Page 93 - 1898-08
P. 93
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îa flâcare fl.
Admiiistraţiunea şi Tipografia.
Abonamente pentrn Austro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sise lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet. Pentrn România şi străinătate:
I M S E R A T E ao primeao la AD- Pe un an 40 franc!, pe şiso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
nrmătdrelo Birouri de anunciurt: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Vionat M. Dulcea Naohf. Se prenumeră la tote ofi
Max. Augonfeld 4 Emorioh Losnor. ciale poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Administra!iunca. Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg: Marolyi & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUN1LOR : o se lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A ^ T T J L 12 fl., pe 6 lunî 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. y. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria IO or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 188. Braşov, Vineri 28 August (9 Septemvre).
Neutralisarea Alsaţiei-Lorenei. nite, între Francesî şi Germani. Nu alisa împăcarea între Francesî şi Obstrueţiunea maghiară.
mai atunci se va pută pune capăt Germani pe basa neutralisărei Al
u
Totă lumea politică şi diploma risipirei de miliarde pentru scopuri saţiei-Lorenei, mai ales după-ce idea „Budapester Tagblatt spune, că în
tică din Europa era în mare nedu de resboifi, decă se va delătura obi neutralisărei teritoriilor lit-igiose este cercurile politice se vorbesce, în urma sce
merire asupra ţintei practice, ce o ectul de cărtă dintre Germania şi de mult acceptată de naţiunile Eu nelor furtunâse din şedinţa de Marţi, de
urmăresce manifestul de pace al Francia, şi acesta, precum bine seim ropei. Prin independenţa Elsaţiei- periculul obslrudiunei In Ungaria, ba se dice
Ţarului. Cu drept cuvent se între cu toţii, nu este decât Alsaţia-Lo- Lorenei nu numai, că s’ar da un chiar, că, obstrueţiunea s’a început deja în
bau toţi: care se fiă modalitatea ao- rena. avent bunăstărei acestor provincii, amintita şedinţă. Nimenea nu va nega, cjice
u
luţiunei uriaşei probleme, ce va ave Foia rusâscă argumenteză aşa: dâr s’ar crea şi o zonă neutrală în „Bud. Tagbl. , că oposiţia maghiară e
s’o deslege viitorea conferenţâ de Consciinţa de sine vătămată a Fran- tre Germania şi Francia care ar amărîtă, der nimenea nu-i va contesta
pace internaţională, la care Ţarul cesilor cere satisfacţia, pentru-că s’a face superflue înarmările costisitore. dreptul, de a ataca cu t6tă energia guver
îuvită tbte popdrele lumei? rupt şi s’a luat o parte din ţera lor. Der lucrul de căpeteniă este, ca a- nul unguresc de acp, în faţa stării despe
S’a Ţs 1° urmă chiar de cătră Ar fi lucru straniu a cere, ca ei se ceste două naţiuni se se împace şi rate, în care se află Ungaria şi monarchia,
unele cjiare rusescî, că la acea con- renunţe la pretensiunea lor fără de acuma să ofere ocasiunea, când e „deore-ce acest guvern pbrtă tot aşa de
ferenţă nu se va tracta de-o desar- nici o despăgubire. Posibilitatea unei vorba de-a aduce omenimei binefa mare vină de stările desolate, ca şi guver
mare generală în sensul adevărat al astfel de despăgubiri este însă dată cerile păcii şi ale bunăstării. Ome- nele austruiace. Spune apoi, că încă nu se
cuvântului, ci numai de aceea, cum prin realisarea unei idei măreţe, prin nimea are dreptul să cără acestă scie, decă oposiţia îşi Ya lua refugiul la ob-
s’ar put.6 pune capăt înarmărilor ne care s’ar contribui la stabilirea păcii jertfă din partea lor. strucţiune, pănâ acjl nu s’a discutat acestă
întrerupte, car! înghit bunăstarea lumei şi pentru care ideiâ nici unui Argumentaţiunea foiei rusescî cestiune nici măcar în mod academic în
14
materială a poporelor. popor cult nu iar fi permis să se pare fdrte justă şi ar fi o adevărată sînul partidelor oposiţionale ; apoi continuă
Tote acestea sunt însă numai dea la o parte dela orî-ce jertfă- norocire pentru omenire şi pentru astfel:
indicaţiunî neclare şi pe departe ale liltă ideia: Alsuţia-Lorena se M deda. civilisaţiunea ei, dăcă s’ar pută „Decă însă totuşi s’ar întâmpla, ca
scopului, ce ar ave se-1 urmărăscă rată neutrală pe basa unui compro împăca aceste două naţiuni mari şi acuma chiar şi în Ungaria să nu mai func
conterenţa, despre care e vorba. A- mis, care să asigure bunăstarea şi culte. Dăr bre modalitatea propusă, ţioneze regulat aparatul parlamentar, dâcă
devăratul scop, cum este înţeles din libertatea ei. deşi pare atât de plausibilă, este în „anul jubilar s’ar petrece şi în Unga
11
partea rusâscă, care a luat iniţiativa, Ţ)iarul „Novosti e convins, că oportună şi ar fi în stare se ducă la ria asemeni scene, ca în Austria, nici unui
41
nu s’a spus însă. Acum telegraful toţî factorii politici şi morali din scop ? om cu minte nu-i este permis a face o im
aduce din Petersburg cu data de Francia vor fi gata a face posibilă Francesii, ce-i drept, s’ar pută putare oposiţiei. Patru ani aprope sunt, de
erî, 7 Septemvre n., deslegarea e- învingerea acestei măreţe idei. încă mai iute învoi la o neutrali- când oposiţia nostrâ stă cu „arma la pi-
44
nigmei. Der cu tot temeiul, „Novosti sare a Alsaţiei-Lorenei. Der Ger ciori, lăsând ca guvernul să găsescă un
„Novosti“, unul din cele mai vre să ţină sâmă şi de consciinţa drum de scăpare din crisa pactului. A aş
distinse şi cele mai bine informate naţională a Germanilor, cari au cu manii? Fi-vor ei mulţumiţi cu aceea tepta mai mult, ar fi o nebuniă, der nici
compensaţiă morală, că au contri
cjiare rusescî, publică un articol de cerit acele provincii într’un răsboiu, buit ia pacea lumei ? Ei au luat legile nu conced o aşteptare mai îndelun
mare importanţă, în care, vorbind ce nu l’au provocat ei şi sunt ener provinciile din cest.iune cu scop, ca gată. Cei ce au interes de a susţine opera
de conferenţâ de pace propusă de gic hotărîţî a-le păstra. La acesta să se asigure prin posesiunea posiţiei de drept public a lui Deak în puritatea ei,
cătră Ţarul, spune, că obiectul prin se mai adauge, că poporul alsaţian strategice, ce o formeză ele, pentru să-şi pună înşi-şl întrebarea, dâcă mai merge
cipal al acestei conferenţe nu pdte e în parte de origine germană şi că tbte timpurile în contra atacurilor cu sistemul de trăgănare? In cercurile opo
fi, decât cestmnea Alsaţiei-Lorenei, pen de 27 de anî Germania stăpânesce siţiei domnesce părerea, că în nici un fel
trn a căreia soluţiune a sosit deja provinciile cucerite. E clar, deci, că Franciei. Li ar da bre şi neutrali- de împrejurări nu se mai pâte concede de
sarea acestă gaianţă?
timpul potrivit. Germanii nu se pot învoi de-a lăsa a-se face alte nouă prolongaţiunl, şi că ca
E forte interesantă şi bine cum Alsaţia-Lorena să fiă de sine stătă- Cu un cuvent, cestiunea e fbrte binetului Banffy trebue să i-se facă \cu ne
pănită e.-'-plicarea, ce o dă foia ru- tbre, fără compensaţiune. Der acestă delicată şi ameninţătore chiar, în putinţă, de a-se substrage dela răfuiâla par-
44
sescă pentru întărirea acestei afir compensaţiune e dată după „No dată ce se sulevâză, fiă şi în forma, lamentară .
44
44
mări. vosti . Consciinţa naţională a Ger în care o face „Novosti . Organul fracţiunei ugroniste vorbind
De ce obiectul principal al con- manilor pote să fiă mulţumită prin Decă în adevăr planul e de-a şi el despre atacul, ce-1 pregătesce aoâstă
ferenţei trebue să fiă cestiunea Alea-, aceea, că vor pută încheia compro pune înainte cestiunea Alsaţiei-Lore- partidă, scrie între altele:
ţiei-Lorenei ? Răspunsul, ce 1 dă „No misul fără a fi ameninţaţi de răs nei, atunci ni-se pare, că nicî-odată „In cestiunea ordinei de di s’a pornit
vosti , e clar. Este neapărat de boiu şi fără a fi constrînşî de arma n’a fost mai aprbpe periculul unui o mare şi energică desbatsre. Oposiţia vrâ
44
lipsă pentru inaugurarea unei păcî inimică, numai şi numai cu scop, răsboiu. Nu cum-va învoalile, cele-a să folosâscă acestă ocasiă, de-oparte pentru
durabile şi pentru a face se înce ca să se validiteze idea grandibsăa încheiat Germania cu Englitera, sunt a aduce lumină în misticismul desbaterilor
teze înarmările atât de costisitore, păcii lumei, pentru care e just a un răspuns dat îriaint6 unor astfel pactului, de altă parte pentru a-se arăta,
ca mai înainte să se restabileze pe se face orî-ce abnegaţiune. de planuri, ce le-ar urmări Rusia cu care soluţiune ar fi mai favorabilă intere
deplin raporturile amicahile între Proelamându-se idea de pace, conferenţâ de pace? selor Ungariei în arangiarea pactului cu
ceie două naţiuni apusene înduşmă- Ţarul rusesc crede, că se pote re- Austria. Discuţia acesta va dura aprope
FOILETONUL „GAZ. TBANS. U strîmtorat se refugiâză pe vârful unei săptămânei luminate să făcea procesiunea ea, căci au dat peste ea mai târdiu Saşii,
stânci; în momentul, când e ameninţat să la mormântul lui Solomon în grădina lui şi şi ei numai din întâmplare. Se dice
14
u
cadă pe mâna Turcilor, dă pinteni calului „Ţimăn , Mercuria „între petrii la locul adecă, că mai înainte vreme în locul, unde
Câte-va reflexiiinî şi să avântă prin văzduh spre stânca din fatalei catastrofe, âr în Joia mult aşteptată e situat adl „sfatul şi piaţa Braşovului, a
14
faţă. Distanţa însă fiind mare, calul abia se întâmpla escursiunea sub polele „dosu fost o mocirlă mare, alimentată de apele,
asupra originei Românilor braşoveni 14
pote atinge în avântul său stânca din faţă lui , unde zăcea ascunsă corâna împără ce se scurg din sus. Aici se înmulţiseră
De cu piciorele dinainte; o potcovă i-se îm tâscă a lui Solomon etc. într’un rând cloţanii (chiţcanii) aşa, că nu
'Nicolae Sadică. plânta în pământ, unde se pote vedâ pănă Aceaşî tradiţiune ne mai spune, că mai era chip să scape omul de ei. In ur
în diua de astăcjî. Calul se prăbuşesce de întrecerea în jflobodirea de pistole, ce se ma urmelor s’a aflat un şolomonar, care s’a
— Urmare. —
pe vârful stâncei în jos, dimpreună cu So-- arangiază în Dumineca Pascilor între Ro angajat să trâcă prin puterea-i magică
Să întrebăm întâiă pe TrocarI, ce sciu
lomon. In momentul, în care era să-şi dea mânii TocilenI şi CacovenI de pe „Oâsta peste Tâmpa intrâga câtă a acestor lighi-
ei despre începutul lor. 14 14
sufletul, Solomon destăinuesce fiiului său, Prundului , şi între Românii de pe „Costă one. Aşa s’a şi întâmplat, der un cloţan
Etă reasumatul tradiţiunei despre în ce a făeuţ cu corona împărătâscă, cu ob şi „Pajişte la „crucea Muşicoiului , nu în- mai bătrân, care rămăsese tocmai în urma
44
44
ceputul Românilor din Scheiul Braşovului, servarea, că acela, căruia ’i va fi dat s’o făţişeză altceva, decât lupta, ce s’a dat convoiului, strîmtorat de nisce copii, cari
aşa precum am audit’o dela Ioan Moş, bă descopere, o va descoperi numai în Joia odinioră între Români şi Turcii prigonitori. se grămădiseră în urma cloţanilor, s’a re
trân cărturar, bine cunoscut în timpul său, săptămânei luminate. împăratul e îngropat Intorcându-se an de an aceşti Români fugiat sub scorbura unui bătrân ştejar.
ca iscusit cetitor la diferitele priveghiurl. apoi în grădina lui „Ţimăn , âr supuşii săi peregrinătorî, cu timpul s’au stabilit pen Copiii s’au grămădit cerc în jurul copaoiu-
u
Românii alungaţi de Turci, ajung în se retrag în ţâra lor, de unde au venit, cu tru tot-dâuna în Braşov, unde an de an se lui şi au început să îmblăţâscă scorbura cu
frunte cu împăratul lor Solomon la Bra botărîrea, să se reîntorcă ârăşî în anul repet în sărbătorile Pascilor diferitele ce bâtele, ce le aveau în mână, — când colo
şov. împăratul de temă să nu-i cadă co viitor. Şi s’au tot reîntors Românii noştri remonii şi obiceiuri, ce s’au înjghebat cu ce să vedi ? Scorbura se crâpă, âr copiii au
rona pe mânile duşmanilor, în taină şî-o la Braşov mulţi ani de-a rândul în sărbă ocasiunea peregrinărilor anteriore şi se fost orbiţi de-o lumină neaşteptată, ce
ascunde sub polele „dosului (polele Tâm torile Pascilor, în speranţa, eă le va fi dat consacraseră prin us. Aşa s’au născut apoi străbătea prin crepătura seorburei. Pe
14
u
pei). Oştirea turcâscă sosesce. Românii se să descopere corona împărătâscă a lui So petrecerile dela Pasc! ale ,. Junilor . semne aici a fost să fiă corona lui Solo
retrag în extremitatea cea mai îngustă din lomon. In urma acestor peregrinaje anuale Cât despre coronă, se vede, că Ro mon, şi aşa au ajuns Saşii să pună mâna
14
valea Braşovului, „între petrii . împăratul s’a închegat apoi obiceiul, că în Marţia mânilor nu li-a fost scris, să mai dea de pe ea, şi de-atunci a rămas, ca emblema
