă în urmă-i
răniţii, ce se întorc, prin întemeierea de o curi manevrâză ambele corpuri de armată rîul foc.
acestei societăţi de maghiarisare a decis să
sută de paturi într’un spital. Din vorbele XII (Transilvania) şi VII (Bănat şi partea Mama şi nevasta lui Shakespeare.
ţină şi la Zenta un tămbălău patrioticesc.
soldaţilor şi ale matrozilor reese, că oşti­ de răsărit a Ungariei). Manevrele acestea Dămna Bratford-Whiting a publicat într’o
El vrâ să organiseze şi acolo o f i l i a l ă spre
rea în întreg decursul răsboiului a fost lip­ se fac între rîul Timiş şi satele Lugoşel revistă englesă un studiu asupra lui Sha-
care scop a convocat o adunare de con-
sită de un comandant priceput şi conscien- şi Uliuc. cespeare, îu care constată, că în nici una
tituire pe fiiua de 11 Septemvre n. Va
ţios; şi decă cu tote acestea Spaniolii s’au Aceste două corpuri de armată au din piesele genialului scriitor nu întâlnim
merge şi luminatul ex-rector Dr. Heczegh
luptat cu un eroism aprope fără părechiă, făcut înainte de marile manevre dela Bu­ o astfel de figură femeiască, care ar co­
Mihâly, preşedintele „szovetsâg“-ului. După
acâsta se explică numai prin calităţile deo­ ziaş, manevre mai mici în Ardeal şi Bă­ respunde tipului unei mame ideale, pe când
adunare se va da uu mare banchet, în
sebite şi entusiasmul propriu soldatului spa­ nat, având aprope tote ca temă un râsboiii din contră taţii adeseori dau dovadă de
care de sigur „patrioţii", făcuţi acum fără
niol. E interesant, că medicii americani se al României în alianţă cu Rusia contra dragostea lor faţă de copii. Si de fapt, la
piţule, vor goli pahare multe în sănătatea
întrec care de care în curarea răniţilor spa­ Austro Ungariei In special manevrele d i n ­ Shakespeare rar obvine rolul de mamă, şi
celor ce s’au jurat să maghiai'iseze cu fler
nioli, dâr acesta o fac ei nu atât din vre un tre Bocşa şi Oraviţa aveau ca suposiţiune şi atunci numai ca o mamă rea, cum e
şi foc. E de remarcat, că adunarea consti­
sentiment deosebit umanitar, ci numai din năvălirea unui contrar dela sud-ost în Tran­ mama lui Hamlet. Drept acea, pentru-că
tuantă se va ţine în casa sfatului.
curiositate scienţifică, căci voiesc se stu­ silvania pe la strîmtorile Oltului şi Jiului, a marele scriitor nu întâlnim absolut de
Judele Mahr transferat. Judele de cerc dieze efectul armelor americane. Eroismul cu scop de-a înainta pănă la Budapesta. oc glorificarea dragostei de mamă, madam
lin BozovicI, Antoniu Mahr, despre care soldaţilor spanioli îl dovedesce între altele O armată inimică este trimisă contra Aus- Bradford cu tot dreptul pune pe tapet în­
icim, că a fost învinovăţit, că ar lucra şi faptul, că nici măcar un stâg spaniol n’a tro-Ungariei parte pe Dunăre în sus, parte trebarea, cum va fi fost mama şi soţia lui
nânâ în mână cu naţionalităţile nema- putut cădâ în mânile Americanilor. S’au peste munţii Gorjului şi Mehedinţi, in Bă­ Shakespeare. Etă dâr o nouă problemă, cu
ţhiar, e transferat la Teresiopol (Sza- pus în circulaţiune mulţime de legende, nat, pentru a ocupa teritoriile locuite de care îşi vor putâ sparge capul de aci îna­
>afi!ia). „Egyetârtâs fiice, că „acestă trans- der legende adevărate despre minunile să- Români şi a înainta pe Valea-Mureşului inte criticii.
11
erare este în înţelesul adevărat al cuvân- vîrşite de Spanioli în acest răsboih. Când pănă la Lipova pentru a veni în contact
ului o degradare, de6re-ce la BozovicI, generalul Linares a fost transportat în tim­ cu armata principală, care operâză în Ar­
Proprietar: !>r. Awrefi Misreşiassiac
Iahr era conducătorul judecătoriei de pul asaltului dela San-Juan de pe câmpul deal. In cas de înaintare bună inimicul ar
u
erc . Adauge a p o i : „Rău este numai, că de luptă, rănit mortal, cum era, tot mai putâ ameninţa şi linia de retragere a tru­ Redactor responsabil: ©-regerfii» Maior.