Page 1 - 1898-09
P. 1

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                            „gazeta* ţese în uscare tji.
          âdiinistraţiuiiea şi Tipografia.                                                                                                                            AăoaamentB pentru Austro-Ungaria:
          BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                   Pe nn an 12 fi-, pe şise lvmî
                                                                                                                                                                          6 fl., pe trei luni 3 fi.
            Scrisori  nefrancate  na                                                                                                                                   N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
          se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentrn România şi străinătate:
          nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franol, pe şiso
           I N  S  E  R  A  T  E   ae primesc la AD­                                                                                                                  luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
          MINISTRAŢIILE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 franci.
          următorelo  Birouri  de  anunolurl:                                                                                                                            Se pronumeră la t<5to ofi-
           In  Viena:  M.  Dukes  Naohf.                                                                                                                              ciele poştale din întru şi din
          Kax  Augenfeld  4.  Emorlch  Lesner,                                                                                                                        afară şi la d-nii colectori.
          Holnrloh  Sohalek.  Rudolf  Idosse.
          A.  Oppellks  Nachf.  Anton  Oppellk.                                                                                                                         Abonamentul pentrn Braşov
          In  Budapesta  :  A.V.  Qoldber-                                                                                                                              Admmixtrafiunea, Piaţa mare,
          gor,  Eksteln  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                            TArgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
          burg; Marolyl &. Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  po  şese
            PREŢUL  INSERŢIUNILOR  :  o  se-                                                                                                                          luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
          riă  garmond  pe  o  colină.  6  or.                                                                                                                        Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  an
          şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                A  .  1  T  U  L                                                                         12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pe  trei
          blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
          după tariiă şi învoială.                                                                                                                                    v. a. sin 15 bani. — Atftt abo­
            RECLAME pe pagina a 3-a o                                                                                                                                 namentele  cftt  şi  inserţiunile
          seriă 10 or. sin 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
             Nr. 190.                                                    Braşov, Lunl-Marţî 1 (13) Septemvre.                                                                    1898.



                                                            Misabeta    Ania.Ua    Eugenia,    îm­  Indată-ce  a  ajuns  aicea,  Majestatea  dul  penal  valabil  în  cantonul  Ge­
                                                       părătâsa  Austriei  şi  regina  Ungariei,  s’a  Sa  a  leşinat.  Căpitanul  vaporului  nu  neva,  care  eschide  pedâpsa  cu  mdrte
                                                       născut  în  Possenhofen  din  Bavaria  la  24  voia  se  lase  se  plece  vaporul,  dâr  şi o înlocuesce cu temniţă pe viaţă.
                                                       Decemvre  1837,  ca  a  doua  fiică  a  princi­  damele  din  jurul  împărătesei  îl  ru­       Geneva,  11  Septemvre.  In  sînul
            Impărătesa-Regină                          pelui  Maximilian  de  Bavaria  şi  a  princi­  gară  se  plece,  şi  în  urma  acesta  s’a   poporaţiunei  oraşului  e  mare  irita-
                                                       pesei Ludovica.                               şi  dat  signalul  de  plecare.  Curând  ţiunea.  Guvernul  cantonului  a  decis
                 ELISABETA.                                 Copilăria  şi-a  petrecut’o  în  sînul  fa­  înse  s’a  observat  cu  spaimă,  că  îm­  a  arbora  un  etâg  negru  do  doliu  pe
                                                       miliei,  departe  de  sgomotul  curţii  şi  în  na­  părătâsa  nu-şî  mai  vine  în  fire.  Da­  clădirea  primăriei  şi  a  merge  in  cor-
                                                       tura  liberă,  faţă  de  care  a  manifestat  puru   mele  din  suită,  cari  îi  dedeau  aju­
                     Braşov, 11 Sept. (30 August).                                                                                                joore  la  otelul  Beau  Rivage,  spre  a
                                                       rea  o  mare  iubire  şi  atragere.  Nu  împli­  torul,  observară  o  pată  de  sânge  pe   da  espresiune  adâncei  condolenţe  a
               Dela  uq  capăt  la  celalalt  al  mo-  nise  încă  anul  16,  când  tînerul  împărat  şi  haina  împărătesei.  Atunci  vaporul  se  guvernului cantonai.
          narchiei  nâstre  a  străbătut  Sâmbătă  rege  Francisc  Iosif  îi  ceru  mâna  şi  se  lo­  opri  şi  se  întârse  erăşi  la  debarca­
          sâra  îngrozitârea  soire  despre  mâr-      godiră  la  18  August  18B3  în  Ischl.  Cununia  der.  Doi  medici  şi  un  preot,  cari  se   Geneva,  11  Septemvre.  Cerceta­
                                                                                                                                                  rea  medicilor  tribunalului  a  consta­
          tea  tragică  a  împărătesei  •  Regine  s’a  serbat  în  24  Aprilie  1854  în  Viena.  Din  aflau  pe  vapor,  se  grăbiră  a  da  îm­
                                                                                                                                                  tat,  că  asasinul  s’a  folosit  de-o  pilă
          Elisabeta,  causată  de  mâna  scelerată  incidentul  cununiei,  împăratul  a  dat  amnes-  părătesei  ajutor  medical  şi  religios.
                                                                                                                                                  cu  trei  laturi,  fdrte  ascuţită,  pentru
          a  unui  asasin.  Mare  consternare  a  tie  la  număroşî  prisonierl  politici  şi  tot  pe  Rămânând  însă  în  nesimţire,  împă-
                                                                                                                                                  comiterea  omorului.  După-ce  i-a  fă­
          produs  acâstă  scire  pretutindeni.  In-  atunci  se  sista  şi  în  Ungaria  starea  de  rătâsa  a  fost  transportată  în  hotelul
                                                                                                                                                  cut  lovitura,  asasinul  a  luat’o  la
          tâiu  nu-i  venia  nimănui  se  crâdă,  că  asediu.                                        Beau-Rivage de unde venise.                  fugă.
          s’a  putut  afla  un  individ,  care,  orî         Din  căsătoria  acesta  s’au  născut  pa­
                                                                                                          S’au  făcut  tote  încercările  posi­
          cât  de  fără  simţ,  orî  cât  de  fanati-  tru  copii:  Sofia,  Gizela,  Rudolf  şi  Maria                                                  Viena,  11  Septemvre.  Soirea  des­
                                                                                                     bile  spre  a  salva  vieţa  Majestăţii  Sale,
          sat  anarcbist  se  fi  fost,  se-şî  îndrepte  Valeria,  cea  din  urmă  născută  la  Buda  în                                         pre  asasinarea  împărătesei  a  produs
                                                                                                     însă  fără  succes.  Pe  la  ârele  3  Maj.
          pumnalul  său  în  contra  unei  lemei,  22 Aprilie 1866.                                                                               aici  o  adevărată  consternaţiune.  Ad­
                                                                                                     Sa şi-a dat sufletul.
          care  deşi  purta  corâna  împerătăscă            In  Ungaria  a  mers  pentru  primaoră                                                jutantul  împăratului,  contele  Paar,
                                                                                                          Pe  cum  s’a  constatat  imediat,
          şi  regală,  de-un  lung  şir  de  ani  la  1857,  când  împreună  cu  augustul  său                                                    a  fost  cel  dintâiu,  care  pe  la  drele
                                                                                                     împărătâsa  a  fost  împunsă  cu  un
          ducea  o  viaţă  retrasă,  departe  de  soţ  au  făcut  mai  multe  călătorii.  Călătoria                                               5V2  a  comunicat  împăratului  grdz-
                                                                                                     pumnal  aprâpe  de  inimă.  Asasinul,
          vîrtejul  politicei;  o  viaţă  dedicată  acesta  li-au  întrerupt’o  rnortea  fiicei  prime                                            nica  scire.  Maiestatea  Sa,  după-ce  a
                                                                                                     după-ce  a  dat  lovitura,  a  luat’o  la
          numai  studielor  şi  operelor  de  bine­    Sofia,  după  care,  supărată,  s’a  dus  pe  insula                                       cetit  telegrama,  a  rămas  înmărmu­
                                                                                                     fugă  peste  strada  Alpilor  şi  voia-să
          facere  şi  de  caritate,  cari  formau  Madeira,  ca  să-şî  recapete  sănătatea  sdrun-                                               rit.  Numai  după  cât-va  timp  şi-a  ri­
                                                                                                     ajungă  pe  marea  piaţă  a  Alpilor,
          cea mai de căpeteniă îngrijire a ei.         cinată.  Aici  a  petrecut  pănă  la  1860—61.                                             dicat  privirea  spre  cei  de  faţă,  pi­
                                                                                                     unde  s’ar  fi  putut  ascunde.  El  însă
               După  ce  s’a  adeverit  însă  soi­     La  1867  Iunie  8  s’a  încoronat  în  Buda  ca                                           când  cu  vocea  tremurătâre:  Aşa-derâ
                                                                                                                                                                                     v
                                                                                                     a  fost  zărit  şi  urmărit  de  doi  birjari           11
          rea  înfiorătore,  impresiunea  durerdsă  regină a Ungariei.                                                                            s'a  sfirşit!   Scurt  timp  după  acâsta,
                                                                                                     cu  numele  Victor  Vuillemin  şi  Louis
          mergea  mână  în  mână  cu  simpatia               Cea  mai  mare  lovitură  a  sorţii  a   Chamartin,  cari  au  fost  martori  ai     împăratul  a  dat  ordin  cancelariei  mi­
          generală  pentru  monarchul  nostru,         ajuns’o  la  30  Ianuarie  1889  prin  mârtea  fi-                                         litare  să  telegrafeze,  că  nu  va  merge
          care  după  atâtea  grele  cercări  ale      iului  ei  Rudolf,  moştenitor  de  tron.  De   atentatului.  Lor  li-a  succes  a  prinde   la  manevrele  din  Leudschau.  Tele­
          sorţii  a  mai  avut  se  îndure  şi  cum­   atunci  începând  a  făcut  mereu  călătorii.  In   pe  asasin  şi  l’au  predat  unui  matros   grama,  ce  s’a  trimis  acolo,  a  fost  de
          plita  lovitură,  ca  soţia  sa  iubită,  care   Corfu  a  ridicat  un  minunat  castel  in  amin­  şi  unui  gendarm,  cari  l’au  dus  la   următorul   cuprins:   „împărătâsa   a
                                                                                                     poliţie.
          i-a  fost  un  razim  tare  în  cele  mai    tirea  fiului  ei.  La  1894  s’a  dus  erăşl  pe  in­                                      murit. Beck să conducă manevrele".
          grele  momente  ale  vieţei  şi  cu  care    sula  Madeira,  apoi  în  Cap-St.-Mărtin.  Tot     Pe  drum  căt;ă  poliţie  ucigaşul            In  Viena  teatrele  şi  tâte  petre­
          a  împărţit  t6te  bucuriile  şi  întristă­  pe  atunci  era  să  vină  şi  în  Ardeal,  la  baia   s’a  purtat  liniştit,  ba  cânta  chiar,  şi  cerile  publice  au  fost  suspendate  în
          rile  timp  de  patru-cjecî  şi  patru  de   din  Covasna,  însă  neaflându-se  aici  loc  co-   a  esclamat  între  altele:  „De  sigur,  urma  scirei  celei  triste.  Intr’o  edi-
          anî,  se-i  fiă  în  mod  atât  de  crud  ră­  răspundător  pentru  primirea  unei  regine,   că  am  nimerit’o  bine.  Mi-a  suc­      ţiune  extra-ordinară,  fâia  oficială  a
          pită  prin  flerul  unui  scelerat  tocmai   n’a venit.                                    ces  s’o  omor".  Ajungând  la  poliţie,  comunicat  mai  întâiu  publicului  amă­
          acum,  când  se  pregătea  a  serba  îm­                                                   asasinul  a  spus,  ca  este  un  anarchist  nunte despre rnortea împărătesei.
                                                             In  timpul  din  urmă  bâla  o  slăbise
          preună  jubileul  de  cinci  flecî  de  anî                                                lipsit  de  orî-ce  mijlâce  de  esistenţă,        Viena,  11  Septemvre.  Majestatea
                                                       forte  mult,  aşa  că  nici  cu  ocasia  visitei
          al domnirei sale ca împărat.                                                               că  nu  e  duşman  al  lucrătorilor,  ci  Sa  nu  s’a  depărtat  acjî  din  Scbăn-
                                                        împăratului  'Wilhelm  şi  a  regelui  Carol  la
                Cât  de  mult  a  perdut  domnito­                                                   numai  al  celor  bogaţi.  Dela  poliţiă  brunn.  La  Geneva  nu  se  va  duce
                                                        Budapeşta,  n’a  putut  fi  presentă.  Anul
          rul  nostru,  au  perdut  poporele  mo-                                                    ucigaşul  fti  dus  la  tribunal  şi  aici  a  La  graniţa  austriacă,  în  Wels,  va
                                                        acesta  a  cercetat  băile  din  Kissingen,  de
          narchiei  prin  aceea,  că  în  mijlocul                                                   fost  supus  unui  interogatoriu  de  că­     merge  un  tren  separat,  ca  să  aducă
                                                        unde  s’a  dus  la  Nauheim,  âr  acum  în  urmă
          frumâsei  naturi  din  Elveţia  roman­                                                     tră  judele  instructor  Lechet  în  pre-  cadavrul împărătesei.
                                                        la  Geneva,  unde  a  ajuns’o  marea  neno­
          tică.  unde  Suverana  ndstră  se  du­                                                     senţa  a  trei  membri  ai  guvernului             Viena,  11  Septemvre.  După  dis-
                                                        rocire.
          sese  să-şî  caute  de  sănătate,  vieţa                                                   cantonului,  a  procurorului  general,        posiţiile  de  pănă  acum,  înmormânta­
          ei  a  fost  răpită  aşa  fără  de  veste  şi      Despre  îngrozitorul  atentat,  —  rare   a  secretarului  departamentului  poli­     rea  împărătesei  se  va  face  Sâmbătă
          aşa  de  crud,  o  dovedesc  şi  cuvin­                                                    ţiei  şi  a  unui  comisar  de  poliţie.      în  17  1.  c.  Cadavrul  va  fi  espus  două
                                                        a  avut  ca  urmare  rnortea  împărătesei-regine,
          tele,  ce  le-a  pronunţat  Majestatea                                                     Aici  atentatorul  a  spus,  că  nu  scie     (file  în  Viena.  Se  vestesce,  că  lâ
                                                        primirăm următorele soiri telegrafice:
          Sa  în  acele  c}de  grele,  când  şi-a  per                                               franţuzesce  şi  a  refusat  de  a  da        îmormântare  va  lua  parte  regele
                                                             Viena,  10  Septemvre  (sâra  7
          dut  pe  unicul  seu  fiiu,  principele  de                                                orî-ce  răspuns.  S’a  aflat  însă  la  el    Umberto  şi  împăratul  Wilhelm.  Ar-
                                                        bre).  Impărătâsa-regină  a  fost  asa­
          coronă  Rudolf.  „Numai  credinţa  în                                                      un  pasport  militar,  din  care  resultă,    chiducesa Gizela a sosit deja aici.
                           41
          Atotputernicul ,  cjise  monarchul,  „nu      sinată a8tăcjî în Geneva.                    că  ucigaşul  s’a  născut  în  Paris  la
          mai  razimul  tare,  ce  mi-1  dă  ado­            Viena,  10  Septemvr3.  Impără-  21  Aprilie  1873,  că  se  ţine  cu  do­
          rata  mea  soţiă,  precum  şi  cordiala  tâsa  Elisabeta  a  fost  omorîtă  acjî  în  miciliul  la  Parma  şi  că  portă  nu­                 Monarchul în Bănat.
          şi  în  adevăr  mişcătorea  simpatiă  a  Geneva  de  cătră  un  anarchist  ita             mele Luigi Luccheni.
          poj  orelor  rne.e  pâte  să-mî  ofere  lian.                                                    Geneva,  11  Septemvre.  Despre                             Timişâra, 11 Sept. n.
          mângăeie  şi  noua  putere  pentru  îm             Viena,  11  Septemvre.  Imperă-  asasinul  împărătesei  se  asigură,  că                   Din  actul  întreg  al  „manevrelor"  de­
          plinirea datoriei mele de Domnitor".          tesa  Elisabeta  a  făcut  Vineri  o  es-  a  venit  aici  mai  întâiu  cu  gândul  curse,  ’mî  aleg  de  obiect  al  raportului  meu
                Acum  acel  sprijin  tare,  care  l’a   cursiune  la  Geneva,  incognito.  Nu        de  a  omorî  pe  prinţul  de  Orleans        numai  partea  —  cum  i-aşl  di°   —  politică,
                                                                                                                                                                                  e
           măngăiat  şi  îmbărbătat  în  momen­         mai o singură visită a făcut baro-           Acesta    însă    plecase    din   Geneva.  despre  care  să  vă  scriu,  c&cl  ori-cum
          tele  cele  mai  grele  ale  vieţei  sale,    nesei Rotschild şi s’a decis să se           Luccheni  s’a  dus  după  el,  dâr  neîn-     vom  lua  lucrul,  fapt  e,  că  d’odată  cu  ma­
           nu  mai  este.  Dâr  popârele  monir-        ÎDtârcă Sâmbătă. La orele 12 şi ; tâlninau 1, s’a reîntors erăşî la Ge-                    nevrele  armatei  belice,  a  manevrat  şi  ono­
           chiei  stau  şi  afli  cu  aceeaşî  iubire   40 min. împărătâsa a părăsit hote- neva. El a recunoscut pe împărătâ a,                    rabila  armadie  politică-adininistrativă  pe
          în  jurul  tronului  şi,  plângând  mâr-      Iul  Beau  Rivage  şi  s’a  dus  pe  jos  la  pe  care  o  vecjuse  înainte  cu  patru  cunoscutul  său  teren  :  de  a  ameţi  âmenii
           tea  Suveranei,  care  întotdeuna  a  es-    debarcaderul      vapdrelor,    voind    să  anî  în  Budapeşta;  ia  urmărit  paşii  la  cap  şi  d’a  orbi  lumea  diua  la  amiadl;  şi,
           celat  prin  bunătatea  şi  caritatea  ei,   plece  cu  vaporul  „Geneva".  Când  a  încă  de  Vineri,  der  în  cj* a  acâsta  vorbind  pe  suflet,  nu  sciu  a  cărui  pro­
                                                                                                                                      u
           privesc  cu  devotament  la  monarchul       ajuns  aprope  de  debarcader,  pe  cheul  nu  află  prilegiu  de  a-se  apropia  de  blemă  era  mai  grea  :  a  beliducelui  militar
           lor  încărunţit,  urându-i  tăria,  ca  să   Mont  Blanc  un  individ  s’a  repezit  ea.  Poliţia  a  cercetat,  dâcă  nu  cum-va  Beck,  sâu  a  sărăcuţului  general-ministru
           pâtă  suporta  şi  acâstă  grea  lovitură    asupra  Majestăţii  Sale  şi  i-a  dat  pe  Luccheni  are  şi  complicî.  Un  mari­        Wlassics din Budapeşta?
           a  sorţii,  aflând  acum  mângâiere  şi      din  dos  o  lovitură  tare.  împărătâsa  nar  spune,  că  Vineri  a  văflut  cum               Căci  beliducele  militar  cunoscea  bine
           încuragiare  pentru  împlinirea  mari­       a  căcjut  imediat,  însă  cu  ajutorul  trei  inşi  urmau  din  depărtare  Majes­         şi  ţâră  şi  teren,  şi  avea  un  plan  hotărît  şi
           lor  sale  datorinţe  de  domnitor  în       unei dame din suita sa şi a câtorva          tăţii Sale, care a făcut mai multe            onest  în  operaţiunile  sale,  pănă  când  bietul
           credinţa poporelor sale.                     trecători,  s’a  ridicat  eră  şi  a  putut  ţ  cumpărături  în  diferite  prăvălii  din  Wlassics  se  afla  într’o  ţâră  cu  totul  străină
                                                        să mârgă pănă pe bordul vaporului.' oraş. Asasinul va fi judecat după co                   vederii ochilor săi, apoi neorientat şi fără
   1   2   3   4   5   6