Page 11 - 1898-09

Nr. 192—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

din străini, a devenit maghiară, şi a iubit Blasfemiă smi-oficială. piarul maghiar 17 Septemvre n., trebue să se amâne de-o- de cji au putut pune capăt acestei petre­
u
pe Maghiar. însetam după o mamă, şi ea semi-oficial „Magyar Ujsag , într’un articol camdată din causa doliului pentru mortea ceri, de unde fiă-care, cu mic cu mare,
mamă ni a fost. Ou încredere fiescă am de fond scris din incidentul morţii împără­ împărătesei-regine Elisabeta. Celor ce au plin de dulci reminiscenţe s’a depărtat.
aruncat în sufletul ei de mamă ancora spe­ tesei-regine, dice între altele: „Să nu în­ cumpărat bilete, li-se reîntorce suma după Felx.
ranţelor nostre. Nici odată în ea nu ne-am cerce a ne mângâia nimenea, căci aici nu redarea lor în librăria W. Hiemesch.
înşelat. Pentru noi Maghiarii numai acum mai e mângâiere... Paharul s’a umplut:
Cost şi cuartir pentru băieţi şi fetiţe
se începe adevărata viaţă de orfan. Numai Dumnedeu pote si îndrepte picatul,
se pot căpăta la o bună familiă românâscă Nr. 24257—1893.
u
„Cine va mai vorbi pentru noi, cine ce Va sivîrşit în contra nostră . Cu alte cu­
din loc, având tot-odată şi o îngrijire deose­
ne va sprijini acolo, unde interese de pu­ vinte, Dumnecjeu a păcătuit în contra „na- I n v i t a r e .
bită. A-se adresa: Strada Castelului (Burg-
tere portă lupta una cu alta ? Cine ne va ţiunei" şi de aceea e dator să-i dea satis-
gasse) Nr. 14, etagiu. Majestatea Sa, îndurătorea Nâstră
lua partea în acea atmosferă, unde senti­ facţiune. „Alkotmâny", luând notă de acestă
Regină, a că(jut la 10 Septemvre a.
mentele inimii nu obicînuesc a ft puse în blasfemiă, esclamă: Dumnedeu să ierte
c. victimă unei ucideri viclene la Ge­
scafa cumpănii ? — Nimeni! Cea mai mare acestor păgâni, căci nu soiu oe scriu!
pierdere a nosiră este. Nu mai putem conta Concertul d-nei Irena de Vladaia neva.
Faimosul „complot" al naţionalităţilor In urma acestui doliu am onore,
acum pe nimeni, ci numai pe propria-ne în Haţeg.
din Ungaria, în care fantasia bogată a dia- pe basa ordinului Ilustrităţei Sale dom­
putere... Simţim, că lovitura ni-s’a adresat
riştilor unguri a vîrît şi pe d-nii Take lo-
n o v e ; cfilele de încercări pentru noi vor Haţeg, 12 Septemvre 1898. nului comite suprem Michail Maurer
nescu şi N. Filipescu, e desminţit adl de de Urmos c. şi reg. camerar, cu data
urma .... Aprope în t6tă diua cetim prin dia-
u
tote marile diare străine, a căror bună cre­ de 11 Septemvre a. c. Nr. 612 a con­
u
„Budapesti Hirlap : ...„Când toţi ne rele nostre raporte despre viaţa socială a
dinţă a fost înşelată. Etâ ce cetim în voca pe onoraţii membrii ai munici­
erau duşmani la Viena, regina Elisabeta unui, sâu celuilalt ţinut locuit de Români;
„Neue Freie Presse" cu data de 7 Sep­ piului Braşov la
învăţa unguresce. Şi când bărbatul ei purta aprope cjilnic se vestesce cu bucuriă reu­
temvre st. n. „Am amintit şi noi despre
Tăsboiii, ea veni cu copilaşii săi la Buda- şita unei, sâu celeilalte petreceri românescl; adunarea generală estraordinară,
soirea cjiarului „Magyarorszâg", care spu­
peşta. Unguresce a crescut pe Rudolf şi pe Ma- rar ni-se dă însă ocasiunea de a putâ fi ra­
nea, că mai mulţi representanţl ai naţio­ care se va ţine în 15 Septemvre la 10
ria Yaleria şi a ajutat regelui, lui Andrassy portori ai unui concert plin de adevărată
nalităţilor din Ungaria, printre caii şi Ro­ ore antemeridiane, în sala cea mare
şi lui Deak să încheie pactul. Cea mai fru- artă, cum a fost concertul reuniunei ro­
mâni, s’au întrunit la Karlsbad pentru a a casei magistratului Braşov.
mosă din răsbătorile vieţii sale, a fost mâne de cântări din Haţeg, arangiat în 8
se consfătui asupra unei acţiuni comune în
aceea, când în biserica lui Matia i-s’au Septemvre st. n. cu concursul d-nei Irena Singurul obiect al adunărei:
contra Ungariei. De ore-ce numitul diar
atins umerii cu corona St. Ştefan. Ea nici unguresc numără printre participanţi la de Vladaia, primadona operei din Bucu- A eternisa memoria Majestâţii
în doliu nu şl-a uitat de noi şi cu noi îm­ acestă adunare şi pe d-nii Take Ionescu'şi rescl, al d-nei pianiste A. Scrob şi al d-lui Sale prea înalte şi a da espresiune
preună a plâns la catafalcul lui Deak... baritonist Anastasie Petrovid, foşti membrii
N. Filipescu, ca representanţl ai Români­ printr'o adresă celei mai adencî con-
Când trebuia câştigată pacea între naţiune ai Operei naţionale din Bucurescl.
lor, fostul ministru român d-1 Take Io- dolenţe a municipiului Braşov.
şi rege, îşi lua de mână soţul şi de cea­ nescu ne râgă să constatăm, că d-sa nici­ Concertul s’a început, în presenţa unui
laltă mână pe fiii săi, naţiunea ... public forte număros, la ârele 8y în hote­ B r a ş o v , 11 Septemvre 1898.
14
2
odată, atât anul acesta, cât şi în trecut
lul „Mielul de aur" cu piesele: „Din de­ Dr. Frideric Jelcel,
u
„Peşti Naplo : .. .„Tot s’a împlinit, ce n’a visitat Karlsbadul, seu vre-o altă sta­
părtare" şi „O brumă a dat", esecutate de vice-comite.
ni-a promis, 40 ani înainte, privirea ei ţiune balneară din Boemia, şi că din acestă
corul mixt al reuniunei nostre de cântări.
plină de speranţe. Avem Ungariă liberă şi causă naraţiunea participării d-sale la adu­
Corul a fost bine instruit, prin ur­
independentă, avem constituţie maghiară, narea din Karlsbad este o invenţie gro-
mare şi mult aplaudat. Ca întotdeuna, aşa ULTIME SOIRI
avem rege constituţional maghiar, avem tescă“.
şi de astă-dată, spre cea mai mare bucu­
naţiune maghiară iubitore de libertate şi
Nuntă de aur. D l Locotenent-Feldma- rie a nostră el a dat viuă dovadă, că e Geneva, 18 Septemvre. Ac}! di-
leală. Tote acestea înainte cu 40 de ani nu
reşal Bernhard Dobler, care ne este bine
le aveam .. . Provedinţa ni-a dat’o nouă la înălţime. Laudă gentilelor domnişore şi minâţă la 7 Ore a sosit aici trenul
cunoscut şi în plăcută memoria din tim­ domni, laudă îndeosebi dirigentului Cornel separat de curte, care va duce la
atunci, când eram desperaţi de viitorul
pul când a funcţionat ca colonel în oraşul Popovid, care necruţând nici timp, nici os- Viena cadavrul împărătesei. Rămă­
nostru. îndată după prima ei visită la noi,
nostru, şi-a serbat erî, Luni, dimpreună cu tenâlă, la tote ocasiunile numai fală şi şiţele pământesc! ale asasinatei au
cătuşile au început să ni-se lărgescă, pen-
stimata sa soţiă nunta de aur. Cu oca-
•tru ca peste 10 ani să cadă de pe noi şi să mândriă ni-a făcut. fost binecuvântate ac}!. N’au luat
siunea acestei rare festivităţi i s’au adresat parte decât preoţii şi representaaţii
devenim liberi. De atunci începând chiar Au urmat apoi celelalte puncte din
din Braşov mai multe felicitări, la cari ne curţii.
şi cele mai esagerate speranţe ni-s’au îm­ program, cântări solo şi duett, esecutate
asociăm cu totă sinceritatea şi noi.
plinit. împăratul austriac s’a încoronat de de amabila primadonă, d-na Irena de Vla­ Geneva, 18 Septemvre. Judele
rege maghiar şi dinastia-Habsburg a înce­ Banffy se face interesant de un timp daia, şi mult simpaticul domn Anastasie Pe­ de instrucţie a ascultat ac}! din nou
put să se simtă ca acasă în Ungaria.... încoee prin „descoperirea" a tot felul de trovid, ambii acompaniaţi la pian de d-na pe atentator. El declară, că tot-deuna
De aceea las’ să îmbrace doliu capitala atentate, ce s’ar pune la cale contra lui. A. Scrob. s’a însufleţit de ideia anarchismului.
Ungariei. Ea pentru noi toţi & trăit şi este Acum din incidentul atentatului din Ge­ ’Mi-e peste putinţă a descrie îndestu- El nu arată nic! o părere de rău
morta nostră a tuturor" ... neva, s’a răspândit alaltăerî soirea în Viena, lirea publicului ascultător; ’mi-e imposibil asupra criminalei fapte, ce a comis.
In felul acesta scriu tote foile ungu­ şi încă în forma cea mai hotărîtă — cum a scote îd relief entusiasmul, însufleţirea Antverpen, 13 Septemvre. Se
ar
resc! fără deosebire. rjice un ch din Peşta — că contra lui generală, ce a erupt în cele mai frenetice adeveresce scirea despre atentatul
Banffy s’a făcut un atentat. Prin cine şi aplause. Mă mărginesc a spune numai atât,
prin ce, nu se spune. Dâr se constată cu sa­ că bina, din ce era decorată, a fost şi mai contra tinerei regine a Holandei
Wilhelmina, încercat înainte de în­
SOIRILE BILEI. tisfacţie patrioticescă, că scirea despre acest mult împodobită cu florile aruncate de pu­ coronare. Regina făcea plimbări că­
î nou atentat nu se adeveresce şi că Banffy, blic, er d na primadonă Irena de Vladaia
—- 2 '14) Septemvre. care s’a dus la Yiena, se simte destul de a primit un prea frumos buchet, pe a că­ lare cu trei dame de curte şi c’uu
servitor în juiul castelului Soestdyk.
Adunarea extra-ordinară a congrega­ bine, mai ales acum când nu-1 mai supără rui primură naţională strălucea inscripţia: In drum un individ scose un revol­
ţiei comitatului Braşov, care fusese convo­ pentru moment crisa pactului şi oposiţio- „Artei române. Inteligenţa română din Haţeg“. ver şi puşcă de trei or! asupra
cată pe diua de 20 Septemvre din inciden­ nalii din dietă. Esecutarea tuturor punctelor stă mai
reginei, pe care n”a nimerit’o;
tul morţii împărătesei-regine, se va ţinâ sus de ori-ce critică.
„Statuă reginei". Sub titlul acesta glonţul însă a atins fruntea şi bra­
deja mâne, în 15 Septemvre st. n.. la 10 „Peşti Napld spune, că în cercurile depu­ Mare efect a făcut d-na Vladaia — ţul unei dame dintre cele trei. Aten­
u
6re a. m. A se vede invitarea, ce o pu­ taţilor din Peşta s’a pornit mişcarea de a pe lângă „2? bacio , în care trilele pătrun- tatorul a fost prins. El s’a mărturi­
u
blicăm mai jos. eternisa prin' o statuă memoria împărăte- dătore şi-au ajuns culmea, — cu composi- sit anarchist. Scirea despre acest
soi-regine Elisabeta. S’a pus în circulaţie ţia-i proprie „Cdsul afurisit", prin care a atentat a tost ascunsă pănă acum,
Parastas pentru baronul Urs. In bise­
o listă de subscripţii şi s’a adunat deja o dovedit adevăratul său talent musical. Vo- ca să nu se turbure sărbările înco­
rica română gr. cat. din Sibiiu încă s’a
sumă însemnată. cea-i sonoră, musica-i binepotrivită a pus ronării.
serbat Dumineca trecută un parastas pen­
în uimire pe fiă-care asistent.
tru odihna sufletului vitezului grăniţer, a f Dr. Vasaty. Din Praga se anunţă,
eroului dela Lissa, baron David Urs de Mar- că acolo a răposat cjilele trecute distinsul Nu mai puţin efect a făcut d-1 Petro- l i i t e r a t u r ă .
u
gina. Parastasul, după cum raporteză „Tri­ deputat ceh Dr. Vasaty, cunoscut ca orator ▼icl cu „Mândruliţa dela munte , încântâm- In Tipografia „A. Mureşianu" a apă­
buna", a fost oficiat de d-1 protopop I. V. de frunte în delegatiunî, unde adese-orl a du-ne cu farmecul vocei sale. rut „învăţăminte din viaţa Metropolitului An­
Mussu, asistat de preoţii Arsenie Bunea, susţinut cu energie şi causa naţionalităţi­ Punctul ultim a fost „Fântână cu trei dreii! Şaguna, vorbire ocasională de Andreiu
u
secretarul fundurilor grăniţerecl, şi Nic. To- lor nemaghiare. Decedatul a lăsat peste isvdre , esecutat de corul mixt al reuniu­ Bârseanu, profesor". Preţul unui exemplar
gan, capelanul parochiei gr. cat. din Si­ 30,000 fl. pentru scopuri culturale. nei de cântări, cu care după sgomotâse 10 cr., trimis cu posta 12 cr. Broşura cu­
biiu. Intre alţii, a fost de faţă din partea aplause şi urări de „Să trăâscă", partea prinde 32 pag. format octav mic. Cei-ce
Flotila română. Cetim în „Timpul":
grăniţerilor şi d-1 căpitan în retragere C. musicală s’a sfîrşit. doresc a-şl procura acâetă broşură preţiâsă
Bastimentele flotilei nostre de răsboifi, în-
Stezar, vice-preşedintele fondurilor grăniţe- Er acum nu pot să nu-mi esprim din tote punctele de vedere, o pot avâ dela
crucişâtorul „Elisabeta" şi bricul „Mircea"
rescl, cum şi d-1 căpitan Şandor de Viştea mulţămita şi pe acestă cale acelor domni Administraţia „Gazetei Transilvaniei", ori
din divisia de mare, în cursul evoluţiuni-
etc. După săvîrşirea parastasului, o parte hăţeganî, cari însufleţiţi în special de arta delalibrăria Ciurcu, Braşov, pe lângă tri­
lor în largul mărei au visitat porturile
din public a visitat mormântul eroului, română, er în general de tot ce e româ­ miterea preţului amintit.
bulgare Burgas şi Varna, unde s’a făcut
care se află tocmai lângă zidul bisericei, nesc, ni-au causat prin angagiarea aminti­
marinarilor noştri o forte frumosă primire.
alăturea cu mormântul lui George Bariţiu ţilor artişti momentele cele mai plăcute, Proprietar: Bir. Aurel MîweşlaMBs»
La Varna ofiţerii bastimentelor nostre au
-şi nu departe de cel al lui Papiu Ilarian. momente pline de fericire ; nu pot să ră­
fost obiectul unei deosebite atenţiuni din Redactor responsabil: fâregoriss Maior.
Mormântul baronului Urs e împodobit cu mân dator cu esprimarea recunoscinţei în­
partea A. S. Regale principele Bulgariei,
un frumos monument. Din mijlocul crucei tregului public din Haţeg şi acelor domni,
care a visitat cu de-amănuntul vasele ro-
de petră albă răsare o negră ghiulea de cari ni-au dat prilegiu de-a asculta ceva
mânescl, invitând pe ofiţeri la dejun, în
•tun, pe care baronul o adusese dela Lissa frumos, ceva sublim şi înălţător. Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
splendida sa reşedinţă de vară de lângă
şi care în acea luptă era să-i stîngă viâţa, După concert a urmat joc. Nu mai
Varna. Populaţiunea, ca şi ofiţerii bulgari, IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
cădând tocmai la piciorele lui. Erî, Marţi, mică a fost aici animaţia. Iţi făcea deose­
s’au asociat la acâstă căldurosă primire fă
s’a serbat în aceeaşi biserică încă o litur- bită plăcere să privescl veselia tinerimei, Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
cută marinarilor noştri.
giă pentru sufletul baronului. Atât paras­ care făcea să atragă chiar şi pe bătrâni specialişti dela facultatea de medicină
tasul, cât şi liturgia s’au săvîrşit din ordi­ Concertul cântăreţei de operă Irena de în joc, aşa că nu mult trecu şi rivalisau din Viena.
nul Consistoriului din Blaşiu. Vladaia, care avea să se ţină Sâmbătă, în bătrâni şi tineri în chiochiturl. Numai ciorii 4AAAAAAAAAAAAAA#'\iJ