Page 90 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 1893 —187.

44
turile între Italia şi Anglia sunt de mulţi camerei. In sensul acestui program, minis­ Aşa i-se scrie lui „Slovo Polskie , că mi­ boratorii dela „Echo de Paris a căutat
44
ani cele mai bune; şi între Austro-Ungaria trul de finanţe Lukâcs va face în şedinţa nistrul preşedinte contele Thun e decis, pe Cavaignac, care i-a declarat următărele :
şi Marea Britaniă nici că se pete cugeta o de Vineri exposeul asupra preliminarului de a disolva imediat „Reichsrathul , îndată „Acll şi mai mult sunt convins, că proce­
44
colisiune de interese. Dâcă dâr Germania, de budget, er Sâmbătă se vor desbate pe­ ce s’ar face încercare de a împedeca prima sul Dreyfus nu este permis a-se revisui. Nu
ca aliată a Austriei, va propune Angliei I tiţiile. De aici înainte şedinţe în merit nu cetire a proiectelor pentru pact. „Curier este nici o causă pentru revisuire, care de
44
stabilirea unei quadruple alianţe, nu va vor mai fi, pănă-ce comisiunea financiară Lovski află, că realegerea deputatului s’ar face, ar f un pericul estraordinar de
ave greutăţi prea mari pentru realisarea ei. nu-şl va face raportul. Lupul, ca vice preşedinte al camerei depu­ mare. Şi decă totuşi guvernul ar păşi pe
Avantajul Austriei ar fi, că ar pute profita Banffy dise mai departe, că doresce taţilor, a devenit dubiosă, pentru-că Polecii calea revisuirei, ar comite o mare greşâlă.
şi ea din împărţirea de teritoriu chinez. a-se pronunţa despre ceea-ce — după a lui s’ar fi declarat în contra lui. Cei din clu­ Veţi vede acuşi în ce situaţie va ajunge
Pielea ursului e destul de mare, pentru-ca părere nejustificat — pressa a numit crisa bul polon sunt forte supăraţi pe deputatul ţâra după noul proces. Convingerea mea e
să-şi pătă lua fiă care câte o bucăţică. Des- pactului. Despre ce adecă a fost vorba ? — Lupul, fiind-că el şi ceilalţi membrii ai firmă şi pe basa esaminărei conscienţiose şi
44
avantajul la acestă combinaţiă este reac- se întrebă el. Nu se pote dice, că n’a fost clubului român din „Reichsrath au fost ab­ îngrijite a acelor hârtii, vinovăţia lui Dreyfus
ţiunea probabilă în Europa, şi declararea un moment, în care ameninţa posibilitatea, senţi, pe când s’a făcut votarea asupra e mai pe sus de ori-ce îndoială.“
contractului între Rusia şi Austro-Ungaria, ca programul de lucrare a dietei să nu se punerii în stare de acusaţiune a lui Ba- Părerea lui Cavaignac este basată în­
ca una din cele două puteri centrale. potă ţină. Lucrul sta aşa, că raporturile deni, prin care fapt oposiţiunea germană tru atâta, că dâcă revisuindu-se procesul
Şi acum cealaltă eventualitate. Austro- parlamentare din Austria puteau să facă a putut câştiga majoritatea contra lui Ba- s’ar dovedi perfect vinovăţia lui Dreyfus,
Ungariei nu-i pasă de conveţiunea separată imposibil, ca proiectele pactului să fiă îna­ deni. — Acestea sunt vorbe. Adevărul este, atunci opinia publică din Francia s’ar în­
germano englesă, îşi condiţioneză însă o intate spre desbatere parlamentului din că din capul locului Polecii n’au vădut cu furia şi mai mult contra machinaţiunilor
declarare a Germaniei, că stipulaţiunile Viena. Adî însă — cel puţin deocamdată — ochi buni alegerea la postul de vice-preşe- sindicatului ovreesc şi s’af provoca turbu-
44
tractatului de alianţă nu vor avâ valore, nu mai este causă de îngrijiri în privinţa dinte al Românului bucovinean Lupul. rărl mari. Jocul de „va banque ce-1 face
decă urmarea campaniei, ce o va duce acesta. Parlamentul austriac e convocat, şi sindicatul cu acesta revisuire, este forte
Germania la un loc cu Anglia în Asia- deodată cu acesta e restabilită putinţa de primejdios. — Mai amintim, că noul mi­
ostică, ar fi un răsboiu germano-rusesc. a desbate proiectele. Revistă externă. nistru de răsboiu Zurlindcn a declarat mi-
Acâstă modalitate ârăşî ne-ar aduce într’un Nu numai guvernul, ci şi partida lui Itevisuirea 'procesului Dreyfus nistrului-preşedinte Brisson, că doresce să
raport amicabil cu Rusia şi ar putâ să în­ — continua Banffy — au fost dela înce­ este în ajun de a se face. Căuşele, cari studieze el însuşi actele afacerei.
semne inaugurarea unei fericite politice put de părerea, ca să nu se rupă legătu­ vor provoca acăsta revisuire sunt de trei
balcanice. Spre a face pe placul Germaniei rile de comuniune economică între Ungaria feluri: agitaţiunile neînfrânate ale Jidani­ Victoria Dnglesilor în Sudan a
în cestiunea Cretei, escadra nostră a renun­ şi Austria. Acji şi mai hotărît o păte spune lor, neliniştea ce a cuprins opiniunea pu­ produs mare însufleţire în Anglia. Englesii
ţat prea timpuriu la blocada insulei, er ministrul, că acesta este dorinţa opiniunei blică din Francia, nelinişte, ce pote uşor văd în acâstă victoriă nu numai o răsbu-
cabinetul austriac s’a opus numirei prin­ publice coverşitore a ţării. (Aprobări ge­ să degenereze la fapte regretabile, şi în nare a lui Gorăon ucis la 1886 de armatele
ţului George al Greciei, ca guvernor al nerale). Cine a urmărit cu atenţiune con­ fine, rehabilitarea reputaţiunei statului major Califului, ci şi un pas forte însemnat de
Cretei. Prin acâstă atitudine Rusia a fost sultările anchetei vamale ; cine a aucj.it, că al armatei. Acestea ar fi motivele pentru cucerire a Angliei în regiunea Nilului. —
adenc jignită. înţelegerea ce s’a fost in­ chiar nici din partea oposiţei nu se inten- cari ar trebui să se revisuăscă odiosul pro­ Generalul engles Kitchener a telegrafat în
trodus aşa de frumos prin călătoria împă­ ţionâză ruperea comuniunei economice, ces. Totă pressa francesă, afară de trei urmă, că rămăşiţele armatei Califului s’au
ratului la Petersburg, a suferit o lovitură. acela va afla de forte firesc, ca să se ga­ cjiare : „Intransigeant , „Libre Parole şi predat. Califul s’a refugiat cătră Kordofa,
44
44
Este timpul de a relua firul raporturilor ranteze posibilitatea susţinerii comuniunei „Patrie , reclamă revisuirea. Ba s’au orga- luând cu el numai 400 de omeni. Englesii
44
spre a dobândi o conformitate a vederilor economice. Decă în direcţia acâsta guver­ nisat la Paris chiar întruniri publice, cari au perdut în lupta dela Omdurman 23 sub-
austriace şi rusescl, cu deosebire în ces­ nul îşi va pute valora punctul său de ve­ în resoluţiunile lor au votat revisuirea. oficerî, 150 morţi şi răniţi. Perderile dervişilor
tiunea balcanică. dere ; decă va pută garanta în chipul acesta „Libre Parole crede, că revisuirea ar pro­ trec peste 1000 de omeni. După luptă Califul
44
Cel mai cuminte lucru ar fi, dâcă di­ marile interese economice ale ţării, el prin voca un răsboih, căci va trebui să se di­ a fost persecutat, însă n’a putut fi prins
plomaţia austriacă ar lăsa alegerea celei acăsta nu şî-a făcut decât datoria. Nici pe vulge dosarul ultra-secret,'care conţine pro­ încă.
germane. Stă în mâna Germaniei de a in­ viitor guvernul nu va fi condus de alte bele vinovăţiei lui Dreyfus. Despre lupta însă-şl se dice, că a fost
teresa Austro-Ungaria şi de a o aduce consideraţiunl, fiind-că interesele ţării îi forte înverşunată. Dervişii ocupau posiţii
Despre acest dosar diarul „Droits de strategice forte defectuose, însă s’au luptat
astfel pe partea ei şi în afaceri, cari direct impun mănţinerea acestei direcţiuni, indi­
l’Home dice următărele: „Dosarul Dreyfus cu eroism rar în felul său. Atacul ce l’au
44
nu au nimic comun cu politica triplei ali­ cată şi impusă de legi. Guvernul speră, că
se alcătuesce din trei grupuri de acte: dat asupra Englesilor a fost atât de furios,
anţe. Dâcă cu tote acestea Austro-Ungaria parlamentul austriac nu se va dovedi in­
întâifi, actul borderoului; al doilea, piesele încât la vederea lui Englesii credeau, că
nu va fi lăsată să participe, atunci nu pote capabil de acţiune.
doveditore secrete, între cari se afla scri- vor fi măturaţi de pe faţa pământului. Ei
nimeni să se jeluiescă, dâcă şi la noi s e v a Să presupunem însă — continua sorea falsificată de Henry şi, al treilea, do­
ţine semă de apărarea propielor interese. Banffy — că acăstă speranţă nu se va rea- sarul idtra-secret, care ar dovedi, că Drey­ purtau un mare număr de stâgurl, cântau
cântecul lor de răsboiă şi strigau cu pu­
lisa. In caşul acesta, în §. 68 din art. XII fus e un trădător şi că revisuirea procesu­ tere: Allah, Allah! Trupele englsse i-au
(1867) şi în §. 3 din art. I (1898) sunt de­ lui ar împinge Francia la un răsboiă".
SSanlFy despre pact. întâmpinat afară de tabără în semicerc.
puse principiile şi direcţia, ce trebue s’o Despre acest dosar se dice, că ar cuprinde Mai întâiii a operat contra dervişilor arti­
In fine cunâscem părerea ce o are urmăm în arangiarea autonomă a afaceri­ o serisore a împăratului german adresată leria. Dervişii nu se opriră decât un mo­
ministrul-preşedinte Banffy despre situaţia lor. Din acăsta însă nu urmăză o separare, lui Dreyfus, apoi un comunicat al ambasa­ ment, pentru-ca să năvălâscă şi cu mai
politică şi în nex cu acesta, despre pact. pe care nu ni-ar consilia-o nici interesele dorului german, contele Miinster, cătră îm­ multă furiă asupra centrului engles. Insă
Luni în 5 Septemvre n. s’a ţinut la Lloyd- nostre politice, nici cele economice."; păratul ’Wilhelm, în care sunt enumărate după-ce atacul nu li-a succes, s’au retras
club conferenţa partidei liberale guverna­ In fine Banffy declara, că tote se vor tdte serviciile, pe care le-a făcut Dreyfus ; pe-o colină din apropiere, pentru-ca de-acolo
mentale, la care s’au presentat membrii pută resolva pe cale parlamentară. La amă­ mai departe ar cuprinde trei scrisori său să dea o nouă năvală. înaintea lor au fost
clubului aprope în număr complet. A fost nunte nu se dimite, însă dă chezăşie, că fotografii după scrisorile împăratului "Wil- trimise brigadele englese, âr dervişii folo­
de faţă şi preşedintele camerei, Desideriu guvernul nu va fi espus la surprinderi şi helm, adresate: una lui Miinster şi două sind acest moment s’au aruncat asupra Su-
Szilâgyi. După vorbirea de deschidere a că nu se va abate dela calea ce i o pres­ lui Dreyfus. Despre aceste documente se danilor. Insă au fost bătuţi rău de ostile
lui Podmaniczky, preşedintele clubului, a crie legea. susţine, că sunt falsificări grosolane, cari, generalului Hunter. Ou tote acestea ei nu
luat cuvântul ministrul-preşedinte baron ca şi scrisorea lui Henry, nu pot suporta s’au dat învinşi, ci c’o sălbătăcie şi mai
Desid. Banffy. Schiţăm aici pe scurt dis­ Din Viena se raportăză foilor po­ lumina publicităţii. mare năvăliră asupra infanteriei englese.
cursul premierului ungur: loneze din Galiţia multe şi mărunte despre Este interesantă părerea, ce-o are Trupele englese au stat nemişcate pe loc,
înainte de t6ta Banffy a dat lămuriri cele ce se petrec, său vor avă să se pe- fostul ministru de răsboih Oavaignac des­ însă când dervişii ajunseră la bătaia puscei,
conferenţei asupra programului lucrărilor trăcă după deschiderea „Reichsrath“-ului. pre revisuirea procesului. Unul dintre cola­ Englesii descărcară deodată armele şi culcară
la pământ o mare mulţime din inimici. Intra
în luptă şi cavaleria dervişilor, însă tunu­
te-ml, în cele următăre voiii abstrage cu to­ Românii BraşovechenI se par veniţi, rândul lor pe Românii din Scheiii cu rile englese au decimit’o cumplit. Lupta
tul dela istoria propriu disă, şi voiţi ţină după totă probabilitatea, cu mult în urma epitetul de „Schiau şi „Schiaucă , asupra era acum decisă, dervişii o luară la fugă
44
44
cont numai de câte-va momente arclieolo- Românilor din Scheitt; er numele de „Ţu- cărora voiri reveni mai jos. Faptul, că Ţu- în tote părţile. Omdurman a fost ocupat
44
gice-limbistice, cari în adevăr ne vor duce ţuenî , ce li se dă din partea Românilor ţuenii declină dela sine porecla de „Schiau apoi de Englesl.
44
44
la nisce „resultate surprindătore şi neaş­ din Scheiii, de sine înţeles acll e o simplă e al 2 lea moment, care reclamă separarea
teptate, ca să repet vorba regretatului Pop. poreclă de caracter mai mult batjocuritor; originei Românilor din Braşovul-vechiă de
Dâr întâitl o mică distincţiune. după esenţa şi originea sa însă, în trecut a celor din Scheiii. SOIRILE DILEI.
Grosul populaţiunii românescl braşo­ se pare a fi indicat o pătură specială a Numele, sub care de comun sunt cu­ )
— 26 August v.
vene îl formezâ aşa numiţii „TrocarV, cari Românilor ardeleni, căci pănă în diua de noscuţi Românii din Scheiii înaintea celor­
14
în cele mai compacte masse locuesc în su- acll sub numele de „ŢuţuenI *) sunt cunos­ lalţi Români, e atributul de „Trocarî“. Ca Archiducele Francisc Ferdinand la o
burbiul pur românesc „Scheiii („Bolgâr- cuţi în România ciobanii din Ardâl. tote poreclele şi acesta vrea să fiă un titlu nuntă românescă. O telegramă cu data de
u
44
szâk ). Originea acestor Români ne intere- Românii BraşovechenI batjocuresc la de batjocură, însă în fondul său şi după 5 Septemvre anunţă, că archiducele Fran-
seză pe noi de astă-dată. originea sa îşi are importanţa lui istorică- oisc Ferdinand în timpul petrecerii sale in
In Braşovul-vechiă, alt suburbiu al *) Originea cuvântului e ungurâscă. culturală, întru cât indică una din ocupa- Buziaş, audend, că în acea cji va fi o nuntă
Csucs însemnă vîrful muntelui; deci ţuţuean ţiunile principale ale Românilor din Scheiii, românâscă, s’a presentat însuşi la locul pe­
Braşovului, esistă o a doua comunitate ro-
44
44
e sinonim cu „muntean , seu „mocan , în trecerii, a agrăit pe mire şi mirâsă şi i-a
mânescă, alcătuită de Românii „Braşove­ pănă acum vre-o 20 de ani. Acest titlu de
oposiţiune cu „câmpean său „cojan". „Ţu- cinstit cu 2 0 fl. Mirâsa i-a sărutat mâna
44
1
44
44
44
chenI , numiţi şi „Ţuţuenl*, seu ^ŢiţăuşV, ţui , din care s’a derivat ţuţuean, are de „trocar deci, care se reduce la acel instru­
cari dimpreună cu Românii din Curmătură fapt înţelesul de „creştet, vîrf ; obvine şi ment, care avea rolul principal în fabrica­ archiducelui şi apoi i-a dus’o la frunte, aşa
44
44
44
formeză in special, ca limbă, o grupă a- în sensul de „chică . Compară „moţ rea găitanului, la trocă, fiind de provenienţă precum se obiclnuesce prin partea locului.
(= mănunchiul de păr de pe creştet) şi
parte, grupă, ce aparţine grupului dialec­ şi caracter industrial-cultural, numai spre Regina României a adresat comitetului
„Moţi (—Românii din munţii apuseni). De
44
tal al ţării Bârsei. altmintrelea forma corăspuncjătore a ungu­ onore îi pote servi Românului din Scheiă. domnelor române din Cernăuţi o serisore,
Deja faptul acesta, faptul diferenţierii rescului „csucs , anume „ţuţ , esistă în gra Fiind deci în clar cu punctul acesta, prin care le mulţumesce cordial, pentru pă-
44
44
dialectale între TrocarI şi ŢuţuenI — căci iul Românilor braşoveni ca substantiv co­ de astă-dată ne va preocupa numai origi­ puşele trimise de cătră dâmnele române
mun, esprimând în jocul de arşice (capre) nea Trocarilor, rămânând, ca cu altă oca-
Trocarii ocupă în punctul acesta o posi- bucovinene la exposiţia din Neuwied şi
acea posiţiune, când arşicul ajunge să stea siune să revin şi asupra începutului Ţuţu-
ţiune cu totul isolată — eschide posibi­ care au representat portul românesc din
într’o „muche ; er „Ţuţe se numesc fe­ enilor din Braşovul-vechiiî.
44
44
litatea unei origini comune pentru aceste 2 tele din Braşovul-vechiu, mai ales în rolul diferitele părţi ale Bucovinei. Costumarea
(Ya urma.)
grupe de Români. lor la petrecerile „Junilor dela Pasci. păpuşelor s’a făcut de cătră d-nele Euge­
44