Page 102 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 212 -1898.

Congnia preoţilor catolici» se declare asupra timpului, când va înainta Peste tot 4is, broşura, din punct de tul şi externatele secundare, âr 2316 în
Astădî, în 10 Octomvre c., s’a întrunit la spre desbatere proiectele privitore la regu­ vedere al înţelepciunei politice, stă jos sub şcolele profesionale Dintre elevii înscrişi
o şedinţă în Budapesta comisiunea regui- larea unilaterală a pactului, deore-ce acum nivelul mediocrităţii, şi autorul ei pare a fi
în număr de 17415, s’au înscris: 9968 ’n
colară pentru regularea cougruei catolici­ e mai pe sus de orî-ce îndoială, că proiec­ fost anume pus de Unguri să le facă re­ liceele clasice; 4264 în gimnasiile clasice;
lor, sub presidiul metropolitului Samassa tele pactului nu vor trece neschimbate clamă în străinătate de-oparte, âr de altă
2524 în liceele şi gimnasiile reale; şi 659
din Agria. Semi-oficiosul „Nemzet" cjice, prin „Reichsrath". A mai 4is Polonyi, că parte a înfrica pe cei din Viena cu fede­
în seminare.
că acostă comisiă va avâ să ducă în depli- în cestiunea cuotei guvernul unguresc să ralismul, de care tremură Maghiarii atât
nire afacerea cougruei catolicilor, care încă portă laş, pe când cei din Viena cer ridi­ de mult. Un furt în ministeriul de finance. Iu
dela 1885 este în curgere. In şedinţa de carea cuotei pentru Ungaria. — Banffy răs­ Chiar nici foile uagnrescl mai de prima Septemvre a. c. au fost transportate
acum i-se va presenta prin consilie­ punse, scăpând nisce cuvinte, cari au iritat sâmă nu-i dau prea mare importanţă, cel la ministeriul de finance din Budapeşta
rul ministerial Dr. Timon Akos, ca re­ mult oposiţia. El dise, că în anumite îm­ mult vorbesc despre ea, ca despre un lucru mai multe lăcjl încărcate cu timbre vechi
ferent, un raport asupra resultatului de prejurări cuotă se pote urca. Comisiunea un­ ce ’i gîdile plăcut pe Maghiari. pentru documente, cari cu acea 4* eşiseră
pănă acum al lucrărilor. Comisiunea, pe gară crede posibilă şi drâptă o urcare din us. pilele acestea însă, când au fost
basa acestui raport, va avâ să hotărască pănă la 31'9%. — Cu astfel de discusiunl deschise lăzile pentru a constata, dâcă nu­
asupra diferitelor cestiunî, precum este Ges­ seci şi fără nici un rost a trecut întrâga SOIRILE DILEI. mărul şi valârea timbrelor e în oonsonauţă
tiunea patronatului; fundaţiunile şi venitele şedinţă, pănă când la urmă s’a finit cu ) cu consemnarea alăturată la ele, s’a aflat, că
stolare; regularea parochiilor greco catolice, hotărîrea, de a-se amâna desbaterile pe — 28 Septemvre v. lipsesc timbre în valore de 80,000 fl. Scopul
precum şi hotârîrea, de-a se face regularea Vineri. acestui furt n’a putut fi altul, decât ca ho­
Fundaţiunea canonicului A. Pop Liviu.
cougruei şi faţă cu Ardealul, ori nu. Va ave ţul să schimbe vechile timbre cu altele
In ce privesce atitudinea guvernului Decedatul canonic din Lugoş, Andreiu Pop
mai departe să îngrijâscă de procurarea nouă, ceea-ce în Budapesta se pâte face
unguresc faţă cu proiectele pactului, „Nem- Liviu, care era cunoscut în viâţă, ca un bărbat
sumelor necesare pentru salarisarea preoţi­ zet" dice, că cei din „Reichsrath" sciu cu generos şi darnic, a întemeiat o funăaţiune pănă în Novembre. Se presupune cu sigu­
lor. In privinţa acâsta este aprâpe defini­ toţii, că aceste proiecte s’au făcut în urma de 5000 fi. pentru diecesa Lugoşului şi o ranţă, că hoţul este a-se căuta între per-
tiv botârît de-a se întrebuinţa: 1) fondul sonele din ministeriul de finance. S’a în­
unei învoieli prealabile între cele două gu­ funăaţiune de 5000 fi. pentru stipendii. Fun-
religionar; 2) o parte din venitele bunuri­ ceput cercetarea.
verne, luând angajamente împrumutate pen­ daţiunea de-a doua a lăsat’o în administrarea
lor episeopesci; 3) subvenţiunea dela stat.
tru respectarea principiilor depuse în ele. capitulului metropolitan din BlaşiU. Andreiii
RepartiţiunI asupra credincioşilor catolici Dâcă vre-un factor din parlamentul austriac Alegere de rector în laşi. Vineri s’a
nu se vor face pentru scopul acesta, 4^°® va călca acele principii, guvernul unguresc Pop Liviu s’a născut în comuna Bărei din făcut la Iaşi alegerea rectorului Universi-
comitatul Coşiocnei, în 1816. Teologia a
„Nemzet". tăţei. Au candidat d-nii N. Oulianu. A.
îşi va ţină de datorie, a aplica disposiţiu- învăţat’o în Blaşifi şi după absolvare a fost Xenopol şi Caraiani, directorul bibliotecei
nile regulării unilaterale. numit profesor de retorică la gimnasiul universitare. D. Oulianu, care a obţinut 24
Lupta în jurul pactului. Ameninţarea lui „Nemzet" face o cu- de-acolo. Şi astădî mai esistă, 4i°e „Uni­ de voturi, a fost reales. D. Xenopol a în­

riâsă impresiune mai ales acum, după-ce rea", cuvântarea latină, cu care el ca pro­
(„Reiclisratli“-ul. — Comisiunile pentru cuotă. — este constatat, că Banffy se legă cu mâni trunit 22 de voturi, âr d. Caraiani 17
Parlamentul ungar. — Atitudinea guvernului un­ fesor de retorică a întâmpinat pe episcopul voturi.
şi cu piciore pe pact. Dovadă pentru acesta
guresc). rutean Gaganecz, când acesta a mers la
este şi aceea, că Banffy nu e străin chiar Blaşih, ca comisar în procesul episcopului Nenorocire. „Lasă’n pace, ce nu-i al
După prima cetire a proiectelor pac­
nici de gândul, de a se învoi la un provi- Lemeny. In 1898, isbucnind revoluţia, el tău, că te frige, fătul meu". Proverbul a-
tului în „Reichsrath“-ul din Yiena, a urmat
soriu de 2—3 luni, pentru-ca proiectele a trecut în România, de unde s’a întors cesta se potrivesce fârte bine individului
Vineri în 7 Octomvre trimiterea proiecte­
pactului se potă trece prin desbaterea par­ în 1850, dâr nefiind deschise şcolele din Florea Sârbu din Braşovul-vechili, care
lor în desbaterea comisiunei pactului, care
lamentului vienes. Blaşiîi, a fost numit profesor la gimnasiul Marţi, săptămâna trecută, suindu-se într’un
se compune din 48 membri. Acestă comi-
rom. cat. din Şimleu, âr de aci a trecut la nuc străin, oa să-şi ia nisce nuci, rupân-
siune, va ave la rândul său, să desbată în
gimnasiul r. cat. din Sibiiu. Mai târdiu fu du-se o ramură de sub el, a cădutjos, şl-a
a doua cetire proiectele pactului.
Austria în anul 2000. numit capelan castrens, în care calitate, rupt piciorul şi i-a sărit un ochiii dela loc.
Intr’aceea în parlamentul din Viena
Pe piaţa broşurilor de sensaţie politice ajungând la Praga, a studiat la universita­ Răniiul zace acum în spitalul orăşenesc.
continuă desbaterile. In şedinţa dela 7 Oc­
a apărut de curând din pena unui prusian tea de aici filosofia. După aceea a fost nu­
tomvre s’a desbătut asupra proiectului de Celebrul violonist George Enescu — 4Le
cu numele Probus, o broşură întitulată mit protopop în Săeărâmb şi de aci cano­
lege despre salarisarea servitorilor de ofi­ „Opinia" din Iaşi — a plecat la Sinaia, fiind
„Eiiclcbliclc auf Osterreich im Jahre 2000 . nic în Lugoş la 1857, unde a lucrat cu zel
u
cii, şi tot în aceeaşi şedinţă s’a luat deci- chemat de Majestatea sa Regina. D-l Enescu
Broşura acesta a apărut la Otto Wigand la prosperarea tinerei diecese.
siunea, ca desbaterile comisiunei pentru în timpul şederei sale în Iaşi, a făcut la
din Lipsa şi se ocupă de crisa, ce dom-
pact să fiă publice. Cine e mai darnic? Asupra acestei conservator musică timp de câte-va ore,
nesce adl în Austria. E scrisă din punct
In şedinţa dela 7 Octomvre a depu- teme s’a iscat o interesantă discuţie între în mijlocul unui cerc restrîns, compus din
de vedere prusesc, vrând să arate asupra Unguri şi Jidani. Discuţia s’a început în d-nii Oaduela, Socianu, Mezzeti şi tatăl
taţiunei austriace pentru cuotă, s’a luat do-
pericolelor, ce ameninţă germanismul din tînărului artist. A cântat de rost la piano
cisiunea, ca să se câră dela Ungaria, la „Egyetârtâs", unde s’a susţinut, că pentru
împărăţia austriacă de cătră sistemul fede- monumentul răposatei împărătese - regine, compunerile sale proprii, printre cari şi ce­
cheltuelile comune, o cuotă de 56%- Deci-
ralistic, spre care tinde guvernul de a4l, 11
siunea acesta a şi fost comunicată de că- cele mai mari şi mai multe sume le-au lebra „Simfonia naţională , precum şi mai
care s’ar fi aliat cu clericarii şi Slavii pen­
tră preşedintele deputaţiunei, conte Scliân- contribuit Jidanii şi băncile, pe când cei multe bucăţi de ale marilor musicanţî. Toţi
tru a nimicii domnia germană. au admirat talentul estraordinar al tînărului
horn, preşedintelui deputaţiunei ungare pen­ 300 de magnaţi şi alţi 300 de metropoliţî,
Pseudonimul autor Probus, după-ce episcop!, abaţi şi canonici, în ale cărora artist, atât ca esecutant, cât şi ca compo-
tru cuotă, Coloman Szell, care totodată a
schiţâză formarea Austriei, vorbesce în ca­ sitor. înainte de a-se despărţi, d-l Enescu
fost avisat, că nu se pote stabili diua întru­ mâni se află uriaşele domenii, au rămas în­
pitol! separaţi despre Cehi, Poloni, Ma­ a arătat recunoscinţa sa pentru d-l Oaudela,
nirii deputaţiunilor în Budapeşta, deore-ce dărăt cu contribuirile. La acâsta observă
ghiari şi Germani, apoi despre crisa de care acum 10 ani a stăruit cătră d 1 Enescu
raportorul austriac Dr. Beer este bolnav. „Alkotmâny", că băncile în cea mai mare
Se dice însă, că mâne, Marţi, deputa adî, despre o închipuită catastrofă viitore parte se îmbogăţesc cu banii creştinilor, şi tatăl, ca să trimită pe fiul său în străină­
ş. a. El face apel la Germani şi Maghiari tate. Acum 10 ani, Enescu pe când n’avea
ţiunile se vor întruni totuşi şi vor începe prin urmare banii contribuiţi de ele sunt
să şl dea mâna, ca să trântescă pe Thun, decât 7 ani, a fost adus de tatăl său în
desbaterile verbale încă în acea 4i- bani creştini şi nujidovescl. Dintre archie-
cum odinioră Andrassy, ve4l Domne, a Iaşi, pentru a-1 înscrie la conservator. D-l
Pretensiunea Austriacilor, oa Ungaria rei au contribuit unul 5000, altul 2000,
să contribue la cheltuelile comune cu 38% trântit pe Hohenwart. Dâr acâsta s’o facă altul 1000, dâr fiă care din ei a contribuit Oaudela esaminând, a găsit, cu totă supă­
cu mare zor, căci de nu, Germania nu mai rarea ce i-o produsese o necuviinţă a tînă­
a iritat nespus de mult pe cei din Peşta. mai mult, decât ministrul preşedinte şi soţii
pote conta pe alianţa Austriei şi pacea de rului candidat, că copilul are disposiţii ge­
„Urîtă comedie jocă Austriacii cu noi — săi, şi mai mult, decât băncile, dâcă contri­
adî va fi turburată prin veleităţile de stă­ niale şi a insitat pe lângă tată să-l trimită
îşi dic ei; vrâu cu orî-ce preţ se urce buirile acestor din urmă vor fi socotite în
cuotă, deşi bine sciu, că nu este suflare de pânire ale Slavilor peste monarchie. proporţiunea membrilor din direcţiuni. în străinătate Copilul Enescu a făcut cu
om în Ungaria, care ar primi aşa ceva". Probus e îndrăsneţ în conclusiunî. El acea ocasie măestrului Oaudela observaţia,
In seminariu! teologic archidiecesan
Piarele unguresc! se jură pe cer şi pe pă­ dice, că Germania se va vede în urmă si­ d n Blaşifl se află în anul şcolar curent că nu ţine bine arcuşul. Caudela l’a tratat
:
mânt, că pretensiunea acesta se face nu­ lită a sări în ajutorul fraţilor ei de sânge de obraznic. Enescu şi acum îşi amintesce
mai cu scop de-a zădărnici pactul, pe care din Austria, va păşi la un pact secret cu 44 alumnl înmatriculaţi, dintre cari 41 din durârea ce i-a produs asprimea d-lui Cau­
archi-diecesă, âr 3 din diecesa Lugoşului. dela. La începutul lui Octomvre Ieşenii
Austriacii nicî-odată nu l’ar fi luat în Rusia şi Italia pentru împărţirea Austriei,
Din numărul total al alumnilor, sunt în­ vor avâ ocasia să admire pe Enescu într’un
serios. dându-se Ţarului Galiţia şi Constantino- scrişi pe cursul al IV-lea 12, pe al 111-lea
Tocmai pe când se făcuse cunoscut polul, âr Italiei Tirolul. Periculul acesta 8, pe al Il-lea 12 şi pe cursul I 12. Anul concert. După acâsta marele nostru artist
s’ar pută delătura numai atunci, dâcă par va pleca la Paris, ca să mai lucreze încă
Ungurilor pretensiunile, ce le ridică Aus­ şcolar s’a început Luni în 3 Oct. n., spune
triacii, dieta din Peşta se întruni ârăşi în tidele germane se vor uni între sine, âr „Unirea". un an sub direcţia lui Manenet.
şedinţă (8 Octom. n.). Şedinţa acesta a fost Maghiarii ar da ajutor Nemţilor pentru a-şî Galeriă de portrete la universitatea din
o adevărată comedie. La ordinea dilei era redobândi hegemonia în imperiu. Numărul elevilor la şcdlele din Româ­ Bucurescî. D-l rector al Universităţei Grig.
pusă alegerea unui vice-preşedinte şi a doi Vorbind în special despre Unguri, au­ nia. Ministerul român al cultelor şi instruc­ Ştefânescu, a luat iniţiativa să propue for­
membrii în comisiunl, între cari şi sluga torul dice, că ei nu se mai sparie adl de ţiunei a întreprins o lucrare statistică asu­ marea la Universitate a unei galerii de
plecată a lui Banffy, Csolcăn Jânos, ca o separaţiune de cătră Austria, „având în pra situaţiunei generale a elevilor şi ele­ portretele tuturor profesorilor încetaţi din
membru în comisiunea instrucţiunei (!). S’a vedere honvedimea bine instruită şi mij- velor din şcolele secundare ale statului, la viâţă ai acelei Universităţi, iniţiativă, care
desfăşurat insă o discusiune pasionată asu­ locele economice". Insă, dice tot el, pănă finele anului şcolar. Din acâstâ lucrare re- a fost aprobată şi de consiliul special al
pra ordinei de di a desbaterilor, pe care acum nu li-a succes Maghiarilor a forma sultă, că în anul şcolar 1897—98, s’au în­ decanilor. In consecinţă d. Ştefânescu s’a
dieta n’a stabilit’o nici pănă a4l. Preşe­ statul naţional unitar maghiar. Când le va scris, în şcolele secundare ale statului, un adresat la familiile profesorilor în cestiune,
dintele făcu propunerea, ca camera să-l fi succes acâsta, adecă contopirea şi asimi­ număr de 21766 elevi, din cari 17414 băeţl ca să dăruâscă Universităţei acele portrete,
împuternicâscă, să convoce şedinţă, când va larea Românilor, Croaţilor, Sârbilor şi şi 4341 fete; dintr’aceştia, s’au retras în sâu cel puţin să i trimâtă ultima fotografie
afla de bine. Deputaţii din stânga şi stânga Slovacilor — ţinta politicii lor, atunci ei cursul anului 2660, din cari 2115 băeţl şi a răposatului, după care Universitatea să
estremă nu voiră să primâscă acestă pro­ pot să se separeze fără de nici o temere, 545 fete; au fost eliminaţi 582, din cari facă portretul in uleifi. La acâstă invitare
punere, ci mai mulţi din ei cerură guvernu­ fir că le va succede, aduce de pildă 526 băeţl şi 56 fete; au fost promovaţi a răspuns deja d-na Petrescu, dăruind bus­
lui să se declare asupra timpului, când co­ franţuzirea Germanilor din Elsaţia-Lotha- 9055, din cari 6995 băeţl şi 2060 fete; au tul în marmură al soţului său Dini. Petrescu,
misiunea pentru pact îşi va fini lucrările. ringia (!) şi pe Scoţieni, cari au devenit rămas corigenţi 5769, adecă 4787 băeţl şi fost profesor la faoultatea de sciinţe. D na
Ministrul Banffy se încurca cu ei în vorbe, Englesî. Greu le va fi Ungurilor — 4'°e 982 fete; au rămas repetenţi 3700, adecă Francudi a promis portretul în uleiă al
însă c’un aer atât de persiflant, încât irită mai departe — fiind-că Românii şi Sârbii 2992 băeţl şi 708 fete. Din aceeaşi lucrare, soţului său, Epam. Francudi, fost profesor
pe kossuthiştl. Folonyi luă în urma acâsta înclină spre regatele vecine român şi se vede, că din numărul total de 4351 fete la facultatea de litere. D-l C. Boerescu a
la frecuş pe Banffy şi ceru guvernului să sârb etc. înscrise, 2035 au fost înscrise în interna­ dăruit portretul fratelui său V. Boerescu,