Page 14 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 198—1898.

u
se dispune, ca în tote bisericele din die- „Acheillon a costat’o pe împărătesa sume — Acjl am cerut ţigară. Voiîi primi, pre crima blăstămată a lui Luccheni şi
cesă să se celebreze liturghie cu parastas forte mari. Avere mare în bani gata n’a ori nu? despre doliul adânc, ce a cuprins monarchia
pentru odihna sufletului augustei adormite avut nicl-odată împerătâsa. Apanajul anual — Acuşi vom vede! răspunse judele. austro-ungară. Voind să dăm o ogliudă a
în Domnul; şcolarii să asiste în corpore la făcea suma de 75,000 fl., pe cari dânsa îi Ucigaşul rămâne constant pe lângă situaţiei internaţionale, reasumâm urmă-
acele liturghii ; în cj>ua înmormântării şi a dăruia aprope toţi pentru scopuri de bine­ aserţiunea, că n’are tovarăşi. torele fapte petrecute în timpul mai recent:
jalnicei festivităţi să se ţină vacanţe. Cir­ facere.
Luccheni — nume fals. Afacerea Dreyfus a luat o întor­
cularul încheie astfel: „Şi rugâudu-ne, ve Înmormântarea. . sătură surprinejâtore. La 13 1. c. s’a dat pe
nerabill fraţi, la altarul Domnului pentru i ScirI sosite din Geneva susţin cu ho-
Viena, 14 Septemvre. In biserica Bur­ faţă, că preşedintele Republicei, Felix Faure,
odihna sufletului adormitei, cu căldură se ' tărîre, că numele adevărat al asasinului îm­
gului şi în cripta Capucinilor se fac pre­ părătesei-regine încă nu este cunoscut. „Luc este absolut contra revisuirei procesului
implorăm totodată dela părintele îndurări­
gătiri pentru înmormântare. ErI înainte de Dreyfus, şi în privinţa acâsta sprijiuesce
lor îmbelşugarea darului mângăitor peste clienF este un nume fals, pe care asasinul
amiadl s’a ţinut un consiliu în oficiul măes- întru tote pe ministrul de răsboih Zurhnden,
Prea înălţatul nostru Suveran, sfâşiat acum îl folosesce cu scop de-a dificulta autorită­
trului suprem de curte. După disposiţiile care încă e în contra revisuirei. In urma
a doua oră cu atâta crucjime întru cele ţilor descoperirea altor soţi de principii ai
de pănă acum, cadavrul împărătesei va săi. Asasinul, care susţine, că n’a învăţat acâsta se aştâptă cu mare încordare paşii
u
mai nobile ale inimei sale .
sosi mâne, Joi, la 15 1. c. sera 10 ore, ce-i va face ministrul-preşedinte Brisson.
Asemeni circulare au adresat cătră nici o măestriă, nu face nicl-decum impre
la gara de sud. Cosciugul va fi dus din Seim, că mai cailele trecute „Agenţia Havas“
clerul dieceselor lor şi Consistoriile dela siunea unui om de rând. Espresiunile lui
gară pe un car tras de 8 cai la Burg, şi sunt alese, e dibacii! în maniere şi nu se anunţase, că miniştrii sunt unanim pentru
Arad şi Caransebeş.
acolo va fi pus pe catafalc în biserică. vede a fi om prost. Chiar şi din modul revisuire, şi acum âtă că se descopere con­
Transportarea osemintelor. Vineri în 16 şi Sâmbătă în 17, marele pu­ îngrijat, cum îi place să umble îmbrăcat, trarul. Unele cjiare susţin, că pricina îu-
Geneva, 14 Septemvre. Rămăşiţele blic va pute privi catafalcul. înmormânta­ se conchide cu hotărîre, că asasinul face lăturărei revisuirei ar fi Rusia, care e com­
pământesci ale împărătesei-regine au fost rea se va face Sâmbătă la 4 ore d. a. Vi- parte din straturi mai înalte ale societăţii, de promisă în acâsta afacere, ba că colonelul
transportate adl dela hotel Beau-Rivage la giliile se vor ţine Luni în 19, misele de cum se afirmă, şi că documentele, prin Henry ar fi făcut cunoscuta falsificare, nu­
gara din Geneva, pentru a li duse la Viena iertare în 20, 21 şi 22 în biserica Burgului. cari îşi legitimâză numele de Luccheni, le-a mai pentru a abate prin acâsta bănuiala
cu trenul special de curte, ce a sosit aici. La ordinul expres al monarchului, doliul furat dela proprietarul legal al lor. Din faţă de Rusia.
Poporaţiunea oraşului a manifestat şi de de curte va ţine 6 luni. semnele de până acum se conchide, după-
Cestiunea Cretei se încurcă tot mai
rândul acesta doliul său într’un mod sim­ Viena, 14 Septemvre. La dorinţa Ma- cum spun soirile din Geneva, că Luccheni
mult. Guvernatorul interim Edhem-paşa a
plu, însă măreţ. Pe stradele, prin cari a jestâţii Sale monarchului, Suverana va fi este un vechiu student de medicină, născut în publicat starea de asediu şi statariul şi de
trecut cortegiul funebru, mişunau mii de înmormântată lângă moştenitorul de tron Forli, al cărui nume adevărat e Luigi Luc- atunci musulmanii părăsesc oraşul Oauea
omeni. Pe edificii erau arborate stindarde Rudolf. Spre scopul acesta se va delătura cliasi-Cassin şi care de origine este Jidan.
în massâ. Măsura acâsta însă nu dă admi­
de doliu, cari sub fior negru purtau co­ de lângă sarcofagul acestuia sarcofagul ar- ScirI de felul acesta au sosit şi în
raţilor nici o garanţie, fiind-că s’au convins
lorile Elveţiei şi Genevei. Cortegiul a pă­ chiducelui Carol Ludovic. Budapeşta încă de Duminecă, der n’au fost 0
cu ocasia măcelului din cjfi©! trecute, că
răsit hotelul la 8 ore diminâţa. înaintea lui Viena, 14 Septemvre. Este sigur, că date publicităţii, căci pănă acum s’au pă­ nici o încredere nu se mai pote pune în
mergeau jandarmi în ţinută de gală, după la înmormântare vor lua parte : împăratul rut a fi mai puţin verosimile. armata otomană şi în funcţionarii turci.
ei carul mortuar tras de patru cai, apoi "Wilhelm, regele Carol al României şi regii Admiralii au şi hotărît să roge pe guver­
două trăsuri încărcate cu cununi şi ârăşî Saxoniei şi Serbiei. Probabil, că regele Ita­
Nou candidat pentru cercul Iler nele respective, ca cei 15,000 de başibo-
şese trăsuri, în cari ocupau loc personele liei va fi representat prin principele de
manului. Seim, că comitetul săsesc îm­ zucl din Creta să fiă scoşi din insulă, au­
din suită. La cortegiu au luat parte 20 Neapol, er regina Angliei prin ducele de torităţile turcesc! să fiă înlăturate şi să se
preună cu cel unguresc din Braşov au pri­
trăsuri. Cortegiul a străbătut strada cătră Connaught.
mit să candideze, ca deputat pentru cercul numâscă definitiv un guvernator suprem.
gară în pas încet. Miile de omeni stăteau Lui „Times“ din Londra i-se telegra-
Convorbire cu ucigaşul. electoral al Hărmanului, pe secretarul de
pe delăturl muţi, cu capetele plecate şi stat lakabfîy, fostul fişpan al Caraş-Seve- fâză, că creştinii din Creta s’au adunat la
desvălite. Geneva, 13 Septemvre. Coresponden­
rinului. S’a şi dus o deputăţie să-i ofere un loc şi se pregătesc a năvăli asupra mu­
u
tul lui „Neue Preie Presse a văclut acll pe
Testamentul împevătesei-regine. acestuia candidatura. Intr’aceea a isbucnit sulmanilor. Atacul între ei şi musulmani se
ucigaşul Luccheni. Judele de instrucţie a aştâptă în tot momentul. Dâcă acâsta se
Viena, 14 Septemvre. Testamentul îm­ condus pe Luccheni pe coridorul închisorii. o mare nemulţumire între alegătorii saşi
părătesei-regine, care a fost depus la ofi­ Judele i-a dis: cu acesta candidatură şi cele două foi să va întâmpla în adevăr, atunci situaţia din
sescl din loc s’au luat la păr, organul „ver- insulă se va complica şi mai mult în lipsa
ciul supremului măestru de curte, a fost — Aşteptă Luccheni. CunoscI pe dom­
dilor“ susţinând, că cei din comitet cari de trupe suficiente a puterilor.
desfăcut Luni. Testamentul fu pregătit nul acesta?
vor s’alâgă un Ungur guvernamental, sub
pe timpul când Suverana se simţia rău. — Nu! După resboiu. In şedinţa dela 13
El este de cuprins scurt şi scris de însăşi — Unde ai fost în 30 August, când cuvânt, că aşa ar pretinde „pactul“ înche­ Septemvre a Senatului din Madrid s’a pe­
iat cu guvernul, sacrifică interesele naţio
mâna împărătesei-regine. Suverana a dis­ împărătâsa se afla în Territet? trecut o scenă sgomotosă. Senatorul Almenas
nale săsescl. Nemulţumiţi cu eandidarea lui
pus, ca castelul din Lainz se fiă al arehi- — Miercuri am lucrat la zidirea pa­ a fostjprovocat să numâscă pe acei generali,
lakabfîy, alegătorii saşi din Herman, Prej-
ducesei Maria Yaleria, âr cel din Corfu latului poştei. despre cari a dis, să-şî lege de grumarjl
mer şi Sânpetru au trimis erl o deputăţie
(„Achilleon“) al principesei de Bavaria Gi- — Mâna stângă ai folosit’o pentru cingătorea săbiei. Almenas a strigat: Bine,
la protopresbiterul evang. din Braşov
sela. Cât timp însă va trăi monarchul, fo­ comiterea crimei ? dâcă vreţi să sciţi, ei sunt Weyler, Blanco,
Francisc Obert şi i-au oferit în totâ forma
losinţa acestor două castele o va lua Ma- —- Nu, eu totdâuna mă folosesc de Primo di Rivera şi Cervera. Cuvintele lui
mandatul de deputat din cercul Hărmanu­
jestatea Sa. Intru cât la mortea împărăte­ mâna drâptă ; şi acum am înfipt pumnalul Almenas au provocat o mare furtună. In
sei-regine se va afla şi avere în bani, aceş­ cu acâsta mână. lui. Obert a declarat, că se pune la dispo mijlocul uriaşului sgomot preşedintele şi-a
siţie pentru causa naţională săsâscă şi că
tia sunt destinaţi pentru nepoţi. Impără- El isbucni apoi într’un rîs cu hohot sdrobit clopoţelul.
primesce candidatura. Acum organul vergilor
tâsa-regină a dispus, ca partea mai însem­ şi arăta, cum a comis crima. Tot în acea di camera din Madrid a
apelâză la alegătorii saşi, ca toţi să-şi dea
nată a averei sale în bani să fiă dată Eli- Judele l’a întrebat apoi, că ucis’ar fi, primit preliminarul de pace.
votul acestui candidat sas, cel dintâiă can­
sabetei, fiica prinţesei Stefania, văduva de ar fi putut, pe regele Umberto, ori pe Din Manilla vine o scire interesantă.
didat, care va fi ales ârăşî pe basa progra­
moştenitorului de tron. In testament se Crispi? Americanii au călcat condiţiunile stator:'te
mului săsesc.
fac părţi însemnate damelor de curte şi — Pe regele bucuros, pe Crispi nu. la capitulare, şi au năvălit asupra caselor
servitorilor. Privitor de obiectele de preţ, Crispi este un tâlbar. A furat 500,000 de private şi publice. Ei au pus mâna pe ofi­
w
juvaericale, Suverana a dispus deja de mult. lire. In locul lui, eu aşi fi furat mai mult. O lăiiiui •ire. piarul „Timpul din ciile publice, au pustiit archivele şi au
Câte-va luni înainte şi le-a vândut, şi suma Dinaintea hoţilor omul trebue să-şi desco­ BucurescI scrie în numărul său dela 3 (15) răpit din cassierii banii visteriei spaniole.
din vândare se urcă la mai multe milione. pere capul. Hoţ eu nu omor. Septemvre:
Din sumele acestea o parte se va folosi Rîse erâşl grozav. Acest cinism a „Piarul „Dreptatea“ de erl ne cere să
pentru adaptarea castelului „Acheillon“, er mişcat şi pe judele de instrucţie. Luccheni spunem numele personei, care a remis în SCiRILE DXLEI.
copie d-lui Take Ionescu cele două acte
restul se va împărţi între rudele princiare. întreba :
emanând dela guvernul unguresc, pe care — 3 fi5) Septemvre.
d sa le-a cetit în Cameră şi dintre oare
unul se pretinde de cătră „Voinţa Naţio Afară cu religia din şcolă! Foia un-
u
Cestiunea fiind în punctul acesta forte Etă încă câte-va reflexiunl. nală“, că este fals. gurâscă „Nâptanitok Lapja , care, după
interesantă, merită un studiu special şi de- Cronicele ) bisericei sf. Nicolae din „Satisfacem acâstă curiositate. cum se scie, se trimite şi şcolelor nostre
4
taiat comparativ-linguistic, ceea-ce voiţi Braşov datâză acâstă descălecare cu anul „Amândouă acele acte au fost remise confesionale cu de-a. sîla, într’un articol pu­
face cu altă ocasiune. Pentru scopul, ce 1392, âr ca motiv al emigrării aduc fo- în traducere românâscă, aşa cum le-a cetit blicat în nr. 35 din a. c. laudă în mod
în Camei ă, d lui Take Ionescu de cătră
ne-am propus de astă-dată, sunt de ajuns metea, ce ar fi isbucnit în patria emigran­ Prea Cucernicia Sa părintele Voina, pro demonstrativ disposiţiunile, ce le-au luat
cele câte-va frapante coincidenţe linguis- ţilor. Ocasiune fârte potrivită de a se sta­ topopul din Braşov. Americanii faţă cu insula Cuba îndată după
tice, ce le-am remarcat. bili pentru tot-deuna în Braşov, li-s’a ofe­ „Actele au fost remise d-lui Take ocuparea ei, eliminând numai decât religia
Der judecând cestiunea chiar cu to­ rit prin construirea bisericei negre săsescl, Ionescu cu prilegiul unei consultări asupra din şcole şi impunând limba englesă, ca
tul independent de Românii din Balcani, care, precum se scie, a durat 40 de ani. drepturilor bisericei Sf. Nicolae din Braşov studiu obligator. Totă tendinţa articulului
trebue să ajungem la conclusiunea originei In punctul acesta datele cronicelor româ- în contra statului român şi a mijlocelor din „Nâptanitok Lapja“ este îndreptată în
de a face să se respecteze aceste drepturi,
românescî a actualilor Români braşoveni, nescl consună cu datele cronicarilor saşi. „Prea Cucernicia Sa părintele Voina contra religiei, care ar dori să nu se mai
căci înainte de tote, admiţând fantastica (Va urma.) nu a cerut expres discreţiune d-lui Take propună în şcole, ba pâte ar vrâ chiar să
teorie a originii bulgăresc! a Românilor Ionescu, deşi pote a avut intenţia să o facă. fiă înlocuite şi ârele de religiune cu limba
ungurâscâ, ca ast-fel maghiarisarea să mârgă
braşoveni, cum s’ar putâ explica, că spiri­ In acâstă stare de lucruri d 1 Take Ionescu
tul limbei românescî s’a păstrat atât de cu­ mânâscă, asemenea nu-1 pote suferi graiul a credut, că face operă de dreptate socială mai repede. — Ei bine, o foiă ungurâscă,
braşovenesc, căci se rjice d. e. „oţ“, „am“. producând actele în Camera României“. care pe lângă alte infecţii ale sale mai
rat şi nealterat; cu alte cuvinte, cum s’ar
Etă der ce am înţeles mai sus sub spiritul face propagandă şi în contra religiei, mai
pute explica, că multe din legile fonolo-
genuin al limbei românescî. pote fi tolerată în şcolele şi în casele în­
gice, cari au presidat la închegarea limbei
4 ) Esistă mai multe, cari însă tote se Revistă externă. văţătorilor şcolelor nostre confesionale ?
românesc!, în graiul Braşovenilor sunt încă
par variante, seu copii ale unui singur ar- N’ar fi ore timpul să se facă demersuri
3
şi adl active? ) chitip. Una a fost publicată de Cogălni- Atentatul fioros din Geneva preocupă
ceanu în Dacia literară ed. 2. JaşI 1859 sub aşa de mult atenţiunea politicilor şi a gu­ seriose pentru a libera şcolele şi comunele
3 ) Aşa e d. e. trecerea lui o neac­ titlul: Gipa. Cronologia bisericei Scheiti., nâstre de sarcina de a mai susţinâ aseme­
centuat în u Din coronă (monetă) îţi face ce se dice Bolgarseg. O cronică manu- vernelor, încât cestiunile mari politice dela nea foi infecte ?
braşovânul „curunăL Sunetul „h“, care a scripticâ se află în archiva oraşului Bra­ ordinea cjilei au fost da câte-va cjile cu
perit deja în limba latină vulgară, şi prin şov, alta în archiva bisericei sf. Nicolae, totul înlăturate şi pressa europenâ n’a scris Limba şi literatura croată la univer­
urmare nu l’a avut nici vechia limbă ro- er altele în posesiunea academiei române. filele acestea decât aprâpe esclusiv des­ sitatea din Budapesta. Pănă acum limba şi