Page 9 - 1898-08
P. 9
Nr. 16 9—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
la iernă, de cumva pănă atunci nu-şî vor agricultură dela Ferăstrău, în Bucurescî, a o sârte mai uşâră, un traiu mai bun câştiga mai cu înlesnire pânea de
u
perde urma de prin aceste părţi. apărut în Tipografia „A. Mureşiauu din mai mulţămitor şi mai fericit. tote Z’lele.
Braşov, partea II, întitulată Fitotechnia sdu
leremiâ Pop de Hârşicin. DumneZeu a pus omului lege, Unul dintre isvârele cele mai
cultura specială a plantelor. Acest volum Zicând: „întru sudârea feţei tale
* se estinde pe 611 pagine, format mare şi să-ţî câştigi pânea de tote cţi 1 e 1 e“, sigure, cari ni-ar pute asigura un
viitor frumos, este pomăritul, şi încă
De-odată cu cele împărtăşite mai sus conţine în text 202 figuri. Cuprinsul e forte adecă i-a demandat, ca se lucre şi cu atât mai vârtos, căci pomăritul
amintim, că şi la băile din Jabeniţa, (lângă bogat, arătând cu de-amăruntul soiul, mo se se ocupe. este promiţător şi fârte acomodat în
Reghin) după cum ni-se comunică, spaima dul de cultură, bolele şi vindecarea lor etc. Omenii încă dela început au fost ţinutul nostru, căci pământul Câm
de hoţi e forte mare, aşa că bspeţii dela pentru fiă care plantă, precum cereale (tot siliţi, ca se lucre, căci dâcă nu ar piei nâstre se pâte numi canaanic
băi nici nu cuteză să iesă la preumblare felul de bucate, ca grâu, săcară, orz, ovăs, fi lucrat, ar fi murit de f6me, ne- pentru pomărit, cu deosebire câstele
în păduri, măcar-că simt mare lipsă de un orez, meiă, cucuruz, hrişcă etc.); apoi ma- având cu ce se se nutrâscă. Istoria de dos sunt de tot acomodate.
aer bun şi răcoros de pădure. zere, linte, măzeriche, rapiţă, mac, şofran, ne spune, că economia la tâte p -
s
hămeifi, in, cânepă, tutun, cartofi, tot felul Afară de aceea, orî-care econom
Din Tirimia mare (lângă Tergu-Mu- pbrele a fost cea mai de frunte ocu-
de sfecle, hren, curechiti şi alte multe. Apoi s’ar pute ocupa cu pomăritul fără
şului) ni-se scrie cu data de 10 August, că paţiune,\ fiind convinşi, că pământul
diferitele plante 'de nutreţ, ca lucernă, tri de a se lăsa de plugărit, fiind-că
acolo câte 8—12 gendarml străjuesc n6p- este isvorul cel mai puternic, de
foii!, mohor, cucuruzul verde de nutreţ, cultura pomăritului nu cade în ace
tea castelul baronului Solymosy şi posta de unde îşi pot câştiga venite sigure,
diferite composiţii pentru fânaţe şi păşuni laşi timp cu cultura pămâutului.
acolo, tot din causa bandei de hoţi, în a fiind ca şi o mină nesăcată de aur,
artificiale etc. Alt. capitlu tracteză despre Pentru o mai mare îndemnare
căror frunte stă Gyorgyfi Mozes. Un om în care p6te săpa tot insul cât vo-
cultura fânaţelor, altul despre irigaţiunl, cătră acest ram atât de însemnat al
din Tirimia a fost desbrăcat de haine în iesce, fără a se pută căi, că nu va
altul despre păşuni etc.
hotar şi jăfuit de bani. Casa unui măestru fi bine resplătit. Cu cât cineva va economiei, mă voiu mărgini a Vă
,a fost călcată de hoţi, cari însă nu aflară Pentru fiă-care econom, acestă carte lucra şi va cultiva mai mult pă arăta folosele pomăritului, din cari
în ea nimic de jăfuit. Frica de hoţi e mare e de cea mai mare trebuinţă, putându-i mentul, cu atât mai iute şi mai uşor apoi o se vedeţi şi judecaţi însem
în comună. servi ca cea mai bună călăuză în toţi ramii îşi va afla mai multe isvâre de venit. nătatea acestui isvor de venit.
economiei sale. Asemenea scrieri nici n’am Şi apoi pentru ce se nu lucrăm, când Folosul pomăritului este nespus
avut până acum în limba română. Tote seim, că lucrul închide doctorului de mare, căci pâmele sunt tot-dâuna
fîin Bistriţa ne trimite d-1 învăţă-
gazetele nostre, tote [reuniunile economice, uşa, adecă ne face a fi sănătoşi, ro- bine căutate, fiind ca o mană, ca
’tor Iulius Cliitta o întâmpinare, din oare ve
toţi bărbaţii noştri luminaţi şi pricepuţi în buştî şi veseli; apoi orî-ce lucru bun un dar ceresc, ce nu se pbte preţui
dem că d-sa s’a simţit atins prin publicarea, ale economiei, au salutat cu multă bucu ne resplătesce ostenâlă, făcându-ne în de ajuns. Pâmele câpte ne dau
avisului cătră învăţătorii români din nr. 1B8
riă apariţiunea acestei preţiose cărţi, care îndestuliţî şi liniştiţi în consciinţă, nutremântul cel mai bun şi mai să
•al diarului nostru. Cuvintele: „la şcdla po
face onore literaturei nostre, putând sta pe când, decă am zăcâ în patul le- nătos. Este âre om, care să aibă
porală română gr. cat. din oraşul Bistriţa,
faţă cu cele mai de frunte scrieri de acest nevirei, ne-am simţi nefericiţi şi ne- cele cinci simţiri in stare sănătosâ
şcdlă sistemisată cu doi învăţători, se simte
fel ale celor mai culte popore din Europa. îndestuliţl cu noi înşi-ne. şi să nu-i placă pâmele? Este âre
■trebuinţa imperativă a unui învăţător, care
Tuturor economilor români, cari do Omul neîndestulit e3te cel mai tată de famiiiă, care să nu dorâscă
să fiă destoinic a ridica nimbul acestei
resc să facă o înaintare în purtarea eco nefericit în lume, fiind-eă îndestuli- pentru sine şi ai săi luna lui August
şeole la nivelul, pe care stau şcolele po
nomiei lor, le recomandăm deci să-şi pro rea este avere şi tot-odată şi tăriă, cu pomele sale gustâse? Seu este
14
porale de altă limbă din localitate , — d-1
cure acestă preţiosă carte. Preţul volumu cari îi dau omului viâţă şi fericire. âre copil, căruia în timpul cocerei
Chitta le intrerpeteză ca o învinuire la
lui II este 4 fl. (trimis cu posta recoman cireşelor şi vişinelor celor rumene se
adresa şeolei şi a învăţătorilor de pănă Mare este numărul indivizilor,
dat 4 fl. 2B cr.) Pentru România 10 lei nu-i salte inima?
acum, mai ales însă la adresa d-sale, ca cari se plâng în contra sorţii, Zicând,
plus porto. Se pote procura dela Tipogra Pâmele nu sunt numai cea mai
singurul învăţător aflător acjl în post. Pen că ar fi vrednici de o sărte mai
fia „A. Mureşiauu din Braşov.
w
tru a încungiura o_eventuală rătăcire a pu bună; cari învinovăţesc şi se tân- eftină şi mai sănătosă hrană, ci
blicului, d-1 Chitta ţine să declare deci, că * guesc, că abia pot trăi de pe o Zi şi cea mai gustâsă, din care causă
şcola poporală română din Bistriţa a co Din interesanta scriere „Lupta pentru pe alta; fârte puţini vor fi însă aceia, sunt şi fârte folosite în bucătăriile
respuns şi pănă acum datorinţei sale, âr u cari să caute prin lucru continuu şi nâstre. Câţi bolnavi nu sunt, cari
drept a eruditului profesor german Dr. Ru-
densul, ca învăţător, încă a satisfăcut aş prin obosâlă a se scăpa din încuie- încă şi pe patul rnorţu doresc a-şl
dolf Ihering, tradusă pe românesce de d-1
teptărilor mai marilor săi, ceea ce pote torele neîndestulirei. răcori gura cu câte un măr seu pâră?
Teodor V. Pâcâţianu, se află depuse pentru
proba cu atestatele dela autorităţile sale Nu e destul, ca să ne plângem Şi âre cum îi cade omului atunci,
vândare câte-va esemplare şi la Tipografia
■şcolare. — Luăm cu plăcere la cunoscinţă şi să ne recunâscem starea tristă în când nu-i pote servi nici măcar cu
44
„A. Mureşianu . Preţul 1 fl. Traducerea
aceste declaraţiunî ale d-lui Chitta. Ni-se care ne aflăm, ci trebue să lăsăm la o pomă?
atât de succâsă a acestei broşuri a fost în
pare însă, că în caşul de faţă d-sa o prea o parte periculosa trândăviă, căci Afară de asta, ce mâncare mai
tâmpinată cu căldură de întrâga pressă ro
susceptibil. Cuvintele de mai sus nu sunt trândăvia este isvorul tuturor rele bună, mai plăcută, mai gustâsă, mai
mână. Valorea necontestabilă a broşurei se
a se înţelege ast-fel, ca şi cum ridicarea lor, fiind în cea mai strînsă înrudire nutritâre şi mai sănătâsă e ca pâ
arată în prefaţă, din care şi noi am repro
şi susţinerea şeolei române din Bistriţa la cu lenea, cari laolaltă produc fruc mele uscate, folosite mai ales în
dus o parte.
nivelul dorit ar atârna numai dela viitorul tul cel atât de periculos şi amar al
* posturi? Vedem, că chiar şi perele
învăţător, căci prosperarea unei şcole cu sărăciei. sălbatice, numite şi „corobeţe“ le cu
;
u
•doi învăţători atârnă dela zelul şi hărnicia In Tipografia „A. Mureşianu a apă Ca să scăpăm de sărăciă, tre leg âmenii mai săraci din ţinuturile
amândurora. Acesta e lucru de sine înţeles. rut „învăţăminte din viaţa Metropolitului An- bue ca din tinereţe să ne dedăm la muntâse şi le coc în fân, âr în tim
Prin urmare d-1 Chitta n’are să se simtă dreiu Şaguna, vorbire ocasională de Andreiu lucru şi la cruţare, căci numai aşa pul iernei le folosesc pentru nutrire
atins, ci să dorâscă, împreună cu autorul Bârseanu, profesor . Preţul unui exemplar vom pute scăpa de lipse şi de ne ca articol! de frunte. Dâcă însă res
41
avisulu’, oa să potă căpăta în curând un 10 cr., trimis cu posta 12 cr. Broşura cu ajunsuri şi vom pute ajunge la o pectivii şi-ar da numai puţină oste-
ooleg harnic şi vrednic soţ de muncă, cu prinde 32 pag. format octav mic. Cei-ce stare materială mai bunişoră şi în- nâlă, atunci acei pomi sălbatici ar
care împreună să p6tă ridica şcola la acel doresc a-şl procura acâstă broşură preţiosă destulitdre. da nisce fructe cât pumnul de mari,
nivel înalt, pe care vedem cu bucuriă, că din tote punctele de vedere, o pot avă dela şi eu mult mai gustose.
Resfoind paginele trecutului vom
44
•şi d-1 Chitta îl doresce. Administraţia „Gazetei Transilvaniei , ori afla, că poporul nostru este şi a fost
dela librăria Ciurcu, Braşov, pe lângă tri Iu Germania, de esemplu, nu
întot-deuna un popor muncitor, ocu- mai de lâc mai poţi afla câte-un pom
miterea preţului amintit.
pându-se Zi şi ndpte cu lucrul pă sălbatic şi necultivat. Acolo de-arân-
L i t e r a t u r ă .
mântului, pe care atâta l’a scurmat, dul şi păstorii sciu altoi şi nu lasă
Cultura plantelor. Din preţiosul „Ma grăpat şi esploatat, pănă a stat să pom nealtoit nici în pădure. Ore de
u
nual dc agricultură raţională al d-lui Br. ECOlTOlvIIA. îmbrâncescă de ostenit sub greuta ce noi, cei de pe aici, pănă mai în
George Maior, profesor la şcola centrală de tea lucrului. Aşa-dâr nu-i putem anii trecuţi nu ni-am dat silinţa ca
băga nici o vină, că n’ar fi fost ac să ne ocupăm cu pomăritul şi să al-
Pomăritul şi folosele hi. tiv, der îi putem spune, că cea mai toim, cum fac Nemţii, Francesii şi
mare erdre a lui, provenită mai mult alte popâre mai înaintate ? Adevărul
Ş’amorul să-l şoptâscă guriţă în guriţă. Disertaţiune premiată cu 20 corone în aduna
De m’oi iubi vre-odată, mi-o spune încetişor. rea generală a ăisp. XXIV. al Asociaţiunei, din starea de întunecime în care a grăind, nu ne-am interesat! Onâre
* ţinută în Sân-Mărtinul de Câmpia fost ţinut prin vitregitatea timpuri escepţiunilor!
■* * lor, este, că s’a mărginit pe lângă
la 31 Iul. n. 1898. Şamşudul de Cămpiâ, 25 Iulie n.
:Şi fericirea este aceea ce s’ascunde modul vechiu de lucrare a pămân 1898.
I.
Şi fuge de orl-ce sgomot, de rîs hohotitor tului şi nu a sciut să se ocupe şi cu Teodor A. Bogdan,
Departe de privirea gelosă ce-o pândesce.,,. „Munca când ţi-o cauţi bine alţi ram! de ai economiei, ca d. es. învS;ă,fcor român.
u
De m’ii iubi vre-odată, mi-o spune încetişor Şi Dumnedeu e cu tine . cu pomăritul, legumăritul, stupăritul, me-
* Vedem, că poporul nostru din tăsăritul şi vieritul.
Sţî !j>
Zi ce merge se plânge tot mai mult A fost mai uşor înainte de asta SOIRI ULTIME.
Mărgăritaru ’n mare îşi are-ascundătorea
de greutăţile, ce îl apasă şi cople de trăit, fiind âmenl puţin! şi loc
Şi rîndunica ’şl are un cuib fermecător, Londra, 12 August. După infor
şesc in aceste timpuri vitrege, âr mult; cu timpul însă omenii s’au
44
Eu pentru noi găsi-voiîi un cuib asouns de maţiile lui „Times , Francia şi Bel
neajunsurile precum trec anii aşa şi înmulţit, moşiile s’a împărţit şi mare
[lume . . . . gia iau partea Rusiei în conflictul
ele se tot înmulţesc, în loc de a se parte din loc a eşit din mâna po
De m’ii iubi vre odată, mi-o spune încetişor. acesteia cu Anglia în China.
împuţina. porului, comassându-se în latifundii
*
* * Seim, că cerinţele âmenilor în şi ajungând în stăpânirea unor sin Genua, 12 August. Două trenuri
Şi după ce primi-voiG din gura-ţl adorată societate se tot sporesc şi măresc, guratici, cari dominâză asupra mas- s’au ciocnit erl în apropiere de
Mărturisirea dragă a sfântului amor, şi putem cugeta, că acestea tot aşa seior. Ponte decimo. Au fost omorîte 9
Noi vom urma departe d’a lumei chinuri vor merge, şi prin urmare se nu aş In astfel de împrejurări nu e persâne, şi 40 greu rănite.
[grele, teptăm după vremuri mai bune cu bine, ca să rămânem stăpâniţi tot
"Un vis de fericire, încet, încetişor. manile în sîn, ci se ne apucăm de numai de vechiul obiceiu de agoni Roma, 12 August. Starea Papei
Braşov, 1B Iulie 1898. lucru, se ne ocupăm cu tot ce ni-ar sire al străbunilor noştri, ci trebue Leo XIII deştâptă seriâse îngrijiri.
Mărimi. pute aduce venite, căci numai prin să cercăm şi să ne folosim şi de
înmulţirea venitelor ne putem asigura alte mijlâce, prin cari ni-am pute