Page 101 - 1898-09
P. 101
REDACŢIUNEA, „gazeta* fa jjcare ţi.
Administraţlunea şi Tipografia. Abonamente neutru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
INSERATE ae primeao la AD- Pe un an 40 franoT, pe şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUHE în Braşov şi la
următdrole Birouri do anunolurt: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Naolif. Se prenumeră la tdte ofi
Max. Augonfeld 4 Emorloh Lesner, ciale poştale din întru şi din
afară şi la d-nii oolectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Nanhf. Anton Oppelik. B Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Qoldber- Admtnistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoin Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Barolyl 4, Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond. pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţinnile
seriă 10 or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 212. Braşov, Lunî-Marţî 29 Septemvre (11 Octomvre). 1888.
Revoluţia în China. Fanatismul religios al Mandarinilor tetul central să ia o astfel de hotărîre; încă se ţine şi se crede pe sine a fi om cu
se îndrâptă însă cu aceeaşi furiă şi dâr ni se asigură, că în adevăr aşa este. „moral" şi a fi săvârşit un fapt pur „mo
Evenimentele, ce se petrec în în contra străinilor creştini. In su Yom reveni. ral", din al său punct de vedere.
depărtatul Orient şi al căror teatru dul împărăţiei s’au întâmplat măce Deci nu! nu se pote, ca d-1 min.
este de present China, atrag aten luri de creştini, cari întrec măcelu Wlassics să se fi gândit la alt-fel de „mo
ţiunea lumei întregi. Umbrele, ce rile contra Armenilor din Turcia. Cea mai nouă circulară a lui ral", decât la morala bisericâscă, căci la
le aruncă aceste evenimente, ajung Ura, ce-o manifestă revoltanţii Wlassics. alt loc al circularei sale impune d-1 minis
până în continentul nostru, aşa că în , contra Europenilor, dovedesce. tru următârele:
esistă temerea, ca nu cumva, turbu- cât de mult sunt esacerbaţi Manda i. „Eşind din casa lui Dumnezeu (bise
rându-se pacea între puteri în es- rinii în contra noului curent de re Din Bănat, 26 Sept. (8 Oct.) a. c. rică) tineretul să trâcă în templul moralei,
tremul Orient, se fiă turburată şi forme europene, condus de Chang- Cetesc un act ministerial tipărit în al respectării legii, al sciinţei şi al iubirei
pacea europănă. Yu-Mei, care ve4end, că nu mai tr’un organ de aici guvernamental şi pu de patrie: în şcdlă ...
a
Seim, că China este sguduită merge cu vechiul şi ruginitul regim rurea devotat cu trup cu suflet veri-cărei Evident, că de morala bisericâscă vor-
acum de-o revoluţiă de palat, care al cddelor chinese, s’a apucat să în persone, care ocupă vr’un fotoliu ministe besce, şi că de astă-dată lăudatul domn
a adus cu sine detronarea împăra troducă pe tote terenele reforme în rial. Am tot dreptul de-a privi actul de ministru se topesce formal de dorul mo
tului Tsai-Tiens şi a dat nascere şi ţelepte, vrând să dea armatei o in autentic, deşi îl văd numai în tipar, nu în ralităţii bisericescl, de dorul după stăpâni
resboiului civil, ce bântue deja în- strucţiune europenă şi declarându-se original, provăcjut cu subsemnarea proprie rea ei asupra omenimei întregi, pănă şi
tr’o parte a acestei împărăţii, cea ca cel mai mare inimic al câdelor şi cu sigilul onoratului ministeriu. asupra anarhiştilor, eră eu a-şî mai adauge,
mai mare din totă lumea. chinese, cari nu se mai potrivesc cu Actul de care vorbesc, emanâză din că nu ar strica, dâcă domnirea ei s’ar es-
Revoluţia a făcut’o împerătăsa- timpul de a4î. motive de pietate, adecă din acea cameră tinde de fapt, nu numai în aparinţă, şi asu
mamă, care s’a pus în fruntea Man Se mai scie de acelaşi sfătuitor a inimei, în care, precum se crede, nici o pra d-lor miniştri.
darinilor, vechia partidă reacţionară, al împăratului detronat, orî omorît, falsitate nu are loc, nici linguşire, nici pre- Insă — să rămân obiectiv.
făcătoriă, nici grandomaniă, ci unde numai
spre a răsturna partida celor, cari că la iniţiativa lui s’a mai format Suntem toţi de acord cu d-1 ministru
vrău eă întroducă în China reforme şi o reuniune cu scop de-a combate sentimentele cele mai curate tronâză, anu Wlassics în acest înfocat dor al d-sale.
după modelul european şi car! erau răul obiceiu de-a schilodi piciârele me acele sentimente, cari apropie pe om Der eu mă tem, că trebile culturale-bise-
conduşi şi sprijiniţi de împăratul de fetelor chinese, numai să fiă cât mai de Dumnecjeu. ricesci ale statului nostru, rămânând şi mai
tronat şi de primul său consilier mici. Păcatul cel mai mare al lui Şi totuşi aflu de lipsă a constata, chiar departe în starea lor actuală — nu ne vom
Chang-Yu-Mei. Acest din urmă fu Chang-Yu-Mei înaintea celor ce au şi într’un asemenea act, o esenţială abatere alege, decât cu dorul.
0
sese prins şi-l aştepta mdrtea, dăcă pus la cale revoluţia însă a fost ni- a cugetului dela fapt, cji anume „cuget", D-1 ministru se înşală forte amar şi
fiind-câ a vorbi de „convingerea" inimei
nu s’ar fi putut refugia pe-o co- suinţa sa, ca China să se înţelegă forte greu, fiind de credinţă, că pentru
rabiă englesă, care l’a dus la Hong- cu Japonia şi să se pună ambele de sub întrebare, nu cutez, temându-mă a lăţirea, înrădăcinarea şi însuşirea „moralei
kong. sub protectoratul Angliei. nu îndeplini şi eu o lucrare asemenea omu bisericescl" sunt de ajuns 2—3 ore în săp
Ce s’a întâmplat cu împăratul, Lucruri mari se pregătesc în lui din proverb, care voesce „a scâte ochii tămână, pentru propunerea religiunei, şi de
ua
nu se scie pănă în 4‘ de astăfjî. China, cari pot să aibă urmări mult orbului". catechisare în şcolă. Moralitatea bisericâscă
Unii cred, ea a fost omorît, alţii mai grave, decât răsturnarea dinas E vorba de cea mai prospătă circu numai atunol se va lăţi cu efect şi în de
cjic, că e ţinut închis. Destul, că îq- tiei Mandjurilor. Pot să aibă urmări lară a onor. domn ministru Wlassics, prin plină măsură între cetăţeni, când părinţii
tr’o cji s’a aucjit, că s’ar fi bolnăvit şi pentru pacea lumei. care dispune eternisarpa memoriei fericitei o vor posede în măsură completă, când
grav. Atunci a fost arestat şi pri Impărătese-Regine Elisabeta, resp. a dilei şeola nu se va deslipi de biserică, când
mul său consilier şi acesta a fost de 19 Noemvre. In acest act aflu 2—3 confesiunea religiosâ a omului nu va fi pri
enunciamente de mare valore publică, şi
semnalul ravoluţiunei. O <liăi*ei*6s& surprindere. Seim îmi dau totă truda de a-le traduce exact vită în stat şi din partea legilor statului,
Ceea ce dă o importanţă deo din procesele verbale, publicate de comi în limba română, ca să le pot aprecia cu ca o obială de opincă, pe care o poţi mur
sebită acestor întâmplări este, că ele tetul central al Asociaţiunei, că ministrul efect „sme ira et studio . Etă ce se (fi dări cum îţi place şi când îţi place; orl-că
u
ce
se pun în strînsă legătură cu riva unguresc de interne a provocat Asocia- într’ânsul pe la început: o poţi vinde, schimba seu lăpăda întocmai,
lităţile dintre Anglia şi Rusia în ţiunea, ca să nu mai primâscă donaţiunea ca pe o obială ruptă şi murdară — pe
acea ţâră îndepărtată. Bănuiâla e ge dela societatea „Transilvania" din Bucurescî, „...care a fost mamă bună tuturora grămada de gunoiii.
nerală, că revoluţiunea din Peking cari an de an îi trimitea o sumă ore care şi pe ale cărei binecuvântate urme au ră Morala bisericâscă se propagă, sus
s’a făcut cu soirea şi cu concursul pentru ajutorarea elevilor meseriaşi români. sărit trandafirii împăcării, un membru de- ţine şi înrădăcineză prin susţinerea, res
Rusiei, care avea interes de-a de Fişpanul Sibiiului, comunicând comitetului căijut pănă la bestie al unei bande blâstă- pectarea şi cultivarea datinelor religiose:
părta pe împăratul Chinei, amicul Asociaţiunei. rescriptul ministrului, spunea, mate a ucis’o; etă un esemplu viu, cum de dela sărbători, botez, cununia, pomană;
Engiesilor. că ministrul e aplecat, la cerere, a pune cade un om sub influinţa educaţiei rele şi a prin respectarea şi sărbătorirea sărbători
Este der o luptă, ce s’a încins la disposiţia Asociaţiunei aceeaşi sumă principiilor piezişe, când el se desvoltâ fără lor religiâse bisericescl, prin posturi şi ru
nu numai între cele două partide pentru ajutorarea elevilor români meseriaşi, credinţă şi fără moral, şi cu mintea sa nnse- găciuni etc. etc. Fără de astea instrucţia
chinese, ci şi intre influenta rusescă ce o primea dela societatea „Transilvania" rabilâ s’aventă peste barierele legii". „obligată" din catechisare, nu ajunge ab
şi englesă asupra Chinei. Cei doi din Bucurescî. Conclusul luat în şedinţa De tot aspră, der nu mai puţin co solut nimic. Şi într’un stat, în care dire-
vechi rivali stau faţă în faţă şi, pe dela 12 Maiă, n. 1898 a comitetului cu rectă înfierare a omului-bestie şi peste tot gătorii dela justiţie, ca şi cei dela admi
lângă ei, mai este şi Francia şi Ger privire la acâsta, era următorul: a faptului bestial. Cred, că bărbaţii de cel nistraţia, trec cu cea mai mare uşurătate,
te
mania, cari asemenea sunt mult in „Comitetul central ia spre scire cu mai greu calibru confesional-bisericesc încă şi fără pic de frică de cine-va, peste da-
teresate la cestiuuea chinesă. prinsul rescriptului ministerial şi, întru cât n’ar afla cuvinte mai aspre, spre a înfiera tinele religiose bisericescl ale poporului
pe omul bestial, „banda blăstămată", „prin din ţinutul respectiv; într’un stat, în care
Soirea cea mai nouă din Peking privesce donaţiunile societăţii „Transilva
spune,, că au sosit acolo trupele eu nia", se va acomoda aceluia, deşi nu îm- cipiile piezişe" şi „imoralitatea" — ca legile instrucţiunei publice şi onorabilul
ropene destinate pentru a servi ca părtăşesce vederile d-lui ministru relativ d-1 ministru Wlassics. ministru de culte etc. însu-şî sufere şi află
pază ambasadorilor străini. Au so la disposiţiile statutare". Der mie totuşi îmi vine a sta un mo de permisibil — d. e. la şcolele comunale şi
ment cu mintea pe loc şi a mă întreba: la de s t a t — c a pe timpul serviciului divin din
sit detaşamente de cazaci, de trupe De atunci au mai trecut câte-valunl.
ce fel de „moral" se cugetă d-1 ministru biserică învăţătorul să dormă, ori să lene-
englese şi germane cu câte-un tun, Se va fi scris şi rescris probabil încă în
de culte? Şi după-ce am combinat şi ju vâscă în pat, ori să umble la vânat, âr
şi au fost primite de guvernorul din acestă cestiune, căci seim, cât de tenace
decât asupra înţelesului acestui cuvânt, îmi şcolarii să nu aibă deobligământul a cer
Peking. Multă miliţia chinesă era pâte fi ministrul de interne în susţinerea
aşezată pe strade. punctelor sale de vedere faţă cu comitetul dau însumi răspunsul: nu se pâte să se fi ceta biserica, a cânta în ea, a împlini obici
cugetat, decât la morala bisericescă, care nuitele funcţiuni la mort, la „litie" etc.;
De aici se vede mai întâiu, cât Asociaţiunei. Der fiind dreptul pe partea
singură şi unică opresce şi pedepsesce cu în care şcolele confesionale chiar numai
de ameninţătore a devenit situaţiu- Asociaţiunei, nu ne temeam, că comitetul
greu canon omorul, uciderea etc. Că, de pentru-că sunt confosionale se privesc şi
nea în capitala Chinei; apoi se mai central se va abate dela spiritul conclusu
yede, cât de mult ţin amintitele pu lui său din 12 MaiG a. a. unde nu, atunci circulara d-lui ministru nu timbrâză de „antipatriotice", de „cuiburi
teri europene, ca trimişii lor să nu Aflăm însă acum, spre cea mai dure- (jice absolut nimic solid şi serios în acest duşmănose statului" şi pentru a căror sus
enunciament al său; căci cuvântul „moral", ţinere statul nu are nici măcar un crucer
se depărteze din Peking, unde se răsă ^surprindere a nostră, că in şedinţa ca noţiune generală, este un ce fârte re la disposiţie din budgetul său — repet: în
petrec marile evenimente. dela 6 Octomvre st. n. curent comitetul cen-
lativ. Politica militantă d. e. încă ’şl are tr’un asemenea stat, tote aceste vederi tre-
Furia revoluţiunei este, după tral a decis cu mare majoritate, ca „moralul" său, care permite temniţă, ştreang, bue să fiă nimic alta, decât — cel puţin
soirile, ce sosesc, ne mai pomenită. să ceră dela guvernul unguresc sub- apăsare, schingiuire, şi ’tâte astea convin — „principii piezişe", condamnabile şi dău-
Cei din partida reformelor sunt într’un venţiunea oferită Asociaţiunei. de minune acestui „moral"; anarchiştii în nâse peste măsură chiar pentru „morala
mod grâznic persecutaţi. Cu sutele Mărturisim, că nu ne-ar fi venit nici şişi încă ’şl au „moralul" lor, „principiile bisericesaă".
ei sunt decapitaţi, puşi în ţâpă etc. decum a crede, că a fost posibil, ca comi piezişe" încă; ba chiar „bestia" Luccheni
