Page 15 - 1898-09
P. 15
Nr. 1.93 -1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
literatura croată, se propunea la universi cântă la „Arcadia" numai cântece naţio Drama din urmă, asasinarea împără Preţul: voi. I. 5 corone sâu 7 lei
tatea din Badapesta numai ca studiu ex- nale românescl forte gustate de publicul tesei, care fusese precedată de tragicul sfîr- pentru România ; ,vol. II. 8 corone sâu 10
tra-ordinar. Acum însă ministrul unguresc rus. D. Miloş Niţulescu, un violinist esce- şit al surorei ei, ducesa d’Alenşon, în in lei pentru România.
de culte şi instrucţiune publică a declarat lent, dirigâză orchestra română dela „Aqua- cendiul dela bazarul de caritate din Paris,
catedra pentru limba şi literatura croată rium" cu mult succes şi d. Sava Pădureanu culminâză viaţa de nenorociri sfăşietore a
ca catedră ordinară, fiind numit profesor d-1 concerteză într’o mare grădinâ-restaurant, bâtrânulni monarch. U L T I M E SOIRI.
Dr. Ed. Margalits, care a funcţionat şi de mai multă vreme. Musica româneseă le Suferinţele şi pierderile casei de Habs- Ziirich, 15 Sep. Conductul cu
până acum ca profesor extra-ordinar. E place fărte mult Ruşilor. burg în a doua jumătate a veacului nos cosciugul împărătesc a trecut pe aicî
caracteristic, că în hârtia, prin care profe
0 maşină de prins pureci. Cetim în tru, constituesc drama cea mai îngrozitâre erî după amâc}!, la 4 bre, în sunetul
sorul croat e numit profesor ordinar, mi u
„Patria : Compatriotul nostru d-1 S. Zu din câte a înregistrat istoria. clopotelor. S’au depus admirabile
nistrul accentuâză, că „catedra de limba grav, amploiat de finanţe în Yiena, ne tri Celelalte familii domnitore ale Eu cunun! pe cosciug. Multe dame au
şi literatura croată e de o însemnătate deo
mite spre publicare următorul avis intere ropei, n’au fost nici ele cruţate. E destul plâns.
sebită pentru de-a aduce în legături mai
sant : înainte de circa 2 luni făcui o des să reamintim asasinarea împăratului Alec- Geneva, 15 Sept. Luccheni a ce
intime pe cele două naţiunî“ (croată şi ma coperire din întâmplare; inventai mai bine sandru al II lea al Rusiei, mortea prema rut se fiă judecat de tribunalul din
00
ghiară). „De aceea“, cp mai departe mi 4is o maşină de prins purecă, care încă nu tură a colosului fisic Alexandru al III-lea, Luţerna, unde esistă pedepsa de
nistrul, „e cu totul îndreptăţită dorinţa, ca esistă până acuma. După construirea mea minat de o bolă crudă, starea precară a morte, der cererea sa, fiind nelegală,
limba şi literatura croată să fiă represen-
ea e unică în felul său. — Prin 2 săptă sănătăţii moştenitorului presumtiv al tro s’a respins. Cine! anarchiştî au fost
tată la universitatea din Budapeşta printr’o
mâni practicaih în conţinu şi dăduiă de un nului, pentru a vedâ, că familia domnitore arestat! ca complic!. Luccheni a
catedră ordinară şi prin acesta să se dea resultat mulţumitor. Persona n’are alta de a Rusiei nu e mai fericită. mărturisit, că e membru a) clubului
mai multă ocasiune tinerilor maghiari de-a
a face, decât a aşe4a noptea maşina în mij De-asemenea tragică la culme a fost anarchist în Lausanne.
cunosce limba şi literatura croată, âr tine locul odăiei, prin4endu-se ast-fel un număr durata şi sfîrşitul familiei Napoleon în
rii croaţi, cari studiâză în Budapeşta, să-şî Triest, 15 Sep. In Nabresina nisce
imens de pureci. Laicul va crede : bine, Prancia. Sloven! înarmaţi au atacat pe Ita
po ă cultiva în mod scientific literatura
f
dâcă dorm, cum de sare bietul purece dela In Spania mortea prematură a unui lieni.
şi limba lor maternă şi la universitatea din
sînul meu la maşină? Atracţiunea acesta e rege tînăr, în care ţâra punea atâtea spe Geneva, 14 Septemvre. La ac
Budapeşta". secretul meu reservat, pănă ce nu-ml voifi ranţe în urma unor desastre şi frământări tul tiansportării osemintelor împără
Regele şi Regina României în Elveţia. fi dobândit patentul! pe cât de inutile, pe atât de sângerose, tesei Elisabeta din hotel Beau-Rivage
pierderea coloniilor, durerea Regentei, care
Regele şi Regina României au părăsit Ră Temperatura în Bucurescî. După un pănă la gară, au asistat cel mai
vede ţâra în prăpastie şi corona tînărului
gazul, mergând la Rainach, în Elveţia. Ma- frig neobicinuit în luna August, de vre-o puţin 50,000 de bmenî. Ordinea a
jestăţile Lor sunt în cea mai deplină să trei dile, scrie „Timp.", avem în capitală ei fiiu ameninţată, sunt atâtea drame gro fost esemplară. Cortegiul ajungând
nătate. călduri forte mari. Marţi la orele 2 după zave, care arată, că fericirea e rară şi pu la gară, aici a întrat într’un cort
ţină în familiile domnitore.
amia4l, termometrul Celsius arăta la sore bogat împodobit şi decorat cu stin
Cum condoleză doi Maghiarî neaoşi. Purpura, aurul, gloria şi renumele nu
37 de grade. darde elveţiene şi austro-ungare îm
„Egyetârtâs" publică în numărul dela 13 sunt, după cum se vede, de nici un folos
Septemvre soirea, că contele Emeric Ka- şi de nici o apărare în contra nenorocirilor brăcate în doliu. Cosciugul a fost
rolyi şi deputatul Justh Bela s’au cercetat Capetele încoronate. şi a loviturilor sortei. luat de pe carul mortuar şi dus în
pentru o nimica t6tă. Urmarea a fost, că cort. Archiereul din Geneva a bine
„Drapelul" din Bucurescî, vordind cuvântat încă odată mortul. La 9
sublimii „patrioţi" s’au bătut în săbii în
despre dramele ce se întâmplă în familiile Nr. 1655/1393. ore trenul separat al curţii a plecat
tr’o sală de scrimă din Peşta, rănindu-se imperale şi regale, scrie următorele :
împrumutat. „Magyar Ujsâg" cel cu escla- A P E L ! din Geneva.
La prima vedere ar părea, că nu Geneva, 14 Septemvre. A fost
marea, că „Dumne4eu a păcătuit contra Din incidentul asasinării reginei Eli-
esistă muritori mai fericiţi decât capetele mişcător momentul, când trenul curţii
naţiunei", căci a lăsat să fiă asasinată îm- sabeta, care trăesce mai departe în memo
încoronate. Din atâtea sute de milione de a plecat ducând cu sine osămintele
părătâsa-regină, ar face un nespus de mare fiinţe, pentru care simpla problemă a traiu ria nâstră recunoseătore, representanţa co
serviciu, dâcă ar spune, că duelgiiî din lui 49^0 este încunjurată de cele mai grele munei orăşenescl, în şedinţa ei dela 12 1. împărătesei. Era o linişte mormân-
Peşta contra cui au păcătuit, când în a- dificultăţi, din atâta sumedenie de âmenî, c., a dat espresiune sentimentelor ei dure- tală. Peronul ocupat de public na-
ceste dile de doliu s’au bătut în săbii ? cari cu preţul celor mai mari sacrificii şi rose de condolenţă, în protocolul şedinţei rnăros. După câte-va minute trenul
'Ori doră a fost şi acest duel o manifestaţie celor mai teribile sforţări ajung să-şi creeze prin următorea decisiune: a dispărut. Pe feţele privitorilor se
de doliu? o sorte mai bună, un nume, o posiţiune „Adânc pătrunsă de trista scire, că întipăria o jale şi totodată o adâncă
indignaţiune, că pe liberul pământ
Aniversarea luării Griviţei. Ou ocasia socială, apar câte-va personalităţi, care de toţi stimata şi iubita nostră regină Eli- al Elveţiei s’a petrecut o crimă atât
sabeta, sprijinitorea întot-dâuna gata de
0
serbărei 4il i de 30 August, d. general prin simplul fapt, că şî-au dat ostenâla să jertfă a celor săraci şi năcăjiţi, în 10 1. c. de groaavă.
Berendei, ministru de răsboifl, a adresat nască, au tot ce pot dori, tote bogăţiile a cădut la Geneva victimă unei crime în- Viena, 14 Septemvre. Majesta-
M. S. Regelui, la Ragaz, felicitări în nu lumei, ca şi tote onorurile, totă gloria, pe fiorătore, şi adânc consternată de acâstă tea Sa a ascultat ac}! diminâţă o
mele armatei. M. S. Regele a bine-voit a care un deceniu pote s’o îngrămădescă asu blăstămăţiă revoltătore, precum şi pătrunsă misă, âr dela 10 bre începând a
de sentimentele de credinţă neclintită şi
da următorul răspuns: Mulţumesc din tot pra unui singur om, au strălucire fără alipire cătră iubitul nostru rege şi cătră dat audienţe.
sufletul pentru felicitările aşa de bine simţite semăn, au putinţa de a-şl înscrie un nume întrâga familiă domnitâre, — representanţa In cercurile curţii se vorbesce
ce ’mî esprimaţî în numele iubitei mele ar neperitor în marea carte a istoriei. oraşului Braşov îşi ţine de patriotică da- tot cu mai multă hotărîre, că săr-
mate, pentru fericirea şi propăşirea căreia fac Aceşti privilegiaţi ai omenirei şi ai torinţă a da espresiune condolenţei, ce o bările jubilare proiectate în Decern-
neîncetat cele mai căldurose urări. sortei, par a fi la adăpostul ori cărei mi- simt cetăţenii oraşului faţă cu iubitul lor vre nu se vor ţine.
serii, de care e vecinie ameninţat un mu domnitor şi rege adânc lovit, precum şi
Congresul studenţilor. Comitetul stu ritor de rând. faţă cu întrâga casă domnitore. Viena, 14 Septemvre. Ministrul-
denţilor universitari Tulceni a lansat un Şi cu tote acestea, nu esistă drame „Acâstă espresiune a condolenţei, pe preşedinte Banffy a presentat aci!
apel cătră cetăţenii din Tulcea, în vederea mai înspăimântătâre decât acele, care se lângă un estras al procesului verbal, să se spre sancţiune prealabilă proiectul
comunice d-lui fişpan al Braşovului Mihail de lege despre eternisarea memo
congresului, care se va ţine acolo în Sept. întâmplă în familiile regale şi imperiale, Maurer de Urmos, camerar c. şi r., cu ru-
Eiil oraşului şi judeţului Tulcea învită po nu esistă miserii mai tragice, ca acele, garea ca la timpul potrivit să binevoâscă riei împărăteseiregine.
pulaţia să facă o primire frumosă studen- care lovesc, dela o vreme încoce, capetele a o aduce la eunoşcinţa locului preaînalt". Viena, 14 Septemvre. După avi-
:ţimei, spre a dovedi dragostea, ce portă pa încoronate. Concetăţeni! sările de pănă acum, numărul corb-
triei mume şi fiilor întregei Românii. Şi aceste miserii şi nenorociri nu sunt nelor, ce se vor depune pe catafal
Aducându-vâ la cunoscinţă acâsta de cul împărătesei, trece peste 1000.
u
0 cunună a Ţiganilor. „Budap. Hirlap mari numai prin contrastul, care-1 fac cu cisiune, vă rog de a da espresiune doliului Roma, 14 Septemvre Puterile
atotputernicia celor loviţi, ci sunt mari şi
spune, că primaşul bandei de ţigani din vostru asupra durerosei perderl — ce am în europene plănuesc a adresa Pbrtei
prin ele însă-şl.
Peşta, Bela Radics, a cerut voie dela mă- durat-o noi şi multe miliâne de supuşi cre un uitimat, prin care Porta va fi
Casa de Austria ne dă pilda cea mai
•estrul suprem al curţii din Yiena, să potă dincioşi ai greu cercatului şi mult iubitului provocată să-şî retragă fără amânate
grozavă. Nenorocirile cele mai cumplite
pune o cunună pe cosciugul împărătesei- nostru rege — şi prin aceea, că Sâmbăta trupele din Creta şi să primescă au
regiue. Cununa acesta este legată de o urmăresc cu o înspăimântătâre persistenţă viitore în 17 1. c. dela 4—6 ore după tonomia insulei în forma cum a fost
acâstă nefericită casă domnitore.
reminiscenţă — 4i° 4i aru l maghiar. Doi amâ4l, în care timp scumpele osăminte ale normată mai înainte. Dâcă Pbrta
e
După cum am spus-o şi cu altă ocasie,
ani înainte de acesta, la 14 Octomvre, îm- reginei nostre răposate în Domnul vor fi se va opune, puterile vor scbte tru
împăratul Austriei, copil încă, s’a urcat pe
pârătesa-regină se afla între munţii Budei astrucate în cripta Capucinilor din Yiena, pele turcesc! cu forţa din insulă.
tron în mijlocul celor mai mari frământări 4
dimpreună cu fiică-sa Gisela şi eu dama să închideţi prăvăliile şi usinele vostre de
politice ale anului 1848.
de conversaţie Ferenczy Ida, pe veranda lucru. D I Y E R S E .
De abia însurat, a pierdut pe primul
unui hotel. Din cealaltă parte a hotelului Braşov, 14 Septemvre 1898.
copil, şi după câţl-va ani, într’un răsboiă Invenţiunea plicului. Plicul a fost in
-se au4i glas de violină, care cânta „cânte Alesius,
nenorocit, a pierdut aprope tote posesiunile ventat în 1820 de Brewer, propietarul unei
cul iubit,“ al moştenitorului Rudolf: „llldes locţiitor de primar.
din Italia. papetării din Brighton, Englitera. Brewer
auyâm is volt nekeiu" . . . . („Am avut ş’o
După aceea un jdesastrU financiar a făcuse la vitrina sa o exposiţiune de hârtii
’jnamâ dulce"). Cântecul era esecutat de £151 e r a 111 p ă.
bântuit ţâra, aducând’o la două degete de de scrisori, aşe4ând o cantitate mare de
banda lui Radics la espresa dorinţă a Su
faliment. A apărut în Tipografia „A. Mureşianu" foi în formă de piramidă şi începând dela
veranei. După apunerea sorelui, Suverana
In 1867 ţâra a fost desmembrată în Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe cele mai mari şi ajungând în vârf cu cele
întră în srla de mâncare, unde a lăsat să-i
tr’o împărăţiă şi un regat, după un nou cială a plantelor", din „Manualul compl-ct mai mici. Aceste din urmă aveau formatul
cânte Radics pănă la 7 ore. „Budapesti 14
răsboih nenorocit, în care au fost pierdute de agricultură raţională de Dr. G. Maior, cărţilor de visită din timpurile nostre. Pe
Hirlap" îmbracă acest episod în haină po
două provincii : Yeneţia şi o parte a Si- profesor de agricultură la şeâla centrală vremea aceea adresa se făcea pe partea
etică, vreud să arate cum nenorocita îm-
lesiei. dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru cealaltă a hârtiei de sorisorl, îndoită şi
pârătesă-regină căuta une ori, să-şi stîmpere
Din 4iua aceea au încolţit tote se usul şcâlelor secundare şi superiore de agri pecetluită; dâr cu hârtiile cele mai mici
durerea după fiiul său, în ascultarea cânte
minţele de luptă şi de ură între naţionali cultură, seminarii, şcole normale (prepa cum sâ se facă? Atunci îi veni lui Brewer
celor unguresc!. . . .
tăţi, care au ajuns astă4l să pună în pri randii) şi de consultat pentru agricultorii ideia luminosă să îuchi4â hârtiora într’o
Musica română în Petersbnrg. „La mejdie esistenţa însă-şi a ţărei. practici, Yol. II conţine 624 pag. octav copertă specială, şi âtâ plicul găsit. Acesta
Revue Artistique" din Petersburg cuprinde In acest timp una 'din cele mai mis- mare, cu 202 figuri în text. avu un succes aşa de mare, că peste câte-va
0
în ultimele numere portretele a trei artişti teriose drame răpia viaţa moştenitorului Se pâte abona la Tipografia „A. Mu săptămâni esistau deja două-spre-4 ce fa
.români, care debutâză actualmente la Pe- tronului, unicul copil de gen masculin al reşianu" şi librăria H. Zeidner, Braşov, I. brici şi astă4l industria plicului ocupă mii
-tersburg. D-ra Botez, cântărâţă româncă, familiei, podoba şi speranţa ei în viitor. Kraft Sibiiu. de lucrători şi aduce milione
