Page 95 - 1898-08

Nr. 188—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

borît din nori pe pământ. E probabil, ca încoronarea din Amsterdam. ISombardarea Caweei. Cavalerul Hohenblum doresce, ca Austria
aceşti europeni să fi fost Andree cu so­ şi Germania să încheie o alianţă în scopul,
La 6 Septemvre n. s’a făcut în Am­ O scurtă telegramă, ce am publicat’o
ţii săi. de a şl apăra independenţa economică faţă
sterdam, capitala Holandei, marea sărbă- erl, ni-a vestit, că în Creta erăşl s’a aprins
cu concurenţa americană. — Klapper (re-
Prelegere despre albinărit. In 25 Sept. tore naţională a încoronării tinerei regine schinteia rebeliuuei. Şi de astă-dată tot
presentant al reuniune! agricole din Berlin)
st. n. va ţină învăţătorul Anăreas Abend, Wilhelmina a Ţărilor de jos. musulmanii au fost aceia, cari au provocat
probâză în cifre, că importul productelor
din eircumscripţiunea a YI de albinărit în Tinera regină a primit corona regală turburarea. Caşul este forte serios. Etă ce
americane în Europa s’a urm t în anul *
Braşov o prelegere economică despre albi­ în biserica cea mare din Amsterdam, în- s’a întâmplat:
1897 dela 5 milione la 8 milione de do­
nărit (în limba germană). Prelegerea o va cunjurată de o mulţime de principi, de re- Autorităţile militare englese au pri­
lari etc
ţină numitul învăţător, după cum ni-so co­ presentanţii camerei, diplomaţiei şi de un mit ordin dela admirall să mergă la oficiile
Representaţii reuniunilor agricole din
munică din partea primăriei, în cjiua amin­ public distins şi numâros. Ea ocupând tro­ de dare, ca să instaleze acolo funcţionari
imperiul german au pledat mai vîrtos pentru
tită în sala dela casa sfatului la 9 7 ore nul regal, pronunţa următorea vorbire: creştini. Pentru siguranţă au fost postaţi
2 sistarea valutei de aur şi pentru introdu­
înainte de amecjl, ăr după amădl va întări „Domnii mei, membrii ai camerei! dinaintea oficiilor soldaţi. Intr’aceea mai cerea bimetalismului, fără ca însă să se fi
cele espuse şi prin esperimente. Spre soi- După mârtea neuitatului meu tată şi după mulţi musulmani nearmaţi au voit să pă­ putut înţelege asupra stabilirei unei rela-
inţă tuturor celor, cari se ocupă cu albi- o guvernare de 18 ani a iubitei mele mame, trundă cu forţa în oficii. Soldaţii au tras ţiunl între aur şi argint.
năritul. etă că am păşit eu la guvernare, după cum focuri şi au rănit pe mai mulţi dintre ei.
am arătat acesta şi în proclamaţia adresată In urma acesta poporaţiunea musulmană a
Mişcarea navigaţiei pe Dunăre. In fi­
iubitului meu popor. A sosit cesul, când prins armele şi a atacat pe soldaţii en- ULTIME SC1RL
lele de 19, 20 şi 21 curent au intrat pe
încunjurată de membrii fideli ai camerei glesl. După acâsta s’au întors contra păr­
Dunăre, prin gura Sulina, un număr de Budapeşta, 7 Septemvre. Lupta
şi provocându-mă la numele sfânt al lui ţilor din oraş locuite de creştini, au înce­
13 bastimente, representând o capacitate oposiţiei contra guvernului s’a con­
Dumne4eu, mă oblig faţă cu poporul meu put să pusce prin ferestrele caselor şi au
totală de 14.458 tone, din cari cel mai tinuat în şedinţa de aŢî a camerei
din Ţările de jos, că-i voiu respecta dreptu­ incendiat o mulţime de magazii şi case.
mare a fost „Posseidon , sub pavilion elen, cu multă înverşunare. Intrâgă şedinţa
a
rile şi libertăţile. Legătura mărâţă, ce mă Se (jiae chiar, că s’au săvârşit mai multe
■de 1867 tone, sosit încărcat cu cărbuni a fost ocupată şi ac}! cu desbaterea
unesce cu poporul meu, o string astădl şi omoruri; ba se susţine positiv, că câţl-va
pentru Galaţi. Din aceste vase, numai 6 asupra ordine! de (ţi- Guvernul a
mai tare. Legătura străvechie a Ţărilor de soldaţi şi consulul engles au fost ucişi.
au fost încărcate şi 7 deşerte. In acelaşi fost acusat cu duplicitate în cestiu­
jos cu Orania, primesce adl o nouă pecet­ Intr’aceea o corabiă de răsboiă a în­
interval au eşit de pe Dunăre prin gura nea pactului. Horanszky a cetit deda-
luire. Frumâsă este opera, frumosă pro­ ceput să bombardeze oraşul, a cărui o parte
Sulina, 5 bastimente de-o capacitate totală raţiunile, ce le-a făcut Banffy anul tre­
blema, ce mă aşteptă. Fericită mă simt şi a fost pusă în flăcări.
de 7011 tone, din cari cel mai mare a fost cut cu privire la arangearea aface­
mulţămitore sunt, că pot guverna poporul „Agenţiei Havas" i-se telegrafâză din
j,Khio sub pavilion engles de 1790 tone, rilor economice pe basa tarifului au­
w
Ţărilor de jos, acel popor, care ca număr Canea, că între poporaţiunea musulmană
plecat încărcat cu diferite cereale pentru tonom şi a făcut asemănare între
e mic, dâr este mare ca virtute şi carac­ şi între trupele englese decurge o luptă
Anvers. Din vasele plecate au fost încăr­ celea ce le-a spus atunci, şi ce le
ter. Consider ca un drept şi ca plăcută da- esacerbată. Englesii au început serios bom­
cate cu diferite cereale şi 1 cu porumb spune acum. In fine Horanszky de-
torinţă, de a-ml dedica tote puterile pen­ bardarea oraşului. Trei corăbii de răsboiii
pentru Barcelona. claiâ, că faţă cu acâstă purtare a
tru salutea şi fericirea patriei. Nicl-odată, au fost trimise pentru bombardare. guvernului, oposiţia va lupta din tâte
dâr nicl-odată Orania nu va putâ face des­ De aici apare, că trupele de pe us­
Circul Henry. Intre producţiunile din puterile. Cei din stânga aplaudară
tul pentru Ţările de jos. Eu am lipsă de cat, n’au putut birui cu musulmanii răs­
representaţia de asără a circului, este de furtunos pe vorbitor. Luând cuvân­
remarcat cu deosebire tabloul monstru cu sprijinul şi conlucrarea D-v6stră. Sunt con­ culaţi. După ultimele telegrame Canea în- tul Pulszky în apărarea guvernului,
:
vinsă, că mi le veţi da, pentru-ca împreună trâgă este în flăcări.
trei-decl de armăsari şi cu elefantul. Acest oposiţia şî-a bătut joc de el, încât
să lucrăm la fericirea poporului nostru. întâmplarea acesta va pune de sigur
punct cu totul nou al programului, a fost Pulszky, ajuns la supremă furiă, a
Acesta să fie scopul vieţii mele! Dumnedeu erăşl pe tapet cestiunea Cretei şi puterile
eseeutat c’un succes strălucit. Era în ade­ început să jâce ca o păpuşă. In-
să binecuvinte lucrarea D-vostră şi a mea, vor fi silite să ia din nou spre desbatere
văr surprindător a vedă în arenă .treizeci tregâ camera isbucni în hohot. Gu­
spre salutea patriei". acesta cestiune, cu atât mai vârtos, că re­
de cai, făcând figurile cele mai frumose jur vernul a fost aspru combătut şi din
gimul internaţional de acolo s’a dovedit
împrejurul elefantului, care, postat în mij­ Cuvintele reginei au mişcat adânc pe partea vorbitorului partidei poporale
incapabil de a susţine ordinea în insulă.
loc şi stând cu picior,e.le dinainte şi din­ cei presenţî. După o mică pausă Wilhel- şi al partidei apponyiste. La finea
In Creta se află aZî trupe francese,
dărăt pe nisce butoie mari, purta în spi­ mina s’a ridicat ârăşl de pe tron, ca să şedinţei Visontai interpelă în cestiu­
italiene, englese şi rusesc!. Germania şi
nare stând pe directorul circului, care de pună jurământul pe constituţie. Ea dise cu nea manifestului de pace al Ţarului.
Austro-Ungaria şi le-a retras, cum seim,
acolo cu-o estra-erdinară dibăciă conducea voce înaltă: Canea, 7 Septemvre. Englesii
deja astă primăvară.
mişcările celor 30 de armăsari. Publicul „Jur poporului Ţărilor de jos, că tot- bombardeză încă oraşul. Luptele pe
l’a recompensat pe director pentru acâsta deuDa voiii scuti şi respecta constituţia lui. Btrade sunt în apunere.
prestaţiune cu aplause furtunose şi înde­ Jur, că voifi apăra din tote puterile inde­ Postulatele agrarilor austriacî. Paris, 7 Septemvre. Majorul
lungate. — AstăclI Joi, şi mâne Vineri pendenţa şi teritoriul imperiului şi o voiii Walsin-Eszterhăzy a dispărut. El nu
sera circul Henry va da ultimele represen- susţine ; că libertatea publică şi personală, Alaltăerl s’a ţinut în Yiena, sub pre- a fost văZut de Sâmbătă încâce ni-
taţiunl în Braşov, de unde va pleca Sâm­ precum şi tote drepturile fiă-cărui supus al sidiul mareşalului provincial br. Gudenus, căirî.
bătă diminâţa la Ploiescî, unde deja în săra meu, le voiii scuti, şi că spre susţinerea şi o şedinţă a comitetului societăţii industria­ Lemberg, 7 Septemvre. Din Var­
acelei dile va da prima representaţiune. înflorirea^ binelui public şi privat, voiii fo­ şilor şi agricultorilor austriac!. In acâstă şovia se anunţă, că ac}! s’au început
AdI vor fi două representaţiunl, una după losi tote mijlocele legale ce-mî stau la dis- şedinţă s’au luat mai multe hotărîrl impor­ lângă Miechow manevrele rusescl,
amecjl pentru şcolari şi copii şi cealaltă posiţie, după cum trebue să facă un rege tante cu privire la postulatele, ce indus­ la car! iau parte 100,000 âmenî.
sera, la 8 6re în beneficiul harnicului şi bun. Aşa să-mi ajute atotputernicul Dum­ triaşii şi agricultorii din Austria pretind
•mult agreatului clown şi „Dummer Au­ nezeu ! w dela guvernul austriac să le susţină faţă cu D I Y E R S E .
gust" Mr. B a r k e r , care între multe altele Ungaria, în caşul încheiărei pactului. Intre
Prin actul acesta s’a încheiat întro-
se va produce cu dresura, unică în felul altele s’a însărcinat comitetul şi cu aceea, Colorea florilor şi fructelor. Un studiu
nisarea. După o linişte mormântală de câte­
ei, a măgarilor, cânilor şi porcilor săi. O ca să facă tot posibilul pentru a-se pre­ forte curios este acela al florilor şi al fruc­
va secunde, toţi asistenţii strigară de trei
pantomimă oompusă tot de Mr. Barker găti un tarif vamal austriac autonom. telor, din punctul de vedere al colârei lor.
ori: „Trăâscă regina!"
u
.„die Zauberflote va încheia bogatul pro­ Tot alaltăerl s’a deschis în Viena şi Colorile, ce se întâlnesc mai puţin des la
A urmat apoi votul de fidelitate al
gram. — Representaţiunile circului Henry congresul agricultorilor din Austria, la care flori, sunt colorea nâgră şi cea cărămizie.
camerelor. Preşedintele primei camere cjise :
au fost mult gustate de publicul de aici. sunt representate şi mai multe reuniuni Nu e. nici o flore cu totul nâgră. Există
Dispunând de oele mai bune forţe artis­ „In numele poporului Ţărilor de jos economice din Germania. De faţă era şi Papaver hybridum, care la basa petalelor
tice, bărbaţi şi dame, de un balet com­ şi în înţelesul constituţiei, Te recunâscem ministrul austriac de agricultură Kast. sale cărămizii, presintâ discuri mici negre.
plet, cum rar se vede în circuri, de un nu­ şi întronisăm. ca regină. Jurăm, că vom Preşedintele congresului, Oarol Auer- Florile cărămizii sunt în număr mare îu
măr forte mare de cai (60) din cei mai respecta inviolabilitatea şi drepturile corâ- sperb Z' i că agricultorii încă au lipsă câmpurile cultivate; dâr nu se întâlnesc
se
frumoşi şi bine dresaţi, de un elefant uriaş nei Tale. Jurăm, că vom face tot ce este de a-se organisa puternic, tocmai aşa, ca decât în trei genuri, aparţinând la trei
■indian asemenea admirabil dresat etc, etc. de datoria unei camere bune şi fidele a face. şi capitaliştii şi muncitorii. Primul obiect specii deosebite: Adonis (Renonculacee),
.acest circ şi-a stabilit aici curând cel mai Atotputernicul Dumnezeu să ne ajute". la ordinea Zilei a fost concurenţa din par­ macul (Papaveracee), anagallis anversis (Pri-
bun renume, eeea-ce a dovedit’o mai ales Pronunţând acest jurământ, grefierul tea Americei. Deputatul Lucke Zi t c & mulacee). Trebue să observăm, că aceste
se
-împrejurarea, că în tot timpul participarea a chiămat numele tuturor membrilor din agricultorii sunt în decadenţă, în timp ce plante — din care una e exotică — nu se
publicului la representaţiile circului Henry ambele camere, la ceea-ce fiă-care membru industriaşii se sporesc. Din punct de ve­ găsesc deoât în locurile expuse la sâre. Şi
a fost forte viuă şi numărosă. Mâne Vi­ ridicându-se Zicea: „Aşa să-mi ajute atot­ dere economic, acâsta este o desvoltare tot aici este de observat un contrast curios,
neri sera va fi ultima representaţie de adio puternicul DumneZeu!" Singur bapţiştii nesănătosă, al căreia resultat este, că ţâra pe când aceste două colori sunt rare la
o’un program mult variat. făceau escepţie. Ei Ziceau : „Promit!" e inundată cu producte economice străine. flori, mai bine de jumătate din fructe sâu
După-ce membrii camerelor făcură Temelia economiei publice a statului o for- tecile lor, sunt negre, şi aprope 40 la 100
Villa Kertsch. Spre sciinţa publicului jurământul, cel mai în vârstă dintre pur­ mâză agricultura şi ţăranii, cari sunt re- sunt roşii, ori cărămizii. Din potrivă, un
ni-se comunică, că în Villa Kertsch din tătorii insigniilor, striga: „Majestatea Sa presentanţii ei. E în interesul statului, ca mare număr de flori sunt albe. Chiar şi
capul promenadei de jos se pot închiria Regina Wilhelmina este întronisată!“ acâstă Agricultură s’o sprijinescă. In inte­ cele albastre, sâu roşii presintă varietăţi
odăi dela 10—24 fi. lunar. Eiă-care odaiă HerolZii şi gorniştii eşiră apoi din resul producenţilor trebue să se introducă albe. Intensitatea colorei albe pare mărită
-are privirea spre aleă. Se pot închiria şi biserică şi cei din urmă din ei striga: vame pentru productele agricole impor­ la plantele fecundate de insectele nocturne.
-odăi cu antişambre. „Majestatea Sa Regina Wilhelmina este tate în Austria. Un fapt demn de observat e acesta, că nu
c
se
sârbătoresce întronisată! Trăescă regina !“ Deputatul Hahn Zi > & ordinea în esistă nici o flore albastră, care să producă
3. Aplicarea multiplă. Nu esistă mijloc mai
bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca In biserică s'a cântat de un cor imnul societate numai aşa se pote susţinâ, dâcă un fruct sculent. Cea mai mare parte din
Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă „Nun danket Alle Gott" şi 101 tunuri ves­ se va susţinâ şi economia de câmp. Statele asemenea fructe provin din fiori albe, roşii
reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos tiră încheierea actului sărbătoresc. europene ameninţate sunt datore de-a lua în sâu purpurii. Contrastele între flori şi fructe,
-băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura (filme Regina şi mama ei s’au dus apoi la înţelegere măsuri contra concurenţei ame­ întru ceea-ce privesce colârea, sunt fârte
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul
palat între nesfîrşitele ovaţiunl ale popo­ ricane, cum au făcut şi pănă acum. Parla­ mari. Trebue să esiste o causă a acestor
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
provincie s6 se ceră espresd preparatele lui Moli, rului său, care ’i făcu o manifestaţia cum mentele statelor au datorinţa de a lucra în deosebiri, care nu sunt de sigur întâm-
fproveţute cu marca de contravenţie şi subscriere. rar s’a văZut în Olanda. direcţiunea acesta. plătore.
Contele Henrich Attems îşi esprimâ
regretul, că sterilitatea locuitorilor împe- Proprietar: Vr. Aurel Mureşianwu
decă desvoltarea agricultorilor în Austria. Redactor responsabil: fKregoriu Maior.
i