Page 94 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 188-1898.

trei (iile. Oposiţia apoi s’a îngrijit, ca dieta Pe când Germanii vorbesc astfel, ofi- mare al Ţarului, care a întâmpinat la Ber­ Diploma de doctor. Ministrul ungureso
să nu sufere nici de aici înainte în lipsa ciosa „Poli. Corr.“ îndâmnă pe Germanii lin cea mai deplină satisfaeţiă, pe când la de interne a dat o ordinaţiune în înţelesul
de material. Se vor face anume două pro­ austriacl la moderaţiune Intr’o serisore din Paris a fost primit cu murmure şi cu ab­ căreia, dela 1 Ianuarie 1899 începând di­
puneri. Una va propune camerei să-şi es- Budapeşta, în care se încârcă între altele solută neîncredere. ploma de doctor în medicină dela univer­
prime desavuarea sa faţă cu amestecul mi­ a combate aserţiunile lui „N. Fr. Presse*, sitatea din Viena, nu mai pote fi conside­
niştrilor comuni Kâllay şi Golchowski în care 4Le.se despre Banffy, că portă o po­ rată ca îndreptăţită la prsxa medicală în
tractările dintre Austria şi Ungaria ... Apoi litică de duplicitate, organul oficios vienecs Dela manevre. Ungaria. Tot aşa va fi şi în Austria. Di­
oposiţia pregătesce a-se pune în discuţie şi conjură pe Germani să se lapede de ob- plomele de doctor în medicină din Viena,
(Clerul român ignorat. — România nerepresentată).
acţiunea de pace a Ţarului. Visontai va strucţiune, fiind-că prin acesta nu fac decât ca să pâtă fi valabile, trebue nostrificate
interpela în cestiunea acesta, ceea-ce însă a mâna apa pe mâra kossuthiştilor unguri In numărul nostru dela 4 (16) August la una dintre universităţile din Ungaria.
nu eschide, ca dieta să se ocupe în merit, cari vor ruperea legăturilor de unitate co­ am publicat o corespondenţă din Timişâra,
dâr şi în altă formă, cu acostă cestiune. mercială cu Austria. în care un bărbat de ai noştri, care avea Slovacisarea Ungariei de nord? S’a
C’un cuvânt, oposiţia se pregătesce de ac­ Astfel se presentă deocamdată situaţia informaţiunl temeinice, ne spunea, că mo- găsit un „patriot*, cu numele Korosy
ţiune, şi nu e cu neputinţă, ca să urmeze în ajunul deschiderei „Reichsrath“-ului. narchul nu va primi de rândul acesta de- Jâzsef, care într’o carte tipărită de curând
acel cas, fără păreche dela regimul lui Ameninţări cu obstrucţie dincolo, amenin­ putaţiunile clerului român din diecesele face grâznica „descoperire*, că în comita­
Banffy încoce, ca programul de lucrări a ţări cu obstrucţie dincoce. Că ce va eşi din Arad, Lugoş şi Caransebeş, deşi manevrele tele Neutra, Pojun, Barş, Hont, Neograd,
camerei, să nu fiă statorit de ministrul-pre- t6te acestea, nici chiar căpeteniile din se fac pe teritoriul acestor diecese. Causa Peşta, Gomor, Abauj, Zemplin şi Ung ele­
şedinte, ci de însă şl camera*. Viena şi Peşta nu pot să scie cu singuranţă. acestei escepţionale disposiţiunl o atribuise mentul slovac în decursul timpului a supri­
corespondentul nostru temerei lui Banffy, mat elementul maghiar şi a făcut imposi­
că s’ar pute întâmpla, ca monarchul pri­ bilă răspândirea lui. Ge-i mai mult, „pa­
Situaţia în Austria. Alianţa gerniano-ciiglesă. mind deputaţiunile amintite în frunte cu triotul* Korosy găsesce, că chiar şi Jidanii
episcopii din cele trei diecese, care-va din­ din acele părţi sunt pe cale adl mâne să
Este forte semnificativ, că pa când ba­ „ P a l i M a l l G a z e t t e * din Londra tre membrii lor va ridica vre-o plângere su- se contopâscă în vre-una din naţiunile ne­
ronul BanfFy declară în cameră, că speră a în­ scrie, că ambasadorul german Hatzfeld a părătâre pentru cei dela cârmă. maghiare. Dovadă împrejurarea, că dintre
cheia pactul dualist pe cale constituţională tractat cu ministrul engles Balfour despre Ceea-ce ni-s’a comunicat atunci, s’a 5396 locuitori jidani, câţi se află astădl în
eu Austria, pe atnucl dincolo de Loitha se aceea, ca Germania şi Anglia să prooâdă so­ întâmplat întocmai acum, cu ocasia mane­ Pojun, numai 22°/ s declară ca Maghiari.
0
0
aud voci, cari nu conglăsuesc câtuşi .de lidar în cestiunea construirei de căi ferate vrelor dela Buziaş. Nici unul dintre archie- Ceilalţi, fiind-că nu constitue o rassă deo­
puţin cu speranţele nutrite de guvernul în China. Cele două guverne au statorit reii români dela Arad, Cransebeş şi Lugoş sebită, ci numai confesiune deosebită, vor
unguresc. sfera de interese a statelor lor în China, nu s’au presentat înaintea monarchului. Si­ trebui să se contopâscă în sînul vre-uneia
însă învoiala acesta o ţin de-ocamdată în
Oposiţia germană n’are de gând a gur, că nu dor pentru-că n’ar fi voit, ci pen- dintre naţiunile nemaghiare. Aşa conchide
secret.
depune armele în viitorul „Reichsrath* ; din tru-că anume s’au arangiat de cătră gu­ jupânul Korosy, care, drept premiu pentru
„N o v o s t i“ din Petersburg ocupân-
potrivă ea prevestesce deja de pe acum o vernul din Peşta lucrurile aşa, ca archie- aceste invenţii ale sale, ar merita să fiă dus
du-se cu comunicările foilor englese, după
luptă esacerbată contra lui Thun. reii români să nu dea faţă cu monarchul. la „Lipotmezo*.
care între Germania şi Anglia s’a încheiat
Numai alaltăerl s’a ţinut în Schluclcenau Din potrivă, episcopul romano-cato-
o alianţă ofensivă-defensivă, dice, că aceste Pentru urcarea lefilor funcţionarilor.
o adunare a creştinilor sociali, în care s’a lic dela Timişâra, Desseîvfy, s’a presentat
comunicări aparţin domeniului fantasiei, Seim, că funcţionarii administrativi ai co­
dat pe faţă planurile ca le are oposiţia monarchului în fruntea unei deputaţiunl,
deorece o alianţă între Anglia şi Germa­ mitatului Gyor au pornit o mişcare în tâtă
germană faţă cu desbaterile din parlamen­ âr Majestatea Sa a dăruit episcopului ca­
nia ar produce cea mai mare nelinişte în ţera, în interesul urcărei lefilor funcţionari­
tul central, care se va deschide la 26 Sep- tolic o forte preţiâsă cruce episcopâscă de­
Europa şi ar provoca colisiunl între statele lor comitatensî. La acâstă mişcare s’au ală­
temvre. In acâstă adunare a creştinilor so­ corată cu diamante şi atârnată de un lanţ
triplei alianţe. turat 33 de comitate, alte 8 comitate s’au
ciali, a luat cuvântul şi principele Aloisiu de aur, pe care i-a dus’o ca dar însu-şl
Corespondentul din Londra al lui alăturat de-asemenea, însă au cerut să se
Lichtenstein, deputat în camera din Yiena. cassarul de curte Rohrieh.
„Neue Fr. Presse* crede, că între Anglia modifice încât-va adresa comitatului Gyor,
El dise, că dela regimul lui Auersptrg şi împrejurările acestea au făcut rea im­
şi Germania a intervenit o învoială numai âr alte 2 comitate au prepus a-se redacta
Hohenwart încoce, tote guvernele austriace presie printre Românii din părţile Bănatu­
în privinţa politicei coloniale şi în special o nouă adresă. In urma acestor resultate,
au suferit de lipsa programului. lui, cari văd în ele o ignorare a clerului
în cestiunea băei Delagoa, învoială însă, funcţionarii comitatului Gyor au hotărît
Aşa e şi cu actualul cabinet Thun. român;
care nu se atinge de interesele celorlalte * acum, să râge pe vice-şpanul comitatului
Crisa ce bântue acţl în Austria şi care pri-
puteri şi mai ales ale Rusiei. Alte 4i Peşta, ca să convâce o conferenţă generală
are
vesee în primul rând guvernul, pote să De asemenea a bătut mult la ochi
cred, că Germania nu se va mai opune a funcţionarilor administrativi din totă ţâra;
îutâvcjie, dâr nu va apune — deârece sus­ faptul, că pe când aprâpe tote statele eu­
dorinţei Angliei de a pune mâna pe baia tot-odată au hotărît să roge pe deputaţii
ţinerea ordonanţelor de limbă costă viaţa ropene : Germania, Rusia, Francia, Italia,
Delagoa şi, în schimb, Englitera va fi bine- Spania, Anglia, Serbia şi altele, ba chiar dietall ai tuturor comitatelor, ca fără deo­
ori cărui ministetriu austriac.
voitâre, când împăratul Wilhelm va obţină şi Japonia au fost representate oficios la sebire de partid să sprijinâscă în cameră
Aceste ordonanţe vor fi pururea com­ dela Sultan âre-cari concesiuni de teritorii cererea funcţionarilor administrativi. — Se
bătute de partidele germane solidarisate în cu prilejul călătoriei la Constantinopol. manevrele armatei austro-ungare, pe atunci va face, de sigur, şi acâstă îmbunătăţire
acest punct, cari partide represintă 8 mi- In tote acestea par a fi âre-cari mis- România nu a fost representatâ, deşi ma­ a salariilor funcţionarilor, căci dâră Un­
nevrele acestea au avut ca temă o even­
iione de aderenţi ai lor. Ou ordonanţe de terii diplomatice. E greu prin urmare a guri sunt funcţionarii şi Unguri sunt legis­
limbă, continua principele Austria nu va pute se spune adevăratele motive, cari au în­ tuală invasiune a armatei române în Bă­ latorii. Numai contribuitorii sunt în majo­
fi guvernată nici când. Dâcă contele Thun demnat pe Germania să se apropie de po­ nat; în alianţă cu Serbia şi Rusia. ritate nemaghiari. Aceştia vor trebui să
voia serios sâ guverneze, trebuia dela început porul engles, după-ce mai înainte a căutat plătâscă şi să tacă, căci de aceea i-a în-
să ia angageament, că se va lăpâda de or­ să câştige simpatiile Franciei în paguba destrat regimul unguresc cu o administra-
donanţele lui Gautsch. Engliterei. SOIRILE DILEI. ţiă „de model*.
In Austria — accentuâmai departe vor­ împăratul ‘Wilhelm a manifestat la — 27 August v.
bitorul — nici ministeriu nu va pute să se Hanovera pentru EnglesI, şi prin acâsta a Femeile şi propunerea Ţarului. Dintre
susţină, nici parlament nu va putâ lucra, reamintit Francesilor durerâsa înfrângere, Profesori noi la şcâlele medii şi su- 4iarele parisiene cel mai entusiast pentru
nici pact nu se va pute face, câtă vreme ce a suferit’o marele Napoleon la 18 Iunie periore române din Braşov. — Aflăm, că iniţiativa desarmărei e organul femenist
Eforia şcâlelor centrale române din Braşov „La fronde*. In afară de mişcarea de
cestiunea ordonanţelor nu va primi o so- 1815 la Waterloo, aşa că împrietinirea cu
a angajat, în şedinţa sa din 26 1. c. st. v., emancipare, femeile au întemeiat în Europa,
luţiune favorabilă Germanilor. Aceste or­ Anglia e însoţită de o manifestaţia ostilă
donanţe vatămă drepturile naţionale ale Franciei. la şcâlele român9 din Braşov profesori noi după cum se scie, o ligă pentru desarmarea
în persânele Domnilor: Nicolae Puican şi internaţională. Liga a adresat împăratului
Germanilor, rănesc sentimentul naţional al Din tote acestea pare, că Germania
Axente Banciu la gimnasiu, Dr. Const. Lacea Nicolae al II o telegramă de felicitare mul-
acestora şi primejduesc pacea statului. caută tote căile şi mijlâcele de a isola pe
la şcâla reală, şi Petru Ciorogariu la şcbla ţumindu-i, că „prin generâsa intervenţie în
Din cestiunea ordonanţelor a devenit crisă Francia, lucru ce suntem îndemnaţi a 1 es-
comercială. — Felicitările nâstre tinerilor favârea desarmării, a îndeplinit dorinţele
de stat. plica şi prin cel mai nou plan de desar-
profesori! inimilor femeesci cu totul devotate causei
căreia M. S. Ţarul a binevoit să i acorde
Publicistica română la Viena. Cine vi-
pentru viitor prea puternicul său patro-
Braşovului să fiă o coronă pe un mănun- identifică cu originea „Junilor* înşi-şl, cari sitâză esposiţia jubilară din Viena (Prater),
nagiu*.
chiti de rădăcini, âr cetatea Braşovului să arangiază cunoscutele petreceri la Pascl. ) observă în marea rotundă două emisfere în
2
se numâscă săsesce „cetatea corânei* Esenţial mai e pe de altă parte în acâstă care stau lipite sute de 4iare, ce apar în Aniversarea bătăliei dela Sedan (1870)
(Kronstadt). tradiţiune momentul, că se admite emigra­ lume. Dintre revistele pedagogice, ce se s’a serbat la Berlin în cea mai mare li­
Am dat numai scheletul tradiţiunei. rea din patria lor sti'ăvechie a Românilor găsesc lipite în secţia învăţământului pri­ nişte. Numai câte-va strade erau pavoasate.
Detaiurile nu ne importă în caşul acesta, braşoveni, din sudul Dunării, er ca motiv mar, din marea şi frumâsa scoţie a şcolilor, Festivităţile în şcâle au fost mai mult o
căci se vede cât de colo, că sunt din is- al acestei emigrări să ia năvala cutropitâre figureză între nenumăratele reviste peda­ apoteosă a principelui Bismark.
vor străin, cum e d. e. rolul coronei îm­ a Turcilor. gogice din tote limbele numai „învăţă­
prumutat din tradiţiunea săsescă a înte- mântul primar* din Bucurescl. Tot în ro­ Zioniştii jidani au de gând, ca să se
E întrebarea acum, fost-au aceşti
temeierii oraşului Braşov. ') tunda din Viena e expusă şi analogul fru­ stabilâscă în Basel. Un membru al comite­
strămoşi descălecători ai actualilor Români
Pe noi ne intereseză numai esenţa mos lucrat de M. S. Regina României pentru tului de acţiune, inginerul Marmorek din
Braşoveni, Români seu Bulgari?
tradiţiunei, âr acâstă esenţă culminâză în păstratul Evangheliei, lucrată cu mâna sa Viena, a făcut deja planul unei plădirl pen­
Răspunsul îl putem da a priori: Ro­
momentul, că originea petrecerilor „Juni­ proprie pentru Curtea de Argeş. Nu e vi- tru congres. E o clădire în colonade stil
mânii braşoveni, cunoscuţi sub numele de
lor* e adusă în directă legătură cu venirea sitator, care să nu se oprâscâ şi să nu admire mauric. Va conţinâ o mare sală de şedinţe,
Trocarî, sunt Români, veniţi din Peninsula
Românilor braşoveni, seu mai bine cjis, în eleganţa acestei opere de artă. O frumâsă localuri pentru biurourl şi restaurant, o
balcanică, şi nu Bulgari.
•faptul, că ivirea Românilor în Braşov se inscripţie în limba română încunjură ana­ casă de bibliotecă. Se va destina un local
Etă consideraţiunile archeologice- logul de jur împrejur. pentru academia ebraică. S’a cerut deja
J ) Numele lui Solomon există în nu­ linquistice, cari cu necesitate seienţifică ne guvernului, ca să dea locul necesar, şi îi s’a
mele grupului de stânci numit de Români impun acest răspuns: Fiiul unui ministru unguresc — cleric. înaintat planul clădirei.
„între petrii*, âr de Unguri „petrile lui (Va urma.) Foile din Budapeşta comunică soirea, că
Solomon*. Intru cât datele tradiţiunei es- tînărul Desideriu Perczel, fiiul mai mare al 0 scire despre Andree. Din Londra
puse sunt întemeiate pe istoriă, voiii arăta ministrului unguresc de interne, a cerut se comunică, că după împărtăşirile unei
cu altă ocasiune. Rolul „Şolomonarului* dela episcopul Hetyei din CincI-bisericI să telegrame din Winnipeg, locuitorii eschi-
am căutat se-1 esplic în tractatul meu des­ 2 ) Aceste petreceri au fost pe larg
pre etimologisarea poporană română (Foi­ descrise de I. Pitiş sub titlul „Sărbătorea fiă primit în teologie. Episcopul l’a şi pri­ mocl din Daphin au vă4ut în apropiere de
letonul „Gaz. Trans.* Nr. 115). I Junilor la Pascl*. Braşov 1890. mit în seminar, ca cleric de anul prim. sînul Hudsou nisce europeni, cari s’au co