Page 89 - 1898-08
P. 89
REDACŢIUNEA, „gazeta* ţese în Mcare iji.
Administmţiuiiea şi Tipografia. Abonaraenie pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 8 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şise
I H S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
H1NISTRAŢ1UNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
S!ax. Angenfeld & Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppaliks Nachf. Anton Oppellk- Abonamentul neutru Braşov
In Budapesta : A. V. Goldber- Âdministrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg- Marolyl & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUN1LOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A I n T X T L 12 fl., pe 6 luni G fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 187. Braşov, Joi 27 August (8 Septeinvre).
Oposiţia maghiară şi pactul. de (ji, decât aceea, care se referă la vadă, că mamelucii lui Banffy nu să întâmpine pe Rusia în Asia ostică cu şanse
măsurile, ce trebue se le ia guvernul vor să se lase a fi terorisaţî. de succes. De aceea ei au preferit de-a
Oposiţia ungurâscă a intrat în pentru o procedere de sine stătătbre. Ministrul-preşedinte pare a fi întră pe uşa deschisă, acompaniaţi de Ger
rolul ei în şedinţa de erî a camerei. Nu-i pasă, ce va face Reichsrath-ul fărte încre4 ut în puterea lui şi în mani, decât a aştepta pănă când li-se va
Vom ved6 , cum şi-l va juca pană la şi ^ice, că oposiţia va împedeca reuşita planurilor sale. Aşa era şi închide uşa dinaintea nasului. Ruşii, cari
sfîrşit şi decă la rendul ei se va orî-ce altă ordine de 4 b pănă ce nu Wekerle, aşa şi contele Badeni toc la Port-Arthur lucră cu o grabă febrilă la
ţină de cuveot şi va căuta se îm- se va declara ministrul-preşedinte mai în ajunul căderii lor. întăriri şi la completarea flotei, stau acum
pedece orî-ce fel de transacţiune a Kossuth îl susţine, er Horanszki şi de-odată în faţa unei resistenţe neaşteptate,
lui Banffy cu Au3 triacii. Apponyi din partida naţională de căci guvernele, cel german şi cel engles,
clară asemenea, că nu primesc or Alianţă duplă, triplă, ori sunt pentru orî-ce cas pregătite. Trebue să
Deja declaraţia, ce a făcut-o
ministrul-preşedinte în clubul parti dinea de 4 i a ministrului-preşedinte cuadruplă? concedem, că situaţia nu e nici-decum ast
dei guvernamentale, a produs în cer Nu vor merge aşa departe ca Po fel, ca să se pătă crede într’o apropiată
curile oposiţiei mare resens. In a- lonyi, der voesc se scie, decă proec Sub titlul acesta „Reiscliwehr“ desarmare.
cbstă decîaraţiă Banffy n’a destăi tele guvernului privitore la pact co din Viena dela 6 Septemvre publică Germania, firesce, că e forte mulţă-
nuit nimic din planurile sale, aşa că răspund legii, ori nu. Pănă atunci un articul remarcabil de cuprinsul mită cu cea mai nouă întorsătură. Ei îi
vorbele iui se pot lua şi într’un fel nu vor primi nici un fel de ordine următor: convine o legătură între state, care după
de 4 i. Destul de important şi semnificativ trebuinţă este duplă şi cuadruplă alianţă.
şi într’altul.
In fine după mai multe discu este răspunsul G-ermaniei şi Engliterei la Dâcă e vorba să câştige teritorii în Asia
E învederat, că el se folosesce
ţii, Francise Kossuth îşi desfăşură manifestul de pace al Ţarului. Amândouă ostică, funcţionâză alianţa duplă ; dâcă însă
de faptul, că la sfîrşitul lunei se va
interpelaţia, c^icead, că pănă când puterile au încheiat o alianţă ofensivă şi de diferenţele între Rusia de-o parte şi An
întruni Reichsratbul, pentru ca se Ungaria nu-şî va elupta indepen
mai potă temporisa şi se ocupe die denţa sa economică, nu va fi, de fensivă, al căreia scop se ascunde încă din glia şi Germania de altă parte, ar lua di
ta cu alte lucruri. Baron Banffy a ronsideraţiunl de oportunitate, der care mensiuni mai mari şi ar nasce conflicte şi
cât o coloniă şi nu va ave nici un fără ’ndoâlă se îndreptă în contra Rusiei. în Europa; decă Ruşii din causa tacticei
declarat între altele, că aşteptă, că
viitor. Pune apoi întrebările, la cari Germania a cochetat mult timp cu vecinul Germaniei in Asia ar năvăli asupra terito
Reichsralhul austriac va deveni ca Banffy firesce nu află oportun a răs
pabil de acţiune. Este acesta o mare rusesc, der deârece dela Rusia pote să spe- riului Vistulei, atunci Anglia ar trebui să
punde. Banffy spune, că nisuinţa lui reze numai linişte, er dela Anglia şi aven- secundeze şi ar întră în acţiune alianţa cua
ipocrisie, dic foile oposiţionale, când este de a se susţină legăturile eco
tocmai acum sosesce din Viena soi tagiu, s’a aliat cu acesta. Discursul, ce l’a druplă. Pentru Austro-Ungaria lucrul stă
nomice cu Austria căci crede, că ţinut împăratul Wilhelm înaintea monu altfel. La cas, când starea lucrurilor în
rea, că nici contele Thun nu mai
teritorul vamal deosebit ar periclita mentului dela Waterloo la Hanovera, şi te Balcani ar face inevitabil un răsboifi între
crede în posibilitatea de-a face ca interesele economice ale Ungariei.
parlamentul austriac se discute şi se legrama de felicitare, ce a adresat’o după Austria şi Rusia, atunci noi n’am pute
La cuvintele acestea să ridică luarea Omdurmanului Agenţiei britanice la conta la ajutorul Angliei, căci acâsta n’are
voteze în linisce proiectele pactului.
o adevărată furtună din stânga ex Cairo, dau pe faţă înaintea lumei întregi faţă cu noi angajamente de frăţiă de arme,
Şi-au propus deci oposiţionalii
tremă şi s’aude strigarea: „Etă cum acest tete-a-tete cel mai nou al poporelor. şi de sigur, că nu se va espune fără ne
de a provoca pe Banffy se-şî dea vorbesco un ministru maghiar! 4 1 Despre aceea, cum se va manifesta cesitate.
arama pe faţă de pe acum şi ee se
Banffy asigură, că dâcă cele două în praxă legătura germano-englesă, părerile Să impune deci întrebarea: Cum ve
pronunţe clar şi limpede asupra stării
parlamente nu se vor pute înţelege, sunt diferite. Se <jice, că Anglia va avâ să nim noi, ca eventual, pentru interesele
actuale a tractărilor pentru pact.
guvernul va face ceea ce prescrie sprijinescă pe împăratul german în nisuin- germano-englese să fim încurcaţi de-odată
De aceea îndată după ce în şedinţa
legea în acest cas. „Ce e acâsta ?“ ţele sale dela răsărit şi să-i vină în ajutor, cu ei într’un răsboifi cu Rusia, dâcă n’ave<a
de erî Banffy a expus ordinea cailei
strigă cei din stânga. „Sunt forme decă din vre-o parte s’ar ridica vre-un pro să participăm la operaţiunile promiţătore
pentru cameră, a fost întrebat de răspunde Banffy, cari nu se pot în
cătră un deputat din stânga, ce cu test contra unei cedări de teritoriu a Sul de câştig în Asia ostică, cari ar pute causa
lătura*; în amănunte nu păte întră, tanului în favorul împăratului Wilhelm în un ast-fel de răsboifi?
getă a face în caa, când nu s’ar pută der păte spune, că va cere să se ob Asia mică. In schimb Germania va ave să A lua parte la un joc, când n’ai de
stabili deplina înţelegere cu Aus serve legea. De aci însă nu urmâză, promoveze speculaţiunile englese asupra cât să perdl şi nu poţi câştiga nimic, n’are
tria?
că va validita programul lui Fran- golfului dela Goa, ce se află în posesiunea înţeles. La acesta să se gândâscă în mo
Ministrul-preşedinte a respuns, cisc Kossuth. Alt sgomot şi mai Portugaliei. mentul acesta decisiv diplomaţia austriacă.
că întrebarea acesta nu stă în legă mare. Banffy strigă: „Nu vom lăsa Noi credem, că aceste două proiecte Ea are o gravă răspundere. O negligenţă
tură cu ordinea de 4 * şi a 4 is, că ee n9 terorisaţî!* Urmâză un sgo sunt numai scopuri laterale ale tractatului ar pute să aibă urmările cele mai înfrico
ceea ce are ee spună, va spune după mot infernal din partea stângă. Abia de stat, încheiat tocmai acum, şi că scopul şate. Posiţia Austriei trebue să fie asigu
interpelaţia în aceeaşi materiă a lui se mai păte au4i, că Kossuth nu ia principal este de a-se delătura influinţa ru- rată spre o parte, spre cea englesă, seu spre
Kossuth. la cunoscinţă răspunsul ministiului. sâscă în China. Englesii nu se simţiau nici cea rusâscă. Amândouă drumurile sunt po
Intr’aceea se ridică Polonyi şi Maioribatea însă l’a luat la cu decum bine în isolarea lor; ei au recunos sibile. Austria pote cere transformarea tri
declară, că nu primesce altă ordine noscinţă şi a dat astfel prima do cut, că fără un soţ de arme nu vor pută plei alianţe într’o quadruplă alianţă. Rapor-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* din partea Românilor răposatul profesor Pe Românii braşoveni adl puţin îi taţiune scienţifică „sunt acele documente,
Dr. N. Pop în tractatul său întitulat: importă, ce au fost odinioră, e destul, că cari în timpul din urmă au produs resul-
„Schiţă din istoria Braşovului cu specială atjl sunt Români, şi numai ca Români vor tate surprindătore în privinţa provenienţei
Câte-ya reflexiiini considerare la Români*. Braşov 1883. Au trăi şi mai departe. Der totuşi e bine, (ca şi a originei poporelor, şi a căror putere
torul privesce cestiunea din punct de ve cestiunea să se clarifice odată. este irresistibilă, sunt dovecjile, ce ni-le
asupra originei Românilor braşoveni u
dere exclusiv istoric; âr conclusiunea, la Ca unul, care am căutat să aprofun prestau cercetările limbistice şi archeologice .
De care ajunge, e romanitatea indiscutabilă a dez şi eu cestiunea, şi sciu cel puţin ce va Are tot dreptul, numai cât în acâstă co
Nicolae Sulicâ. Românilor braşoveni. Procedura însă fiind să cjică în diua de adl metod scienţific, îmi rectă direcţiune indicată de el, n’a făcut
unilaterală — ori cât ar fl de convingătore permit următorele reflexiiini constatări, nici măcar un pas.
,, ..S§ cetiţi şi bine să socotiţi, Argumentele istorice relevate de N.
că veţi vedă în-i-vă, că e cu argumentele istorice, ce le invocă — mă din cari apoi cetitorul să-şi tragă conclu-
1
adevăr '. duva cestiunei, începutul Românilor braşo siuuile dimpreună cu mine. Pop ar putâ fi acjl amplificate din greu, şi
Coresi. aceste argumente scose din intimitatea vie-
veni rămâne tot în întunerec.
Mai sus amintitul N. Pop a presimţit
Dela o vreme încoce s’au obicinuit Din partea Bulgarilor a publicat acum ţei trecute a Românilor braşoveni, tote
calea, pe care trebuesc resolvate asemenea
âmenii să ne facă pe noi, Românii braşo de curând Dr. Miletici, care a făcut studii glăsuesc pentru românitatea lor. Din par-
probleme. El (jice, că isvâre de argumen-
veni, cu tot dinadinsul 'Bulgari. speciale în archiva oraşului Braşov, precum
sa afirmaţiune, că în sec. 14—15 în usul
Acâsta e o afirmaţiune aruncată aşa şi în archiva bisericei St. Nicolae, un trac vingă cu tot dinadinsul pe cetitorii săi, că de tote cjilele limba bulgară a avut parte
— în vânt, precum sunt tote afirmaţiunile tat întitulat „Documente nouă româno-bul- în sec. XIV—XV limba bulgară a fost de aceeaşi aplicaţiune ca şi limba româ-
l
semidocţilor. Geea-ce se afirmă, trebue do gare în Braşov*. ) Aici cu o superficială peste tot la Români, şi mai ales în Ro nâscă, ar urma cu consequenţă logică, că
mânia de-opotrivă întrebuinţată în conver- întrâga românime era deja pe calea de a-se
cumentat; âr în resolvarea unei cestiunl, procedură între altele vrâ să documenteze,
saţiunea dilnică, atât la poporul de rând, bulgarisa, căci să scie, că atunci, când un
cum e originea Românilor braşoveni, un că nu numai Românii din Braşov, ci şi cei
cât şi la nobilime, ca şi limba românâscă. popor ajunge să-şi însuşescă şi să aplice
moment de caracter cu totul esterior, cum din Râşnov şi Răşinari nu sunt alt-ceva, Acâstă fantastică teorie a fost respinsă cu în aceeaşi măsură o limbă streină, ca şi
e numele de „Scheifi* sâu „Bolgârszek*, e decât nisee Bulgari românisaţl ) tot dreptul chiar de slavistul Const. lirecelc, limba sa maternă, e deja în prejma desnaţio-
2
un slab argument scienţific, mai ales când în „Archiv f. s'av. Phil.“ tom 19 pg. 601. nalisării. Ei bine, cum de în Braşov se în
') In „Sbornik* Sofia 1896 voi. XIII Din parte-mi vreau numai să relevez con tâmplă tocmai contrarul? Pretinşii Bulgari
cu intenţiune e fals interpretat.
p. 3—162. trazicerea, în care ajunge în chipul acesta Braşoveni (?) în loc să bulgariseze şi pe
Prima încercare scienţifică în direc 2 ) Amintesc numai ca curiositate, că Miletici cu prima sa hipotesă: originea! j alţii — să trezesc de-odată, că sunt înşişi
ţiunea resolvării acestei probleme a făcut’o în acelaşi tractat vrea Dr. Miletici să con- bulgară a Românilor braşoveni. Din ultima | | românisaţl!
