Page 91 - 1898-08

Nr. 3 87—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

nia Morariu, Sofia Stefanoviel şi d-şora Sofiei, în sensul respingerei unor atacuri, gei privitâre la maghiarisarea numelor to­ D I V E R S E .
Aglaia Lupu (Tărăşenî). ce ar veni din România şi din Serbia. pografice şi spuse cu ore-care duioşie, în ce
Urechi artificiale a pus în circulaţiune
Fundaţiunea „GozsduL In ultima şe­ Escursiunile moştenitorului de tron ro­ stare escepţională s’a aflat faţă cu acâsta o firmă speculativă din Londra. Aceste
lege, pe când era numai proiect. Sas fiind
dinţă a representanţeifundaţiunei „Gozsdu" mân. Asupra escursiunilor prinţului Ferdi- urechi sâmănă atât de mult cu cele natu­
s’au resolvit ‘277 cereri pentru stipendii, nand, diarele de dincolo dau amănuntele de naţionalitate îi venia greu să voteze rale, încât abia se pot deosebi unele de
intre care 133 pentru stipendiile avute, âr următore: Vineri, după trei nopţi petre­ proiectul, deputat guvernamental fiind însă altele. Urechia artificială se pregătesc© din
restul pentru stipendii nouă. S’au votat: cute în cort, între steiurile munţilor, şi de altă parte, ce era să facă? A ales din cauciuc, pe care să zugrăvesce apoi modelul
două pe cea mai grasă: a votat proiectul
Ajutor pentru rigorosanţi vechi în sumă de după ascensiunea Paringului, A. S. R. urechei pacientului. De sine înţeles, spre
4411.92 fl., pentru rigorosanţi noi 4686 fi., principele Ferdinand a ajuns în perfectă şi, contra tuturor insistenţelor făcute de astfel de scopuri pâte fi întrebuinţat numai
stipendii vechi 7,330 fl , ameliorări la sti­ sănătate la PăiuşI, pe şosâua T.-Jiu-Fron- alegătorii lui de a eşi din partida guverna­ un artist de profesiune, şi noua meseriă va
pendiile vechi 231011., stipendii nouă 5360 tieră. Muntenii şi ciobanii au făcut princi­ mentală, a rămas şi mai departe în acea fi forte rentabilă, căci zugrăvirea minu-
partidă fiind-câ, de, „este duşmanul lupte­
fl. Total 34.127,92 fl. — Numărul rigoro- pelui moştenitor o primire forte căldurosă. ţiosâ a urechei pâte costa pănă la 160 fl.
lor pornite de ura de rassă".
sanţilor şi ştipendiştilor acestei fundaţiunl N6ptea târdiu, s’a jucat hora, la lumina In chipul acesta pe lângă dinţi şi ochi ar­
este: Rigorosanţi vechi 17, noi 12 =29, focului de jipî, la 2000 metri înălţime, în Mai mult, d-1 Pildner — sigur că nu­ tificiali avem acum şi urechi artificiale
stipendiştl vechi: la drepturi 39, la medi­ gheţarul strîmt al Petrei Tăiate. Dela Pă­ mai pentru a-şl manifesta „patriotismul — Mai lipsesce nasul şi atunci se pote fabrica
a declarat cu emfasă, că pe când încă
cină 13, la litere 3, la technică 4, la mon- iuşI, Alteţa Sa Regală a mers pănă la fron­ o faţă întrâgă artificială.
solgăbirăise în Feldiora, a dat poruncă pri­
tanistică 1, la şcâla comercială 4, la gim- tieră şi a visitat şosâua şi lucrările de artă,
nasiu 5=69. Stipendişti n o i : la drepturi 8, rămânând încântat de frumuseţea vălei Jiu­ marilor comunali, ca pe acte sJ scrie nu­ Un conte răpit de hoţi. pilele acestea
la medicină 3, la facult. litere 2, la technică lui şi de modul cum s’au executat şi se mele comunelor unguresce — pentru-că „fiă s’a re’ntors la Petersburg contele rusesc
omul de orl-ce naţionalitate, el tre- Uwarov cu soţia, care au petrecut peste
3, la cursul special pentru cualificarea pro­ execută încă lucrările şoselei. Dela fron­
fesorilor la şcâlele comerciale 2, la mon- tieră, s’a întors la PăiuşI, unde a petrecut bue să scie, că afară de hotarăle acestei vară în Sicilia, fiind încuartiraţî la o vilă
u
tanistică 1, la agronomie 1, la gimnasiu noptea şi a doua di Sâmbătă, a plecat la patrii nu are alt loc , şi astfel „interesele aprope de Palermo. De aci făcea adese-orî
4=24. Total: 122. T.-Jiu. Eşind din defileu, pe platoul din naţionale trebue să se concentreze în înflo­ escursiunl prin frumâsele ţinuturi din îm-
comuna BumbeştI, Alteţa Sa a fost întâm rirea patriei maghiare". Şi asta a spus’o drejurime. Cu ocasiunea unei escursiunl de
Gimnasiu unguresc în Făgăraş. Foile d-sa nu numai în comunele maghiare, ci şi acestea însă contele a păţit’o, fiind atacat
pinat de sătenii comunelor învecinate, în
unguresc! aduc soirea, că congregaţiunea în cele românescl şi săsesol. şi răpit de nisce hoţi. Contesa făcu arătare
capul cărora se afla învăţătorul Popescu,
comitatensă, ţinută în 29 August, a votat Ou alte cuvinte d-1 Pildner, ca şi or­ la poliţiă, dâr înzadar, căci poliţia n’a pu­
care a rostit câte-va cuvinte. La orele 12
unanim subvenţiunea de 1000 fl. pentru ri­ tacii săi unguri, vede înflorirea patriei în tut da de urma hoţilor. In cele din urmă
şi jum., principele moştenitor a sosit la
dicarea gimnasiului unguresc, ce se proieo- maghiarisarea numelor de comunei * contesa se bolnăvi de supărare. Atunci sosi
T.-Jiu, unde, la bariera oraşului, a fost în­
tâză în Făgăraş. In 1 Septemvre a şi sosit Declaraţiile acestea ale politicianului la adresa contesei următorea scrisore ano­
tâmpinat de d-1 primar cu întreg consiliul
telegrama ministrului, prin care se încuvi- dela Feldiora au avut efectul lor, întru cât nimă : Contele se află bine şi-şi va redo­
comunal şi de tote autorităţile civile şi
inţâză deschiderea primei clase gimnasiale. laude mari i-se aduc d-lui deputat-maghia- bândi libertatea, dâcă contesa va plăti su­
militare. Duminecă, Alteţa Sa Regală a
ro-filj din partea pressei şoviniste, presen- ma, cât preţuesce un Rus. Terminul de
Din Baden-Baden ni-se scrie, că răcin- mers la Baia de Aramă, unde a luat de­
du-se timpul, mai toţi ospeţii dela băile junul. Trecând în judeţul Mehedinţi, prin­ tându-1 ca pe-un pion al intereselor ma- 24 âre. Despre primirea acestei scrisori nu
de-acolo au plecat. Pănă la 1 Septemvre cipele moştenitor fu întâmpinat de d-1 pre­ ghiarisărei în partea locului. No-i pismuim e consult aîncunoscii nţa poliţia". In scri­
băile au fost cercetate de 61,800 ospeţl din fect Ghelmegeanu şi de un număr consi­ câtuşi de puţin „laurii" câştigaţi pe acest sore era arătat şi locul, unde aveau a se
tote părţile lumei, afară de Spania, de derabil de săteni, cari i-au făcut o primire teren, — ne mirăm însă cum de n’am au- depune banii. Contesa nu întârfiiâ a tri­
unde n’a fost nimenea. Din America au forte entusiastă. Dela Baia de Aramă, a flit pănă acum, că şi-a maghiarisat însuşi mite 600 de ruble la locul destinat, după
fost numai Jidani. mers la gara Strehaia, unde s’a urcat, îm­ numele, pentru a încununa opera cu care a căror primire hoţii şi liberară pe contele.
se laudă, că a escelat pe timpul când sol­ La despărţire, ei diseră contelui, că de-ar
preună cu d-1 ministru Brâtianu şi cu suita
Rugăciunea lui Bismarck. Aşa se dice, sa, într’un tren special. ErI la orele 7 di- găbirăise la Feldiora. fi fost un Engles în locul lui, nu l’ar fi
că cea mai primită de Dumnezeu e rugă­ mineţa, principele Ferdinand a plecat din liberat nici pentru o sumă de trei-orl mai
ciunea, ce omul în cea mai profundă taină halta OotrocenI la Sinaia. mare; dâr fiind-că e Rus, nu-1 preţuesc
■o îndreptâză cătră atot puternicul stăpâ- U L T I M E SC1RL decât în 600 de ruble, şi de aceea bucuros
nitor. A aduce o astfel de rugăciune la Noua puşcă francesă. Tocmai acum Budapeşta, 6 Septemvre. Şedinţa îl lasă să plece.
cunoscinţă publică, e una din cele mai in­ când puternicul Ţar al Rusiei caută să de ac}î a dietei a fost f6 rte sgomo- Inelul blăstămat. O bună parte a Spa­
discrete profanări ale celor sfinte. Rugă­ propage spiritul de pace şi ideia de desar- tâsă. înainte de ce Francisc Kos- niolilor şi mai ales femeile cred, că pricina
mare pe tote căile, aliaţii săi FrancesI îşi
ciunea principelui Bismarck însă, ori cât suth şî-ar fi motivat interpelaţia nenorocirilor, ce a căcfut pe capul Spanio­
■ar fi fost ea de tainică, fiind una din cele sparg capul în tot chipul să inventeze o adresată guvernului în cestiunea ta­ lilor în ultimul răsboiii, e un inel ce se
mai nobile, nu pote fi clasată în categoria nouă puşcă, care, ca perfecţiune, să întrâcă rifului vamal autonom, Polonyi a află în posesiunea familiei domnitore. Acest
astor fel de indiscreţiunî. Unul din mem­ tote sistemele de pănă acum. E adevărat, declarat, că el şi ai sei nu vor se inel a fost când-va posesiunea frumosei
brii familiei sale povestesce în punctul că actuala puşcă francesă introdusă în 1886 scie despre nici o ordine de cji de­ contese Castiglione, între ai cărei admira­
a fost considerată de cea mai bună, dâr
acesta următârele: Sâra s’au despărţit cu cât despre aceea, care vorbesce tori a fost şi regele spaniol Alfons XII.
toţii de principe, dorindu-i „nopte bună! totuşi îşi are defectele sale, şi acum n’ar de disposiţiunile guvernului privi­ Contesa spera, că regele o va lua de soţiă,
u
Unul din ai familiei, care întârdiase în an- voi să se prea pripescă ca mai ’nainte; tor la arangearea autonomă a afa­ însă fiind-că aşa ceva nu s’a întâmplat, a
tişambră, a audit glasul înalt al cancelaru­ de aceea de-ocamdată vreau numai s’o mo­ cerilor vamale. Cere deci, ca dieta jurat amară răsbunare, şi într’una din dile
difice. Ou tote acestea de mult se tot stu­
lui de fer. Fără voia sa a prins din gura se deshată acum proiectele referitor i-a trimis regelui un admirabil inel de
•principelui cuvintele prin care ruga pe diază şi noul sistem de puşcă, ce ar fi să la acâsta. El declară totodată, că opal, pe care a pus un cumplit blăstăm.
Mântuitorul, „să-i dăruiască o morte liniş­ se introducă. E vorba adecă, să se intro­ decă nu se va satisface acestei ce­ Regele a arătat inelul soţiei sale, care mo­
tită şi pacinică şi să întărescă unitatea ducă o puşcă electrică. Descărcarea are se reri, va împiedeca orî-ce ordine de c}i- mentan i-l’a cerut, însă în scurt timp s’a
scumpei sale Germanii". se întâmple printr’o scânteiă electrică, şi După-ce Francisc Kossuth îşî bolnăvit şi în câte-va luni a fost mortă.
anume în mod automat, îndată ce puşca
desvoltă interpelaţia în cestiunea ta­ Inelul a căfiut de sine din degetul reginei,
Un honved, care nu-şî cunosce şeful. are înclinaţiunea corăspunfietore distanţei,
rifului vamal autonom, ministrul care slăbise grozav ; regele l’a ridicat, l’a
S’a întâmplat la manevrele dela Buziaş. Pe în care se ţîntesce. Planul, precum se vede,
Banffy respuDcjendu-i, cţise între al­ sărutat şi apoi l’a dăruit bunicei sale,
când archiducele Iosif, şeful armatei teri­ e cam cutezat şi va mai trece multă apă
tele, că nisuinţa i-a fost şi este susţine­ Cristina. Acâsta asemenea a murit încurând.
toriale ungare, lua ojina în societatea co­ pe vale, pănă sa va pute realisa. rea comuniunei vamale cu Austria,res­ Inelul fatal l’a primit apoi sora regelui,
lonelului Benedek, apăru de odată pe un
pectând înse legea. „Reichsrath -ul principesa Maria del Pilar, care asemenea
u
deal un ofiţer de husari înaintea archi-
ducelui şi îi clise: — Exelenţă, d-le co­ Politicianul dela Feldiora. este convocat pe 26 Septemvre, şi a cădut jertfă în câte-va fid® unui tainic
astfel cjice „am făcut destul îndrumărei morb. Şirul nefericirilor, ce au urmat, a
mandant de corp! Archiducele îl între­ D 1 Francisc Pildner era fisolgăbirău fost lung, pănă ce in fine regele a oprit
rupse cjicând: D-le locotenent, scii cu cine în cercul Cohalmului; la alegerile din urmă dietei, de-a se desbate proiectele inelul pentru sine. A pus inelul în deget,
vorbesc!? — Caut pe comandantul de corp ! însă a căfiut deputat în dieta ţării. Dânsul pactului în amândouă parlamentele. dâr într’o di a fost mort. Actuala regină
Nu se gândesce Francisc Kossuth,
răspunse honvedul. — Ele aici lângă mine. pe cât seim e de origine Sas şi a intrat că tariful vamal autonom ar nimici in Maria Cristina, care nu e de loc supersti-
Eu sunt archiducele Iosif! Ofiţerul s’a de­ în partida guvernului cu „nobilul scop" — teresele economice ungare?“ Decă înse ţiosă, a luat inelul pentru sine; membrii
părtat ruşinat, âr ceilalţi se mirară, că se cum se esprimă o foie ungurâscă din Peşta desbaterile din cele doue parlamente familiei însă au stăruit din tote puterile
află uu ofiţer de honvecjî, care nu-şl cu- — de „a uni respectul datorit statului ma­ nu vor duce la resultat, guvernul se să nimicâscă acest inel blăstămat. Atunci
fiosce şeful. ghiar şi patriotismul maghiar, cu senti­
va pune pe calea ce i o indică legea‘\ Maria Cristina a închinat inelul sfântului
mentele nutrite faţă de rassa proprie".
Cale ferată între Ardeal şi Bucovina. Camera a luat la cunoscinţă protector al familiei şi i-l’a acăţat de gât.
Acâsta „armonisare s’a încercat s’o do-
u
Direoţiunea căilor ferate vicinale din Bu­ răspunsul ministrului-preşedinte. Poporul spaniol însă e convins, că pricina
covina proiectâză clădirea unei nouă linii vedescă în darea sa de sâmă ţinută la 5 Colonia, 6 Septemvre. „Gazeta tuturor nefericirilor, care a câcjut în tim­
Septemvre înaintea alegătorilor săi în Ra-
ferate delalscobenî pănă la Bistriţa, având de Colonia" confirmă scirea, că în­ pul din urmă asupra familiei regale, e
coşul-inferior.
să împreune Ardealul cu Bucovina. Lucră­ tre Anglia şi Germania s’a făcut o inelul blăstămat, ce l’a primit regele Al­
Descălecând der la Racoş, aici a fost
rile pregătitâre sunt în curgere şi se speră, învoială, care înse nu va schimba fons dela contesa Castiglione.
întâmpinat c’o vorbire din partea unui Un­
■că încă în anul viitor se vor apuca de situaţia politică de acjî. Naţionalitatea papilor. După naţiona­
gur neaoş cu numele Uto, care i-a lăudat
■ construirea liniei, care de-altmintrelea va fl Londra, 6 Septemvre. Califul n’a litate scaunul papilor dela Roma a fost
în termini fulgerători patriotismul curat
•împreunată cu mari greutăţi. E vorba, că pănă acum ocupat de 196 Italieni, 16
maghiar. D 1 Pildner, atins şi măgulit de fost încă prins. El e persecutat de
dela IacobenI pănă la Valea Putnei trenul cavaleiia englesă. Vorbirea dela Ha- FrancesI, 14 Greci, 8 Sirieni, 6 Nemţi, 6
vorbele şovinistului patentat, s’a „slobodit"
n^a ave să trâeă printr’un tunel lung de novera a împăratului german a pro­ Spanioli, 2 Africani, 2 DalmaţienI, 2 din
şi d-sa la declaraţilinl, pe care după „Ma-
■1600 metri. dus aici o viuă şi favorabilă impre- Savoya, 1 Engles, 1 Portuges şi 1 Holan-
g y a r H i r l a p u , le reasumăm în urmă-
siune. des. Câte doi papi au fost de-odată în 16
Manevrele bulgare. Se scrie din Sofia, torele :
că la statul major de acolo se lucrâză pla­ Mai întăih a arătat asupra muriloţ Canea, 6 Sept. Musulmanii au a- rânduri. Cel mai bătrân dintre papi a fost
nurile marilor manevre bulgare, cari se despărţitori, ce separeză pe locuitorii de tacat trupele englese în Canea, şi su- Grigorie IX, ales in etate de 86 ani şi
vor ţine în cursul lunei Septemvre. Mane­ diverse limbi ai cercului său electoral; — burbiul creştinesc de acolo, Englezii mort în vîrstă de o sută de ani.
vrele bulgare, care în anul acesta vor ave însă, ar fi flis d-sa, „eu nu cunosc aici de­ bombardeză oraşul, care arde. Mai
un caracter mai important decât de obi- cât cetăţeni maghiarl . După acâsta se mulţi soldaţi englezi precum şi con­ Proprietar: I>r. Aurel Mureşiaisu.
w
.ceiti, se vor face în jurul Vidinului şi a ocupâ în discursul d-sale cu desbaterea le- sulul au fost ucişi. Redactor responsabil: Gregoriu Maior-