Page 17 - 1898-09
P. 17
REDACŢIUNEA, „gazeta» i în floare îi.
ese
Adiiiistraţiiiiea şi Tipografia, Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Po un an 40 francT, pe şese
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
următorelo Birouri de anunolurl: Se prenumerâ la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes NacW. oiele poştale din întru şi din
Hax. Augenfold &. Emerlch Lesner, afara şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapesta: A. V. Boldbor- Admmistraţmnea, Piaţa mare,
por, Eksteln Bernat. In Ham TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
in urg.- Marolyl & Liebmann. I.: Pe un au 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR i o se lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. sdu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 194. Braşov, Sâmbătă 5 (17) Septemvre. 1898.
A fost odată o lege... ne asigură o fbiă de comun bine Nemaghiarî e învederat şi nu mai
A fost odată o lege adusă, drept diametral opusă literei şi spiritului tător la ochi este, că d-1 Wlassics | Mortea Mperătesei-Regine. |
informată din Pesta, o direcţiune are lipsă de comentar. Dâr mai bă
lege fundamentală, de cătră corpu amintitei legî din 1868, aşa că den a fiă de lipsă a sări în ajutorul co
rile legiuitore ungare, — o lege, sul află de lipsă de-a se îngriji în naţionalilor săi uşurându-le sarcina
care pare-ni-se esistă şi astăcjî, pe primul rend, ca şcblele de stat, ce de a-şi susţină ei înşi-şî şcblele, de-a M. S. Monarchul.
hârtia; cel puţin. Acestâ lege spune, voesce se le înfiinţeze, se fiă ridi sări esclusiv în ajutorul acestora! Viena, 14 Septemvre. Maj. 8. va de
că determinarea limbei înveţămen- cate în acele comune, în cari ele In faţa plângerilor şi a nemul pune mâne, Vineri, o splendidă cunună pe
tulci la institutele deja înfiinţate, mentul maghiar e în minoritate şi ţumim Românilor, Ungurii dela pu cosciugul împărătesei. Tot atunci va recita
seu ce le va înfiinţa statul, se unde nu esistă scble bune poporale tere nu numai odată s’au provocat, o rugăciune pentru mântuirea sufletului au
ţine de resortul ministrului instruc- cu limba de propunere maghiară. drept dovadă că n’am fi asupriţi, la gustei sale soţii.
ţiunei public. Aceeaşi lege spune Va se cjică nu numai, că nu e mimărul cel mare de scble poporale Viena, 14 Septemvre. In cercurile curţii
mai departe, că ţînta cea mai su vorba de scoie cu limba maternă a confesionale cu limba de propunere s’a răspândit soirea, că îndată după înmor
premă a statului fiind, ca instruc majorităţilor nemaghiare, dbr e vorba, română, ce le posedem. Dâr la aceea mântare, monarchul va da un manifest cătră
ţiunea publică se aibă succes în ce din contră, de-a pune pedecî culti- ei nu s’au gândit nici odată, că aceste poporele sale.
privesce cultivarea şi bunăstarea pu vărei publice în acele ţinuturi prin scble nu le posedem din graţia libe Viena, 14 Septemvre. „N. fr. Presse
u
blică, guvernul trebue se porte grijă, înfiinţarea de scble cu limba de pro ralităţii şi a îngrijilor lor, ci numai
este informat, că serbările jubilare nu se vor
cât Dumai se pote, ca se se înfiin punere maghiară. şi numai în urma jertfei şi a hărni
ţine. Acesta e dorinţa Suveranului. Chiar
ţeze şcole de stat, în cari cetăţenii Etă intenţia legei dela 1868 în- ciei nostre; nu s’au gândit, că gu
nici în biserica Sf. Ştefan nu se va face
de ori şi ce naţionalitate, cari tră- tbrsă cu fundul în sus! Şi ca se nu vernul n’a dat din visteria statului misă solemnă. Nu se vor primi de aseme
esc în masse mai mari la olaltă, se ne putem îndoi cumva de acesta, nici un ban la înfiinţarea acestor şcolî, nea nici deputaţiunile camerelor austriaco
se perfecţioneze în limba lor ma ni-se mai spune, că îngrijirea, ce dâr a sciut la rendul lui separaliseze
şi ungare, cari proiectaseră a esprima mo-
ternă, pănă acolo, unde se începe după lege trebue se o aibă guvernul în cea mai mare parte succesul ins-
narchului omagiile lor. In Decemvre nu va
instrucţia mai înaltă academică, er pentru cultura în limba maternă a trucţiuneiîn limba maternă a scblelor
veni nici unul dintre domnitorii streini la
aceste şcdie se se înfiinţeze în apro tuturor naţionalităţilor fără deose nbetre prin legile şi măsurile, ce le-a Viena; cei mai mulţi însă vor lua parte la
pierea ţinuturilor locuite de naţio bire, ministrul Wlassics o restrînge adus pentru a impune în măsură
îmormentarea de Sâmbătă.
nalităţi. numai şi numai la naţionalitatea tot mai mare şi în cursurile ele
Monarchul a declarat hotărît, că vii-
Avend în vedere, că prima da- maghiară, avend de cuget, ca în a mentare studiul limbei maghiare;
torele 6 luni le va petrece m cea mai mare
toriă a unui ministru este a păzi doua liniă se ridice şcoli, din cele nu s’au gândit şi nu se gândesc
legea şi a-o esecuta cu conscienţio- o miiă plănuite, în acele ţinuturi, Ungurii dela putere, cu câtă greu retragere.
sitate, ar trebui se admitem, că şi unde elementul maghiar e în majo tate susţinem noi scblele nostre şi Contlolenţe.
actualul ministru unguresc de in ritate, dăr unde nu sunt scble bune câte lipsuri îndurăm din causa insu Viena, 14 Septemvre. Tote capetele
strucţiune publică, a fost petruns de poporale; precum şi în acele comune ficienţei mijlbcelor. încoronate şi-au esprimat eondolenţele lor
postulatele amintitei legî, ce figu- curat maghiare, cari fiind într’o stare In schimb însă, cum vedem, ei cătră monarch din incidentul teribilei ca
reză încă în colecţia de legî ungară materială strîmtorată, nu sunt ca se gândesc cu atât mai mult la pro tastrofe. Etă câte-va din ele:
ca esistentă şi neabolită, când a pabile de a-şî susţine cu propriel6 prii lor conaţionali, cari şi aşa au Regele României (Ragaz, 10 Septem
conceput planul uriaş, de-a înfiinţa lor puteri scble poporale înfloritbre. beneficiat şi beneficiâză numai ei vre): „Ne lipsesc cuvinte pentru a esprima
o miiă de şcble poporale noue din Etă cum se împart la noi folo- singuri de şcblele de stat maghiare. adânca nostră durere cu ocasia nenorocirei
visteria statului. sele din banii tuturor contribuabili Starea acesta desolată de per fără nume, care te-a lovit. Rugăm cerul
Acâsta ar fi procederea corectă lor, faţă cu cari, când e vorba de manentă vătămare a dreptului, a să-ţi vie în ajutor şi să-ţi dea puterea a
şi conscienţibsă a unui guvern în- plata dărilor, nu se face deosebire dreptăţii şi echităţii faţă cu noi Ro îndura cu resignare acestă teribilă sufe
tr’un stat de drept, unde se respec- de naţionalitate. mânii, n’ar trebui bre să ne facă să rinţă (Mai amintim aici, că curtea regală
teză legile. La noi înse e lumea în- In anul viitor e vorba, ca mi ne gândim mai serios ca pănă acum, română a luat un doliu de 4 săptămâul,
torsă în ce privesce principiul de nistrul se pună în fiinţă, după pla că am lipsit din datoria nostră su cu începere dela 30 August v. — Red.)
drept şi de dreptate. Amintita lege nul schiţat, deja 200 din acele o premă de-a dovedi în tot minutul împăratul Wilhclm II: „Adânc sgu-
n’a servit şi nu servesce, decât nu miiă de şcoli proiectate, şi acestea printr’o luptă constantă şi energică duit şi îmărmurit, abia aflu cuvinte pentru
mai ca decoraţiă esteribră, pentru se c}ice, că se vor deschide încă în pentru dreptul limbei nbstre, că este aţi spune, ceea-ce simt faţă de tine şi cât
ca îndărătul ei se se pbtă ascunde c}iua de 1 Septemvre a anului viitor. absolut necesar ca orî-care guvern de adânc sufer împreună cu tine pierderea
intoleranţa regimului unguresc faţă Ce intenţionbză ministrul ungu să respecteze interesele nbstre de cul grea. Este o încercare trimisă de Domnul,
cu popbrele nemaghiare. Astfel pla resc de instrucţiune cu aceste şcolî tură naţională? pe care noi omenii nu suntem capabili a-o
nul ministrului urmăresce, după cum maghiare în ţinuturile locuite de cuprinde, şi numai teribila ei gravitate o
FOILETONUL „GAZ. TRANS.» întreg de cărţi bisericescl românescî, s’a ti suburbiului, nicăirî 'nu se mai găsesce al câsta, cu tote că cele câte-va argumente
părit românesce, pentru-că ortodocşii braşo braşoveni, pe când d. e. numele de Grecu, archeologice-limbistice aduse întru susţinerea
veni erau Români. Acelaşi catechism s’a Turcu, Rusu, Muscalu etc. ca nume de fa- teoriei mele, sunt de natură de-a delătura
Câte-va reflexinni tipărit şi greeesce pe sâma Grecilor ), ce miliă îl întâlnim forte des. Nici o reminis orl-ce nedumerire în privinţa acâsta. Cât
2
3
asupra originei Românilor braşoveni. locuiau la un loc cu Românii. Să fi fost cenţă deci a numelui „Bulgar» în vieţa fa despre numele de „Scheiă» ) (Bolgâr-szâk)
Bulgari în timpul acela străbunii Români miliară a Românilor braşoveni, ceea-ce ar al suburbiului locuit de Românii braşoveni,
De
lor braşoveni, fără îndoială şi catechismul fi imposibil, dâcă ar fi fost ei vr’odată întru cât momentul acesta e mai mult de
N i c o l a e S - u l i c ă . li-se tipăria bulgăresce; însă de vr’un ase Bulgari. caracter istoric, voiţi căuta să-i dau expli
— F i n e . — menea catechism bulgăresc nu seim nimic. carea cuvenită atunci, când cu datele is
Nici o urmă de limbă, sâu obiceiQ
Ei bine, admiţând că aceşti colonişti Românii braşoveni pănă în cjiua de bulgăresc, care ar putâ dovedi fantastica torice disponibile voiţi cerca, să documen
veniţi la finea vâcului al patru-spre-cjece- acll sunt cunoscuţi în unele părţi sub nu teorie despre originea bulgară a Românilor tez originea indiscutabilă românâscă a Ro
u
u
1
lea ) au fost Bulgari, precum afirmă unii, mele de „Sehei , er „Schiau se scie, că Braşoveni. mânilor din Scheiul Braşovului.
ni-se impune întrebarea forte firescă: cum însâmnă atât cât Bulgar. Suburbiul locuit Că între descălecători, vor fi fost şi
s’au romanisat aceşti • Bulgari, cine i-a ro- de Românii braşoveni se numesee „Scheiă», Reflexiunile de mai sus fac imposi Bulgari, este posibil; e vorba, că după tote
manisat pe ei? Şi cum să explică, că acest unguresce Bolgarszâk (scaunul Bulgarilor), bilă o asemenea hipotesă, căci momentele semnele în esenţa şi maioritatea lor actua
hipotetic proces de romanisare, în decurs âr vechia numire săsâscă a fost „Belgerei». archeologice-limbistice relevate, pun mai pe lii Români braşoveni, Români au fost de
de 150 de ani se închpgase eu desăvîrşire ? Şi mai ales faptul acesta a făcut pe unii sus de orl-ce îndoială originea românâscă când au pus piciorul pe pământul Bra
Oâcl în prejma anului 1550 se tipăresce să admită hipotesa originei bulgare a Ro a Românilor braşoveni. Sunt Români ve şovului.
deja un catechism românesc la Braşov pe mânilor braşoveni. Oum să explică însă niţi de peste Dunăre aceşti Români braşo
sema ortodocşilor braşoveni, cu scopul de atunci, că Românii braşoveni habar n’au veni, er reminiscenţa cea mai preţiosă şi
a-i converti la protestantism. Acest cate să fi fost ei vr’odată Bulgari, pe când d. e. mai eclatantă a originei lor românescî bal
chism, care a fost apoi urmat de un şir Românii maghiarisaţl din comitatul Trei- canice, e obiceiul „Junilor» dela Pascl. 3 ) De altmintrelea, numele de „Scheiă®,
scaunelor au deplina consciinţă a originei ca numire topografică, îl întîlnim şi în alte
Aceste câte-va şire n’au avut preten
’) Cronicele săsescl ne spun, că în lor românescî? Numele de „Schiau» sâu ţia să deslege cestiunea originei Români părţi. Aşa e moşia „Scheiă» a lui Sturza,
număr mai mic veniseră la Braşov deja „Bulgar», afară de numirea topografică a de unde şi-a primit numirea psaltirea
înaintea zidirei bisericei săsescl, în massă lor braşoveni; scopul mi-a fost prin ele, să Scheiană. Satul Densuş, de unde sunt
mai mare însă s’au stabilit cu ocasiu- 2 ) VedI Ioan Honterus, „Gaz. Trans. indic numai calea singură exactă, pe care fraţii DensuşenI, asemenea portă numele de
nea zidirei bisericei negre. Nr.» 175. se va putâ pe deplin resolva problema a- „Scheiă».
