Page 103 - 1898-09

Nr. 212—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

fost profesor la facultatea de drept. Tînă- — dâcă posibil va fi — în ce mod s’ar speranţa într’un regim de blândeţe, liber­ conservărei materialului, al repeZiciunei,
rul Vlădoscu a trimis Universităţii portre­ pută ajunge la o desarmare generală. Con­ tate şi fericire. Ea pare a fi un răspuns ni­ precisiunei şi al principiilor tactice. Er
tul părintelui său Dr. Vlâdescu, fosţ pro­ ferinţa contra anarchismului, convocată de merit în primul rend guvernului prusesc, administraţia răsboiului a mai realisat pe
lângă acâsta o însemnată economie prin
fesor la facultatea de medicină. Fraţii Gogu Umberto I, va hotărî, ce e de făcut în mod care tocmai contrarul a dispus, apoi tutu­
întrebuinţarea obuselor armate cu focose
44
au trimis fotografia fratelui lor G. Gogii, practic şi imediat pentru a-se distruge bu­ ror acelor guverne din „civilisata Europă,
cu durată pentru tragerile anuale. S’a ob­
fost profesor la facultatea de sciinţe. D. ruiana rea, care se numesce anarchism. cari pentru a sugruma orî-ce dreptă aspi- ţinut aceeaşi precisie şi înlesnire în obser­
avocat C. Boerescu c}ice într’o scrisore a- raţiune, recurg la glonţ şi sabie. varea loviturilor, pentru aceleaşi mijloee
Călătoria împăratului Germaniei
dresată Rectorului Universităţii între al Rusia că acum a doua dovadă lumii, de regulare a tragerei fusante cu aceste
în Orient. O scire importantă sosesce din obuse, ca şi pentru şrapnele.
tele:. „Mă folosesc de acâstă ocasiune în ce direcţiune trebue să progreseze sta­
Berlin. împăratul Wilhelm a renunţat, ca
pentru a arăta sincera şi adânca mea re- tele şi guvernele moderne. După propune­ Astfel, fără ca artileria nostră să fi
în marea sa călătorie în Orient, să cerce­ sacrificat ceva din mijlooele ei de instruc­
cunosciuţă, atât consiliului universitar, cât rea de desarmare, ea vine cu indirecta pro­
teze şi Egiptul. Prin acesta renunţare, tim­ ţie, administraţia răsboiului a câştigat mult,
•şi d-tale personal, care aţi luat nobila ini­ punere de a nu-se puşca si tăia în carne căci economia realisată anul acesta asupra
pul petrecerei lui în străinătate se scurtâză
ţiativă d’a onora memoria profesorilor, care viie, atunci, când pote câte-va cuvinte în­ costului muniţiilor, ce se alocă anual pen­
cu trei săptămâni, şi pe la finea lui Noem-
prin talentul, caracterul şi patriotismul lor, ţelepte şi spuse cu blândeţe ar fi de-ajuns tru tragerile regimentelor de câmp, se ci-
vre se va afla deja ârăşl la Berlin, undo
•au contribuit la ridicarea prestigiului Ro­ pentru liniştirea poporului turburat, şi încă frâză la mai bine de 150,000 lei.
va deschide în personă „Reichstag“-ul. — S’au putut deci conserva în deposite
mâniei. Nu mă îndoesc, că acest nobil de cele mai multe ori turburat prin măsuri
încât pentru partea politică a călătoriei, muniţiunl costisitore, cu efecte sdrobitore,
exemplu va fi imitat, şi că se va adopta barbare şi reacţionare.
foile din Germania pun mare preţ pe yisita indispensabile în timp de răsboiă.
acelaşi mijloc de a-şl exprima recunoscinţa Aici ni-se pare la loc a înregistra
ce o va face Wilhelm Sultanului în Cons-
de cătrâ tote instituţiunile nbstre publice, observaţia nimerită a unei foi unguresc!,
tantinopol. Aceste foi esprimă părerea, că
faţă cu bărbaţii, cari în timpul vieţii au că nici ministrului Perczel — mai marele N E C R O L O G . Subscrişii, cu inima
împăratului îi va succede a influinţa asupra
adus servicii patriei pe tote terenurile ac­ gendarmilor unguresc!, faimoşi prin neu- frântă de durere aduc la cunoscinţa tutu­
Sultanului, să-şi schimbe politica lui şovăi-
44
tivităţii sociale . manitate şi cruclime. — nu i-ar strica să ror rudeniilor şi cunoscuţilor, că iubitul lor
t6re de pănă acum. Cu alte cuvinte, să se
înveţe ceva în scola ministrului rusesc de fiu, tată şi cumnat Vasiliu Olteanu, advocat
Sosirea divisiei de mare a flotilei ro­ arunce în braţele Germaniei.
răsboiă. archidiecesan, astăZl la 3 ore d. a. în anul
mâne în portul Gaiaţî. Asupra sosirei divi­ al 56-lea al etăţii şi-a dat sufletul în ma­
siei de mare a flotilei române în portul Ultimatul în Gestiunea Cretei, pe nile Creatorului său. Rămăşiţele pământesc!
Galaţi, diarul „Galaţii publică următorele care l’au adresat Portei Rusia, Anglia, Fran-
14
cia şi Italia, cuprinde, în resumat, următb- ale scumpului răpausat se vor aşeZa întru
amănunte: întâia a venit vasul-amiral Eli- Nou a b o n a m e n t
rele puncte : 1) Depărtarea a tot felul de sperarea înviării, Duminecă în 9 a. c. la 3
sabeta, însoţit de două torpilore şi de avi-
trupe turcescl regulare, său iregulare; 2) la ore d. a.,"în cimiteriul comun.
surî, făcând serviciul de comunicaţie; a-
Ocuparea provisorie a insulei prin trupe
poi bricul Mircea, urmat de canonierile internaţionale; 3) Rechiămarea tuturor func­ Gazeta Transilvaniei Rugaţi-vă pentru el!
Griviţa şi Sborul. Inorucişătorul Elisabeta B l a ş i ă , 7 Octomvre 1898.
ţionarilor civili şi militari turcescl şi înlo­
ancorând la locul obicinuit, în dreptul va­ Cu 1 Octomvre st. v. 1898 Sava văd. Olteanu mamă; Elena şi
cuirea lor prin funcţionari numiţi de cătră Vasilie, fii; Traian Stoia cu familia, Cor­
dului Baealbaşa, în mijlocul Dunărei, bri­
marile puteri; 4) Marile puteri iau asupra se deschide nou abonament, la care nelia Oonrad n. Stoia cu familia, cum­
cul Mircea a trecut înaintea lui, canonie-
lor îndatorirea, de a apăra şi scuti pe mu­ invităm pe toţi amicii şi sprijini­ nată şi cumnaţi.
rele Griviţa şi Sborul au ancorat în urma
sulmanii din Creta contra atacurilor even­ torii foiei nâstre. — Aurora Spariosu din Uzdin a ră­
vasului-amiral, în linie, âr torpildrele au
luat posiţiunile în babordul Elisabetei. După tuale ale creştinilor; 5) Se vor da tot fe­ Preţul abonamentului: posat în 5 Octomvre n. o. în etate de 16
ancorarea vaselor, a urmat obicinuita pa- lul de favoruri acelor MohamedanI, cari Pentru Austro-Ungaria: ani. O jălesc întristaţii părinţi Uie şi Anas­
vor să emigreze; 6) Instituirea unui guvern tasia Spariosu, Dusan şi Mihail Spariosu,
radă-salut între comandanţii bastimentelor
autonom sub protectoratul marilor puteri. pe 13.30. a.33. ............................. 12 ca fraţi.
-flotilei din port, precum şi schimbul visi- pe şese I13.30.1 © f i .
telor de rigore între comandantul vaselor In fine numirea principelui grecesc George, pe trei I13.33.1. 3fl- — Din Câmpiă ni-se anunţă decoda­
mostre şi comandanţii fregatei ruse Bsesuapc ca guvernator-princiar, sub suzeranitatea Pentru România şi străinătate: rea d-nei Emilia Peciei, soţia d-lui Gustav
Sultanului. In scurt se va vede, decă aceste
şi a canonierei englese Cocatrice. Peciei, întâmplată la 25 Sept. v. în etate
sunt punctele adevărate ale ultimatului. pe 13.30 a30 ................... -IO fraoocî
Cununiă. D-l Ioan Bus, absolvent de pe şese li3.aoî............................... 20 „ abia de 32 ani. Pă răposata o jălesc în­
•teologie, şi d-ra Rosalia Ciuleau se vor cu­ Americanii în Cuba şi Porto- pe trei I13.301 . . . . . I O , , tristatul soţ, cu trei fiice şi doi fii ai săi.
Iiico. Pănă când se va încheia definitiv Fiă-le ţărîna uşdră !
nuna în 18 Oct. n. în biserica gr. c. din Abonarea se pote fiice niai nşor
Băbenî. pacea cu Spania, Statele-Unite menţin pe prin mandate postaSe.
picior de răsboiii 185,000 de omeni. Din Administraţiunea
u
„Foia pentru toţî , despre care o altă aceştia 40,000 vor ocupa Cuba, 35,000 Fi- „Gazetei Transilvaniei”. D I V E R S E .
44
foiă din BucurescI, anume „Foia Populară , lipinele şi 25,000 Porto Rico. Spaniolii eva- 0 damă voalată hoţă. S’ar crede, că
anunţase, că ar fi încetat, — continuă de-a cueză Porto-Rico repede, aşa încât săptă­ e vorba de dama voalată din afacerea
.apâre, ca şi pănă acum, sub direcţia d-lui mâna acesta nu se va mai găsi acolo pi­ Dreyfus. De astă-dată însă e vorba de o
Dumitru Stancescu. Nr. 42, de Sâmbătă, a cior de soldat spaniol. In Cuba însă eva­ Resultatul pulberei fără fum. damă voalată, care pungăşia lumea diu
apărut cu un cuprins variat. Abonamentul: cuarea merge mai încet. Comisarii spanioli 11 trenuri. In trenul accelarat dintre Viena-
1 lei 50 bani pe an. au ridicat numărbse obiecţiunî contra mă­ „ Voinţa Naţională publică următo­ Varşovia s’a ivit următorul cas: Intr’uu
rele amănunte asupra resultatelor întrodu-
surilor de evacuare, der totuşi în cele din compartiment de clasa Il-a se aflau două
cerei pulberei fără fum în esereiţiile de tra­
urmă au cedat. Cer însă şi acum să li-se dame şi un domn, care veniau din Yiena.
Revistă externă. gere ale artileriei române:
permită, ca termin da evacuare, 31 Decem-
Tragerile de instrucţie şi răsboiă din La o staţiune mică se urcâ o damă voalată
vre, pe când Americanii cer, că pănă la anul acesta s’au terminat deja la trei bri- de-o esţremă eleganţă, avend cercei de
Două conferenţe internaţionale.
Două conferenţe internaţionale sunt anun­ 30 Noemvre evacuarea să fiă terminată. gădl de artilerie, şi resultatele au fost forte brilante. Ea vorbea perfect franţuz •'sce şi
ţate pentru lunile imediat urmâtore : aceea Americanii din insulă fac deja pregătiri satisfăcătdre. nemţesoe. In mână avea un buchet de rose,
pentru primirea trupelor americane. S’a anunţat deja la timp, că anul pe care-1 scăpase la intrarea în vagon.
a desarmărei generale, a cărei iniţiativă o
acesta se pregătea artileriei o înaintare pe
are, după cum se scie, Ţarul Nicolae al calea progresului, prin întrebuinţarea pen­ Domnul se plecâ imediat şi-l ridica. Dama
doilea, şi aceea contra anarchiştilor, al cărei tru prima oră în tunuri a pulberei fără voalată împarte atunci în trei părţi bu­
Un ucaz rusesc umait.
iniţiator e guvernul italian, seu, după cum fum, fabricată la pulberăria militară dela chetul şi distribue roşele tovarăşilor de
se afirmă, însu-şl regele Umberto. Oare este Ministrul rusesc de răsboiii a dat un DudescI, în cartuşe studiate de acest sta­ oălătoriă. Se începu apoi o convorbire forte
biliment. S’au făcut acum experienţe cu
şansa de reuşită a acestor două conferinţe ordin cătră tote autorităţile militare şi po- vie, dâr dama nu ridica voalul, deşi se
acest fel de pulbere, şi conclusiunile obţi­
internaţionale, în care e vorba a-se desfiinţa liţienescl, în care le îndrumeză, cum să în­ nute sunt destul de convingătore: făcuse întuneric. Toţi adormiră în spre
un rău forte vechili: răsboiul, şi un rău trebuinţeze arma pe timpul turburărilor. 1) Pentru aceleaşi calităţi balistice sâră şi dama voalată părea, că dorme mai
forte recent: anarchismul violent? Răspun­ Ordinul acesta stă în absolută contrazicere ale tunului s’a întrebuinţat o încărcătură de bine decât toţi. După trei ore, una diu
sul la acâstă îndoită întrebare nu numai cu porunca, ce a dat’o guvernul prusian pulbere fără fum cu / mai mică, decât domne se deştâptă şi înmărmurită observă,
2
3
că nu p6te fi dat pe de-a-’ntregul, der nici câte-va dile mai înainte organelor militare cea pănă în present. că verigheta şi două inele de brilante i-au
măcar cu aproximaţie, înainte de convoca­ şi poliţienescl din Prusia, şi care a făcut 2) Yariaţiunile iuţelei iniţiale dela o fost scdse de pe deget. Ea comunica acesta
lovitură la alta fiind cu / mai mici la
2
rea şi ţinerea congreselor respective. Ces- mult sânge rău asupra prusieniler. 3 tovarăşilor de călătoria, şi toţi controlară
pulberea fără fum, decât la pulberea ne-
tiunile sunt atât de complexe, factorii cari Ordinul guvernului prusesc dispune, grâ, precisiunea tunului s’a mărit cu atât busunarele. Domnului, unui proprietar anu­
întră în joc atât de diverşi, încât nici chiar că armata şi poliţia să folosescă glonţ şi mai mult. me Rumschitzky, i-a furat dbmna voalată
30,000 ruble, şi celei-lalte domne i-s’a furat
iniţiatorii nu pretind a fi găsit panaceul, sabie cu ocasia turburărilor de popor. Uca­ 3) Obosela tunului şi afetului s’a mic­
care pote duce la cele două resultate do­ zul ministrului rusesc dispune tocmai con­ şorat cu */ , ceeea ce constitue un avan- asemenea punga. S’a telegrafat imediat în
2
44
tagiu nu numai pentru conservarea mate­ tote părţile şi îu Nicoleff (Rusia) „hoţa
rite: desfiinţarea răsboiului şi înlăturarea trarul. El dice, că armata şi poliţia să pro-
rialului, der chiar pentru repediciunea tra- a fost prinsă. E o bandă bine organisată,
anarchismului. S’a recunoscut în totă întin­ câdă cu cea mai mare cruţare faţă de po­
gerei, de-ore-ce reculul tunului este mic­
derea şi adâncimea lor cele două rele, din por, şi glonţ, ori tăiş de sabie sâ nu folosi că şorat cu V . care de luni de Zile comite în trenuri cele
2
44
mari decurg în mod necesar mai multe al­ nici-oăată. Pentru motivarea acestei măsuri, 4) Artileria în posiţie de tragere, nu mai îndrăsneţe tâlhării. „Hoţa prinsă con­
tele. Odată recunoscute, s’a dat o formulă ministrul rusesc de răsboiă pune în vede­ va mai fi văzută dincolo de câte-va sute ducea banda şi este un 6re-eare Wasiloff
acestei convingeri. Şi odată convingerea rea autorităţilor militare şi poliţienescl ade­ de metri, din causa lipsei de fum. Milemau, care se îmbrăca perfeet’ântocmai,
esprimată, s’a recunoscut necesitatea de a-se vărul, că ostaşul este în primul rend chiămat 5) Tragerea mai multor baterii în ca cea mai elegantă femeiă. S’au gă3it mai
grup se pote considera, ca posibilă tot- tote obiectele furate. Au mai fost arestaţi
proceda de urgenţă şi în mod practic la de-a apăra poporul, şi nici n’ar corăspunde
dâuna, ne mai producând un nor de fum, şâse complici, la cari s’au găsit juvaericale
.găsirea căilor şi mijlbcelor proprii de a demnităţii militare de a ataca poporul near­
care împiedecă vederea punctelor de că­
înlesni înlăturarea celor două pacoste de mat, mai ales când nu-i nevoe decât de dere, sâu spargerea proectilelor, de unde în valore de 65,000 ruble.
■cari sufere omenirea eivilisată. Atâta tot. câte-va cuvinte înţelepte şi esprimate cu resultă o înlesnire în regularea tragerei şi
In ce privesce partea cea mai arclătore a blândeţe, pentru-ca poporul se nu se de­ înlăturarea jeuei, ce bateriile îşi ocasionau SW* Domnii abonenţi, cari încă
reciproc, când vântul alunga fumul în lături. nu şi-au reînoit abonamentul, s6
problemei, anume, a găsi trebuitorele mij- dea la turburărl.
6) Interiorul ţevei e totdâuua curat, binevoi<$scă a-1 reînoi neamânat,
loce practice, nu e nimic fixat. Conferin­ Măsura acâsta umană şi într’adevăr
şi ast-fel nu e nevoie, ca în trecut, a se ca s6 nu li-se întrerupă regulata
ţele — decă se vor ţinâ — vor avă să co demnă de vecul luminilor, în care trăim, procede, după câte-va lovituri, la şterge­
■ordoneze părerile, să emită principii gene­ este considerată pretutindeni, ca un înce­ rea ţevei. espedare a diarulni.
rale, să indice procedura. Conferinţa con­ put fericit al tînărului Ţar Nicolae II de-a In resumat, s’a câştigat enorm pentru Administraţiunea
44
vocată de Ţarul Nicolae II-lea va decide nasce în milionele supuşilor săi credinţa şi tunurile actuale din punctul de vedere al „Gazetei Transilvaniei .