Page 13 - 1898-09
P. 13
RED ACŢIUNEA, „gazeta** iese în icare ţi.
iaministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe săse luni
6 TI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Dumineci S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe ş6se
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătdrele Birouri de ununoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augenfsld & Emerloh Lesner, afara şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. Inlam- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl i. Usbmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu A N U L L S I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 193. Braşov, Vineri 4 (16) Septemvre.
„Anarchismul n’are patriă." mult mai uşor să fiă sugrumat şi a-şî vărsa necazul asupra bieţilor
stîrpit între marginele ei. Der aşa Italieni, dintre cari cei mai mulţi
Este o fatalitate, ce trebue se el este pretutindenea, în Francia, sunt părinţi de familiă, parte mare,
întristeze şi se indigneze pe fiă-care ca şi în Spania, ca şi în Elveţia etc. cum am 4i > supuşi austro-ungarî?
s
Italian de bun simţ, că şi de astă- şi lucreză în ascuns la distrugerea
Guvernele statelor mar! îşi bat
dată cel ce a comis atentatul din culturei generale. Circularele Consistor iilor române,
capul de mult de a găsi o modali
Geneva, care a produs cea mai du- E forte trist, prin urmare, că Am amintit erl, că din incidentul
rerosă aensaţiă în tbtă lumea cultă, tate, cum s’ar pute pune stavilă anar-
din incidentul dela Geneva s’au chismului. In urma atentatului dela asasinării din Geneva, Consistoriul archi-
este de nascere Italian. Asasinii pre
putut petrece în Laibach, Triest, Geneva, aceste guverne sa ocupă diecesan din Sibiiu a dat o circulară cătră
şedintelui Carnot şi ai şefului con
Sebenico etc. în Austria, şi acum în din nou şi eu îndoită îngrijire de clerul bisericei române gr. or. din Archi-
servatorilor spanioli au fost, precum urmăşipelaFiume, în Ungaria, nisce diecesâ, prescriind în ce chip să se mani
seim, asemenea Italieni. împrejura grava cestiune a sugrumărei sectei
escese crude în contra Italienilor, anarchice în Europa şi abia au pu festeze doliul pentru tragica morte a îm
rea acesta, că anarchismul se recru-
mai ales din partea poporaţiunei tut ajunge pănă acuma la constata părătesei regine.
teză mai ales dintre Italienii fără
slovene şi croate de pe-acolo. Este rea, ca ar trebui să se ia măsuri Aflăm acum, că şi Consistoriul metro
mijidee de esistenţă, carî pribegesc fbrte justă indignarea pentru crima politan din Blaşiu a luat în şedinţa sa dela
prin streinătate, a făcut pe unul din comune internaţionale în contra or-
monstruosă a lui Luccheni ; însă ce ganisaţiunei internaţionale anarchiste. 12 1. c. măsurile de lipsă pentru a da es-
cjiarele de frunte din Roma se scrie
are fapta acestuia de a face cu pacî- presiune doliului pentru marea pierdere, ce
un articul fdrte amărît despre decă nicii şi muncitorii lucrători italieni Stând astfel lucrul şi fiind aşa a îndurat’o augustul nostru suveran şi po-
derea morală şi crassa nesciinţă în din localităţile numite? Ce vină au de grea combaterea cu succes a porele lui credinciose. S’a dipus ca pănă
classele de jos ale poporului italian anarchismului, este o adevărată ne
ei, că criminalul dela Geneva, care în cliua îmormântării să se tragă clopotele
Cu t6te acestea nu i-a venit în bunia a crede, cum fac escedenţii
prin îndrăsnela sa şi prin lipsa sa dela tote bisericile în fiă-care (fi şi se
minte nici unui om cu judecată, ca din Laibach, Triest etc., că prin de-
de orî-ce simţ uman a pus în ui facă parastas. Etă un pasagiu din circula
se arunce vina pentru sălbaticul monstraţiunî violente contra Italie
mire tătă Europa, este de origine rul Oonsistoriului din Blaşih:
atentat sevîrşit în contra împărate- nilor nevinovaţi de pe-acolo s'ar
italian? „In acest moment de grea înceroare,
sei-regine Elisabeta asupra Italieni pută răsbuna crima dela Geneva,
Este sciut, că în amintitele oraşe lealitatea nostră neclintită moştenită dela
lor seu chiar a naţiunei italiene. Nu ori pune chiar stavilă anarchismu
tiăesc în număr mare Italieni, cari părinţii şi străbunii noştri, ne îndâmnă pe
pote fi făcut responsabil un popor lui ucigător şi distrugător.
sunt supuşi austro-ungarî. Cum vin toţi să dăm espresiune viuă simţămintelor
întreg pentru crimele unor indivizi,
aceştia să fiă persecutaţi de conlo Rătăcirile escedenţilor din Car- nostre de adâncă durere pentru întâmpla
ai căror creerî au fost infectaţi şi
cuitorii lor pentru fapta lui Luc niolia şi Istria, şi sălbatica lor pur rea înfricoşată, care a aruncat în doliu în
înveninaţi de doctrine periculose,
cheni? tare faţă cu conlocuitorii italieni nu trega casă domnitore şi pe tote poporele,
supte mai mult în contactul cu strei- er pietatea isvorîtă din credinţa nestrămu
nătatea şi cu plevea ei; nu, mai Este fărte trist, 4i ceiri > ba mai păte fi scusată nici prin provocarea tată cătră Majestatea Sa prea induratul
ales un popor, care are. atâtea me mult, un semn al sălbătăcirei sim la sentimentele lor dinastice, căci
ţurilor, că s’au putut comite atacuri aceste sentimente nu le dă voiă de-a nostru împărat şi rege apostolic, ne face
rite pentru cultura şi civilisaţiunea
şi escese atât de regretabile în con fi nedrepţi şi a maltrata pe alţii ne să împreunăm şi noi rugăciunile nostre
veacului.
tra acestor Italieni. In Laibach au vinovaţi. Er antagonismul naţional, fierbinţi cu rugăciunile tuturor poporelor
Aberâţiunile simţului omenesc,
fost aşa de mari escesele, încât în ce-i desparte de Italienii din acele monarchiei pentru odihna sufletului ador
ce s’au putut constata faţă cu în-
tot oraşul au trebuit să se sisteze ţinuturi, nu pote pleda, decât nu mitei în Domnul împărătese şi regine şi
drăsneţii asasini, despre cari vor
tote lucrările de clădiri şi c|i mai în contra lor, făcând, ca să fiă pentru-ca Domnul Dumnezeu [să întărâscă
ua
bim, nu derivă din stările bolnâvi-
şi ndptea patrule militare traverseză şi mai vinovaţi. cu mângăerile sale cerescl inima părintâscă
ciose locale, ci dela băla socială, ce u
s’a estins în mod înspăimântător mai stradele. Numai cu ocasiunea unui Nu acâsta e calea, ce păte duce a augustului nostru monarch .
Din circularul Consistoriului archidie-
ua
0
mult seu mai puţin asupra întregului singur atac, în c}i d 12 1. c., au la delăturarea răului celui mare, ce cesan din Sibiiu estragem următorul pa
fost răniţi nu mai puţin, ca 9 Ita
continent european. se lăţesce ca o cangrenă tot mai sagiu :
lian!. In Triest au trebuit să se facă
A avut deci mare dreptate acel mult, ci numai o fraţescă înţelegere „La durerea prea bunului nostru pă
arestări cu sutele şi la mulţi dintre
bărbat de stat italian, care a efis, şi apropiare între popăre păte să rinte, la durerea Consistoriului, convinşi
că „anarchismul nu are patria . Şi cei arestaţi s’au găsit revolvere şi pună capăt odată anarchismului fără suntem, se alătură clerul şi poporul din
11
stilete. Asemenea au trebuit să se
tocmai pentru aceea băla acâsta a patriă, precum şi multor altor pa- archidieeesa nostră transilvană, care între
facă arestări în comuna croată Su-
veacului, care a început a 8e arăta time rele, ce împedecă şi ameninţă virtuţile cardinale cetăţenescl la locul prim
sak, aprope de Fiume.
acum în mod epidemic, este atât de mersul liniştit al culturei şi libera a pus totdeuna lealitatea cătră tron şi pa
gravă şi ameninţătore pentru întrega Se scie, că îd acele părţi ale desvoltare a popărelor lumei. trie, alipirea necondiţionată de dinastie *.
1
societate, fără deosebire de grani monarchiei ndstre, Slovenii şi Croaţii A dl am primit şi circularul dat de
ţele etnice şi geografice. Decă anar trăesc fdrte rău cu Italienii. Der 6re cătră Consistoriul gr. cat. din Lugoş cătră
chismul ar avă patriă, atunci ar fi era acesta momentul potrivit pentru întreg clerul diecesei. Prin acest circular
FOILETON OL „GAZ. TRANS.** Alt moment, care lâgă strict pe Ro Apoi pi-acea zâmă dragă, secuent ) observată în anumite forme şi la
1
mânii braşoveni de cei din sudul Dunării, O botez ghin, şi o bagă anumite cuvinte. Acesta e principalul fe
e limba lor, cu particularităţile ei deose In o scorbură întinsă nomen bătător la urechiă al graiului bra-
Câte-va reflexiunî bite şi neobicinuite, care tocmai din pri Cu bete d’alun încinsă, şovenesc; şi tocmai acest fenomen formâză
asupra originei Românilor braşoveni. cina acâsta a fost une-orî ridiculisată. De-aci mere o borâsă, caracteristica principală a unui întreg grup
Aşa d. e. Anton Pan, voind să-’şl Ce îi efi cărjmăresă etc. etc. dialectal al Românilor din Balcani, al gru
06
De
rîdă de graiul braşovenilor, le pune în pului dialectal sudic. Românul neaoş braşo
N i c o l a e S u l i c ă . (Anton Pan. Povestea vorbii. Bucu-
gură următorul dialog provincial despre vân conjugă d. e. astfel verbul „mă duc“ :
rescl 1852 t. 1. p. 115 — 6).
— Urmare. — falsificaţi unea vinului. măc, teci, săce, necem etc. măceam, teceai
Am citat aceste câte-va versuri, nu
Der coincidenţe şi mai caracteristice — „Măi soţe, văzt-ai tu ghie?** mai ca curiositate. E evident, că Anton etc. Acelaşi cas întru tote ideutic îl avem
u
aflăm în obiceiurile, ce se practică la nuntă, — „Am văzt, măi , (fise „şi-o miie“. Pan aici confundă graiul Românilor bra şi la Românii din Balcani aparţinători gru
pe cari a-le înşira aici ar fi prea înde — „No, da cum îi? de-ai văzt, spune!" şoveni cu graiul celor de pe ţâra Citului. pului sudic dialectal (Weigand. Olympo-
lungat. — „Da au îi, măi, v’o minune? Românii braşoveni, şi anume Trocarii, nu Wlachen pag. 101; Aromunen II. pag.
Pe lângă aceste coincidenţe de carac De n’ai văzt, cred pot să-’ţl pară. vorbesc întocmai aşa. Românul din Scheih 846 Sg.).
ter etnografic, mai trebue să relevez un No mă, să-ţi spun, cum îi dară. (fice „văzt“ şi „ghine**, încolo tote cele Coincidenţe forte instructive aflăm
însemnat moment antropologic: tipul Ro Ii albă şi stenehişoră, lalte sunt particularităţi ale dialectului de apoi la fraseologiâ. Aşa d. e. Românul braşo
mânilor braşoveni, care pune mai pe sus Răscăcânată la s6re“. pe ţâra Oltului. vân, întocmai ca şi cel Macedonân, adese
de ori-ce îndoială originea lor românâscă. — „No minţi, tu, că n’ai văzt ghine; Şi tocmai forme, ca „văzt** (văclut), ori aplică frasa „mi-se face** în sens de
Statură mijlocie şi robustă, piept puternic, Să-ţi spun io, cată la mine: „căzt" (căclut), aşa-dâră aceste forme sin „mi-se pare**, precum bunăoră „mi-se fă
cap unghiular, fruntea scundă, sprîncene Ghia aea-i pi un deal pusă, copate formâză una din particularităţile ca cea în vis** (îmi părea în vis) etc. etc.
stufose, cu un cuvânt idealul unui legio Tot eu ţepi pin ea împunsă, racteristice ale dialectului trocăresc, cu atât 2
) Sporadic obvine ici şi colea câte o
nar — etă tipul Românului braşovân. Ace Şi cochile, voinici tună mai vîrtos, cu cât sincopa ) e în mod con- formă sincopată, ca „văzt** şi în alte părţi,
l
laşi tip întocmai îl aflăm la grupul sudic Poma ei, de i-o adună,
(vecjl colecţiunea de poesii poporane de
al Românilor din Balcani. (Weigand, Wla- Şi supt chiciore împarcă, *) Căderea unei vocale între 2 con Theodorescu şi Jarnick-Bârsan), dâr nu con-
cho-Meglen, XXIX). Să-i cure zâma, o calcă. sonante. secuent ca la Braşoveni.
