Page 10 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 192 -1898.

Asasinul Luccheni. nătate. In mausoleul acesta se află şi ne­- domnitor şi rege adânc lovit, precum şi elector, fiind-că este aderent al partidului
fericitul Maximilian, fratele monarchului i faţă cu întrâga casă domnitore. naţional român.
Geneva, 12 Septemvre. Cinismul lui
nostru. „Acâstă espresiune a condolenţei, pe Indignaţiunea populaţiunii este nedes-
Luccheni e indescriptibil. In înehisore el
j. lângă un estras al procesului verbal, să se
Renumitul mausoleu a fost înfiinţat criptibilă.
cântă mereu, şi mereu accentuâză, că nu-şî comunice d-lui fişpan al Braşovului Mihai.
de Ana de Tirol, care l’a predat în grija Procedând apoi volnicul comisar la ale­
regretă fapta, ci e fericit, că a putut s’o 1 Maurei- de îîrmos, camerar c. şi r., cu ru-
Capucinilor. Ana de Tirol însă n’a trăit să gere, a respins simplamente pe toţi alegă­
sevârşâscă. Asasinul vorbesce bine fran- * garea, ca la timpul potrivit să binevoâscâ torii, cari îi păreau suspecţi, şi luâ voturile
vadă sfîrşitul clădirii, ci după înfiinţarea i a-o aduce la cunoscinţa locului prea-
ţuzesce. E de construcţie robust, cap mare, numai dela âmenii săi siguri. Er când a
fondaţiunei menite pentru mausoleu, a murit 3 înalt .
44
ochi cutezători. Când procurorul i-a arătat ajuns să aibă maioritate pentru lista sa, a
la 1619. Construirea s’a început sub Fer­ declarat alegerea încheiată, deşi lumea nă­
pila ucigătore, el a dis:
dinand II. la 1622; ea a durat 9 ani şi la vălea spre localul de alegere, nefiind încă
— „Vedi bine, că asta am înfipt’o „In Transilvania*. Sub acest titlu orele 3 şi conform anunţului de abia atunci
1633 a fost aşedat în ea, ca cel dintâiu,
în împărătâsa. Mi-am ales unâlta acâsta, diarul parisian „ Journal des Ddbats“ publică avea să se îucâpă actul alegerii.
regele Matia. în numărul său de Miercuri, 31 August, un
fiind-că e cea mai periculosâ şi mai sigură Şi pentru ce tote aceste?
Morţii împărătesei şi regescl sunt de­ articul, din care estragem următorul pa­
armă. Mi-am pregătit’o numai spre acest Districtul Sucâva aparţine celor mai
puşi în acâsta criptă după un ritual rămas sagiu :
scop. u organisate districte ale partidului naţional,
din vechime. In ora îmormentărei călugării ^... Dâr, părăsind Braşovul, voiii să şi între împregiurărl normale este reuşita
Geneva, 12 Septemvre. Deşi Luocheni
merg în corpore la Burg pănă la biserica salut acolo un cjiar român şi adevărat ro­ candidatului partidului nostru pe deplin
era un simplu muncitor, el totuşi sciea
Augustinilor. Aici cu luminări aprinse în mân, „ Gazeta Transilvaniei , acest decan a asigurată.
44
multe şi punea mare preţ pe esteriorul său.
mână se pun în fruntea conductului. După- pressei neo-latine din Ardeal — o ţâră, Dâr d-1 Duzinkiewicz încă îşi are
El nu suferia băuturi spirtuose şi îndată candidatul său pentru acest district, pe ar-
ce ajung la biserica lor, aşâtjă cosciugul pe unde eserciţiul profesiunei nostre (de cjm-
ce bea ceva, era guraliv, cânta cântece catafalc şi-l învălue cu catifea nâgră gar­ chimandritul de tristă figură Ciuntuleac şi
anarchiste, pe cari le purta cu sine. Eetele riştl) este mai puţin agreabil, ca la Paris voiesce să-l scotă deputat cu orî-ce preţ.
nisită cu aur. După-ce metropolitul a sfinţit şi la Bucurescî. Aici cei ce se plâng sunt
de pe stradă îl numiau : Neapohtanul. Pe Acâsta însă nu se pote altfel, decât,
osămintele şi după-ce s’au făcut şi celelalte osândiţi...“ dâcă li-se răpesce alegătorilor dreptul de
timpul turburărilor din Milan, era forte
rituale bisericescl, ei duc, la lumina făclii­ alegere şi căpitanul nominâză după plac
agitat. electorii, unelte orbe în mâna sa.
lor, cosciugul în criptă, unde îl mai des­
Geneva, 12 Septemvre. In cercurile chid odată. Măestrul suprem de curte în- Violenţele dela Suceava. Şi resultatul acestor procedări? Re­
jurisconsulţilor de aici se crede, că crima trâbă apoi pe guardian: într’adevăr acesta volta sufletâscă a tuturor omenilor de bine
lui Luccheni nu este numai o afacere a e cel mort, pe care l’au adus aici? Guar- Sub titlul de mai sus, cjiarul naţional din district! După cum ni-se anunţă, nu­
44
cantonului din Geneva, ci este causa co­ dianul răspunde cu da! şi marele măestru român „Patria din Cernăuţi a publicat mai cu mare greu au putut bărbaţii noştri
de încredere linişti poporul cu asigurări, că
mună a Elveţiei întregi. In urma acâsta închide ârăşî cosciugul, dă cheia guardia- Duminecă, în 30 August, un articul plin făcându se demersuri pe lângă presidentul
Luccheni pote fi pedepsit chiar şi eu mârte. nului; el face jurământ, că va părji mortul de indignare, din causa violenţelor, ce s’au ţării şi ministrul-president la Viena, se va
comis la alegerile de electori în districtul pune capăt acestor volnicii şi se va da sa­
ce i s’a încredinţat.
Pumnalul italian. Suceava. Pagina, pe care a fost tipărit tisfacţie complectă poporului greu ofensat
în cripta acâsta este îmormântat şi
Vorbind despre atentatul în contra moştenitorul de tron Rudolf, ca al 113 în acest articul şi raporturile din diferite co­ în cele mai intime sentimente ale sale.
14
44
împărătesei Austriei, diarul „Mattîno din rând. De atunci numărul celor îmormentaţi mune, a fost însă confiscată de guvernul După acâsta „Patria recomandă Ro­
Roma 'scrie: s’a sporit cu 13. Sâmbătă se va îmormânta Bucovinei pe basa §-lui 300 cod. pen. (agi­ mânilor să nu-şl pârdă cumpătul, ci să arate
taţia în contra autorităţilor publice). tote abusurile telegrafic la guvernul din
Mai bine să fi născut ca Samoied, de­ împărătâsa-regină, ca a 127 în rând.
Etă ce s’a scris asupra violenţelor Cernăuţi şi din Viena, protestând contra
cât ca Italian, ca să trebue să privesc! ne­ u
câtor-va funcţionari în articulul confiscat violenţelor revoltătâre. „Dâcă —dice „Pa­
putincios la desolarea şi descompunerea 14
Consistoriul ardiidiecesau al „Patriei : tria —guvernul doresce linişte la Suceava,
14
propriului popor, odată atât de glorios. In
din Sihiill a adresat o circulară cătră tote apoi trebue se depărteze pe timpul alegerilor
cei din urmă patru ani a fost nimicită vieţa Lupta funcţionarilor contra nostră a
oficiile protopresbiterale şi parochiale din isbucnit la Suceava; trebue să batem clo­ atât pe căpitanul Duzinlciewicz, cât şi pe
a patru âmenî nobili, nevinovaţi, prin pum­
archidiecesă, în care aducând la cunoscinţa potul într’o dungă, să dăm alarm, ca toţi comisarul Zierhoffer din district, căci simpla
nale italicnescl. Nu ne mai este ertat a dice,
clerului şi a poporului soirea despre tre­ cei despoiaţi de drepturile lor constituţio­ presenţă a acestor răpitori de drepturi
că anarchiştii nu au patrie. Să ne plecăm nale să se întrunâscă şi să protesteze în
cerea din viâţă a Maiestăţii Sale împără- transpune poporaţiunea într’o agitaţiune,
dinaintea crudei sorţi. Sângele vărsat cade faţa lumei şi a lui Dumnecjeu contra 44
tesei-regine, dispune: 1) ca după primirea ale cărei consecenţe vor fi de tot grave .
asupra nostră. Trebue să admitem, că Cas- violenţelor ne mai pomenite ce se să­
circularului să se tragă clopotele la tote vârşesc. Articulul, după-ce mai arată, că au
serio, Angiolitto, Luccheni sunt productul de­
bisericele din archidiecesă trei dile una Cele ce ni-se comunică din districtul trecut acele vremuri, când paşalele puteau
cadenţei nostre etice. De aceea nu este
după alta, diminâţa şi la amiadî, âr pe edi­ Sucevei, sunt lucruri simplamente revoltă­ face sub masca constituţionalismului şi în
nejustificat, ca ruşinea faptei lor scelerate
ficiile publice: biserici, şcole, case paro­ tore, cari fac concurenţă şi celor mai fai- numele poporului ce le tăia capul, protes-
să cadă asupră-ne' şi să pună stigma pe mose abusurl electorale din Galiţia.
chiale şi alte institute bisericescl să se ar­ tâză încă-odată sărbătoresce în contra vio­
frunţile nostre. Nu calumniăm patria nâs- Duzinkiewicz revoltă cu ajutorul lui
boreze stindarde negre. 2) In cjiua înmor- lenţelor şi cere să se facă dreptate şi să
tră ; este prea adevărat, că poporul nostru Zierhofîer pe toţi omenii de bine din dis­
raentărei să nu se ţină prelegeri în şcole. se dea satisfacţie ordinei de drept jignite.
în lupta sa desperată pentru esistenţă ce- trict, violentâză consciinţa pacinicilor lo­
3) In Sâmbăta, ce va urma după cliua în- cuitori şi provocă o nemulţumire şi ură, Acesta este articolul, care a turburat
dâză tuturor imboldurilor rele, de care este
mormântărei, să se celebreze în fiă-care bi­ care prea uşor pote isbucni în acte dic­ aşa de mult organele guvernului bucovi­
capabilă natura omenâscă. Compatrioţii noş­
serică parastas solemn pentru sufletul ră tate mai mult de desperaţiune, decât de nean, încât s’au decis să-l confisce. Cum
tri plâcă în fiă-care an în străinătate, flă- raţiune.
posatei, la care parastas să fiă invitate şi vor putâ însă confisca şi indignarea justă
mândesc, orbiţi sufletesce, neobiclnuiţl şi
autorităţile locale şi la care să asiste, sub Părul ţi-se ridică măciucă, când afli a poporului pentru fărădelegile săvîrşite?
necapabill de-a se încrede în propria lor în ce mod năsdrăvan a răpit comisarul
conducerea corpului didactic, şi tinerimea
putere şi de-a se folosi de ea cinstit. Intre Zierhoffer, la porunca lui Duzinkiewicz, ale­
şcolară, care pentru întrâgă diua aceea va
ei anarchia recrutâză uşor şi sigur instru­ gătorilor dreptul lor constituţional, care
fi absolvată dela orele de instrucţiune. formâză basa vieţii de stat. Ungurii şi mortea împerătesei-
mentele lor asasine. ErI au jelit Francia şi
*
Spania, astăcjl a venit rândul la Austria, o Listele de alegători au sosit în co­ regine.
ţâră credincios aliată cu noi, şi vina pen­ Măsuri de-asemenea natură s’au luat mune de abia în diua alegerii, sâu cel mult
ua
tru acâstă jale o portă ârăşî un conaţional şi din partea celorlalte autorităţi biseri­ în c[i premergătâre, aşa încât nimeni nu Din incidentul asasinării împărătesei-
a pututsă le vadă la timp, ca să reclameze
al nostru. Când vom simţi pe deplin răs­ cesc! ale nostre. La Arad P. S. Sa părin­ contra eventualelor lipsuri sâu greşeli. regine pressa maghiară, fără deosebire de
punderea pentru acâstă înrăutăţire? Când ne tele episcop Meţian a dat numai decât o Listele aceste sunt de tot defectuâse, colorit politic, a dat espresie durerii şi ja-
vom convinge odată, că nu putem aspira circulară prin care a dispus, ca în diua fiind cu intenţiune şterşl din listă fruntaşi, lei adânci, ce a cuprins naţia maghiară
de-a ne distinge altfel, decât prin rangul, înmormântărei să se celebreze parastas în cari totdâuna au fost alegători, şi strecuraţi pentru care, ce-i drept, Suverana monar-
ce ni-1 dă pumnalul, dâcă nu vom salva tote bisericile din diecesă. în listă individl, cari n’au şi nu pot avâ chiei habsburgice a făcut atât de mult.
drept de alegători.
poporul nostru cu încordarea celor din ur­ Spre ilustrare, estragem aici câte-va pa-
Aceste liste s’au compilat anume ast­
mă puteri din starea crassei nesciinţe şi a sage din articulii foilor din Peşta:
Condolenţa oraşului Braşov. fel, ca în ele să se afle tote creaturile că­
44
decadenţei morale? pitanului, âr membri distinşi ai comunelor, „Bndapesti Naplo scrie: „Ea ni-a fost
In şedinţa de alaltăerl a representan- partisanii partidului naţional, să fiă în nu­ speranţa dulce, strălucitore încredinţare. Ea
îmormentarea.
ţei comunale a Braşovului, după cum am măr cât se pote de mic. a redat acestei patrii credinţa, ea a rupt
Viena, 12 Septemvre. îmormentarea amintit, locţiitorul de primar, d-nul Oscar In comuna Pătrăuţî a şters căpitanul cătuşile naţiunei. Acea nopte nâgră şi rece
împărătesei regine se va face Sâmbătă. Pe Alesms, după o mişcătore vorbire a făcut din listă chiar şi pe membrii consiliului în care pluteau stelele reieşea a împrăs-
Sâmbătă înainte de amiacll se aştâptă aici propunerea, ca representanţa să esprime comunal, încât d. e. când a venit să vo­ ciat’o prin strălucirea luminei sale ... Opera
teze primul jurat comunal, i s’a răspuns
împăratul "Wilhelm al Germaniei. Este aş­ pe cale protocolară condolenţa, ce popora- scurt şi precis: N’ai ce căuta aici, nu eşti puternică a mânei ei gingaşe este Ungaria
teptat şi regele Saxoniei. ţiunea acestui oraş o simte faţă de Maies­ alegător. reînoită... Ea a redat pe rege naţiunei, ea
Bucurescî, 12 Septemvre. E vorba ca tatea Sa şi casa domnitore din incidentul Comisarul Zierhoffer face calea sa ofi- a redat naţiunea regelui. Şiceea-ce am de­
Principele moştenitor Ferdinand să plece sceleratului atentat, căruia a căc^ut jertfă cidsâ de alegere prin district, însoţit de venit sub influenţa păcei ce ni-a câştigat
la Viena, ca să represiute Curtea română împărătâsa-regină, âr fişpanul comitatului sergentul de jandarmi din Soloneştî, care ea, este tot întruparea visului sufletului său
fără genă bruschâză aderenţii partidului şi
la îmormentarea împărătesei Elisabeta. Dis- să fiă rugat a aduce acâstă espresiuue a ridică cu forţa omenii din sat, aducându-i profetic... Vai nouă, că a amuţit pe veci
posiţiunl definitive nu s’au luat pănă acum. condolenţei la cunoscinţa locurilor prea- să voteze pentru lista lui Zierhoffer. acest cuvânt sacru ! u
44
Se crede însă, că principele va pleca Joi înalte. Etă textul propunerei, care a fost O terâre ne mai pomenită a cuprins „Magyarorszâg : „Nu este mai mult
cu un tren special însoţit de d-nii Emil primită şi ascultată de membrii represen- comunele. aceea, cătră care poporul maghiar în dile
Ghica, general Vlădescu şi maiorul Deme- tanţei stând în piciore: Alegerile s’au început pretutindeni cu de mari crise şi în timpuri de tristeţă şi
trescu. „Adânc pătrunsă de trista scire, că 1 — 2 ore înainte de terminul anunţat, con­ de întuneric s’a rugat, ca şi cătră ma­
* de toţi stimata şi iubita nostră regină Eli­ duse fără drept de comisarul Zierhoffer, ma nostră, cătră vechia nostră patronă.
sabeta, sprijinitorea întotdâuna gata de care le încheia deja după 20—25 minute,
împărătâsa-regină va fi îmormântată S’a strămutat dela noi aceea, care a înţe-
jertfă a celor săraci şi năcăjiţi în 10 1. c. deşi nu dânsul, ci primarul este chemat să
în biserica Capucinilor din Viena în cripta es bătaia inimii naţiunei prin groznica de­
a căjut la Geneva victimă unei crime în- conducă şi să ridice şedinţa.
imperială. Cosciugul va fi aşedat provisor fiorătore, şi adânc consternată de acâstă La PărhăuţI d. e, s’a anunţat alege­ părtare, şi a durat pod peste acâstă depăr­
44
în antişambra mausoleului, de unde numai blăstămăţiă revoltătore, precum şi pătrunsă rea pe ora 3, comisarul Zierhoffer sosi în tare prin însa-şl iubirea sa . Er în alt nu­
mai târcfiu va fi aşecjat la locul odihnei de sentimentele de credinţă neclintită şi comună la orele l‘/ şi fără amânare a tre­ măr: „A nostră a fost cât timp a trăit, a
2
vecînice. In mausoleul acesta se află îmor- alipire cătră iubitul nostru rege şi cătră cut în casa comunală, unde erau cu totul nâstră a fost inima şi sufletul e i . . . Ca o
întrâga familiă domnitâre, — representanţa vr’o 10—12 omeni şi deoparte trimite ser­
mântaţi aprope toţi membrii familiei dom- sfântă legendă va trece dela tată la fiiu
oraşului Braşov îşi ţine de patriotică da- gentul de jandarmi cu birja după âmenii
anitore. Sunt 11 împăraţi şi regi, 15 împă­ torinţă a da espiesiune condolenţei, ce o săi, de altă parte deschide adunarea, decla­ amintirea, că după secole lungi şi întune-
rătesc, 4 principi, cari au domnit în străi­ simt cetăţenii oraşului faţă cu iubitul lor rând, că primarul comunei nu pote fi ales cose a fost o regină maghiară, care venind