Page 18 - 1898-09

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 194-1893.

simţim ; însă unica nâstră mângăere, a prinţul de Wales şi pe preşedintele Repu- Germanii s’au refugiat şi Italienii s’au apucat statând unanima manifestaţie de doliu şi
bieţilor muritori, este, că, de colo de sus blicei francese. de stingerea focului. de simpatie a adunărei cătră Majestatea
ni s’a rânduit aşa". Viena, 14 Septemvre. Cu abatere dela Roma, 14 Septemvre. Poporaţiunea de Sa şi întrâga casă domnitore, a accentuat,
Regina Victoria (Balmoral, 10 Sept.): obiceiul de pănâ acum şi dela ritualul spa­ aici este forte indignată contra Austriaci- că în textul adresei se vorbesce tot numai
„Nu adu cuvinte pentru a-ml esprima adânca niol, Maj. Sa monarchul şi toţi membri ca­ lor pentru demonstraţiile antiitaliene ale de „naţiune". După d sa, sub „naţiune" nu
mea condolenţă şi înfiorare. E ceva grozav sei domnitâre, precum şi principii partici- acestora. Poliţia a dat de veste, că tineri­ se pote înţelege, decât numai naţiunea po­
şi nemilos aşa ceva. Dumnezeu să te scu- pătorl la îmormântare, vor merge pe jos mea şi muncitorii vor să demonstreze con­ litică. Pentru - ca să se încungiure însă
tâscă şi să fiă cu tine". dela Hofburg şi pănă la cripta Capucinilor tra Austriacilor. Palatul ambasadei austro- orl-ce confundare a acestui concept poli­
în urma cosciugului împărătesei.
Regele Umberto (Torino - Reggio, 11 ungare este păcfit de carabinieri. O mul­ tic cu conceptul genetic de naţiune şi să
Sept): „Lovitura neaşteptată şi nemilosă, ce Transportarea cadavrului. ţime de deputaţi intenţionâză a provoca se dea espresiune mai reală doliului, ce a
te-a ajuns, ne umple de groză şi indig­ pe ministrul de esterne Canevaro, ca să pro­ cuprins tote naţionalităţile acestui comitat
Dela Geneva cadavrul împărătesei-
nare. Aşi dori să fiu lângă tine, ca prin testeze cu cea mai mare energie la guver­ în faţa morţii neaşteptate a împărătesei-
regine a fost pornit cătră Yiena — cum
iubirea mea să-ţi arăt cât de adânc împăr­ nul austriac constra demonstraţiilor anti­ regine, propune, ca la pasagiul, unde se
seim — în 14 1. c. Manifestaţia, ce s’a fă­
tăşesc durerea ta. Der deşi suntem de­ italiene. vorbesce de adânca impresiune durerosă,
cut cu prilegiul acesta de cătră poporaţiu-
parte, Margareta şi eu totuşi ne alăturăm ce a produs’o în poporaţiune acâstă morte,
nea oraşului şi împrejurime, a fost impo- Impârătesa-regină despre „m6rte“.
din adâncul inimei la lacrimile tale şi la şi de simpatiile, ce le-a deşteptat pentru
santă. Despre acesta am vorbit şi în nu­ Dr. Christomanos, un distins filosof şi
rugăciunea ta, rugând şi noi pe Dumnecjeu Majestatea Sa şi casa domnitore, să se
mărul de erl. om de litere grec, care în anii din urmă
să-ţi dea mângăerea, care singur El e în (jică, în loc de „naţiune", „?« tote poporele
Ajuns la Zilrich trenul, care ducea a fost cât-va timp profesor de limba elină
stare a ni-o da. Te îmbrăţişez". din comitat, ori din £erd“.
osâmintele împărătesei a fost primit în o a împărătesei-regine, descrie în modul ur­
Ţarul şi Ţarina (Livadia 11 Sept.) Fişpanul-preşedinte a declarat întâiii,
manifestaţie imposantă de cătră poporaţiu- mător părerile, ce le avea împerătâsa des­
„înfioraţi audim soirea grozavă şi fatală. că n’a înţeles cuvintele rostite în limba
nea oraşului. La gară se afla colonia aus- pre morte:
In acâstă nemilosă încercare, îţi trimitem română de membrul amintit, vrând acesta
v
tro-ungarâ, reuniunile din Voralberg şi Ti- Impărătesa scia, că mortea o aşteptă.
cea mai sinceră espresiune a durerii şi re­ însă să i-le tălmăcâscâ mai bine, l’a împe-
rol cu drapele în doliu; de faţă erau re- — Când încetâză dorinţa de a trăi,
gretului nostru. Dumnedeu să te scutâscă decat dicând, că totuşi a înţeles cam ce
presentanţii guvernului cantonai, corpul — ’mi-a dis ea odată — te găsescl deja
şi să-ţi dea putere a purta acâstă pierdere vrâ, şi şi-a esprimat părerea de rău, că d-1
consular şi o mare mulţime de public. Po­ în afară de viaţă.
ireparabilă". Mureşianu şi cu ocasiunea acâsta solemnă*)
liţia a luat stricte măsuri pentru susţinerea Ea poruncise deja de mult dorinţei
Felix Faure (Rambouillet, 10 Sept.): ordinei. Gara a fost închisă. Imediat după ei, ca să înceteze. Altă-dată, când yachtul mai vrâ să se provoce discuţie. Ca şi de
„Pătruns de groză la soirea acelui atentat sosirea trenului în gară au fost arestaţi doi ei o ducea în spre sud de-alungul stâncilor altă-dată în asemeni cestiunl, d-1 fişpan a
urgisit, căruia a că ciut jertfă împărătâsa- indivizi bănuiţi. Trenul a sosit la 4 ore d. algeriene şi se lupta cu valurile mării, a trecut în mod volnic peste propunerea de
regină, o şoptă internă mă face să esprim a. în sunet lugubru de clopote. Contele readus discuţia la tema acesta. mai sus, neaducându-o la votare şi înciu­
Majestăţii Tale sincera mea durere şi con- Kueffstein a primit condolenţele autorită­ — Eşti şi d-ta gata de morte? CreclI, dând în tâtă graba şedinţa.
dolenţă, cu care împărtăşesc din adâncul ţilor militare şi a consulilor, cărora li-a că nu este o faptă eroică? Dâcă şi când
inimii jalea Majestăţii Tale, şi te rog, să
mulţămit în numele monarchului. Forte voiţi muri în realitate, e lucru secundar,
fii convins despre sincera şi intima mea multe femei şi fete plângeau şi îngenun­ ce-1 pot aştepta cu curiositate. Esistă în Anarchismul si mesurile contra lui.
>
simpatiă". chind se rugau dinaintea vagonului, care viaţă pentru fiă-care om un moment, oând La ordinea cjilei este acum ces-
DepeşI de felul acesta, tote pline de ducea trupul împărătesei. După 20 de mi­ tiunea cum şi în ce mod s’ar pute,
more interior, şi nu trebue să fie tocmai
mişcătore sentimente, au mai trimis re- nute trenul a plecat. timpul morţii nâstre reale. Neplăcută e printr’o înţelegere pe cale interna­
gina-regentă a Spaniei, regele Daniei, prin­ La Freiburg trenul s’a oprit ârăşl. Re- numai totă procederea acâsta, tot ce se ţională a tuturor statelor, se se pună
ţul regent al Bavariei, regele şi regina stavilă lăţirei anarchismului şi se se
presentanţii cantonului şi ai oraşului şi-au atinge de acâsta, un fel de muncă manuală,
Saxoniei, regele de Wurttemberg, regina suprime mişcarea lui ascunsă de
esprimat condolenţele^ Gara era închisă şi pe care răsfăţaţii Romani o încredinţau
Olandei, regele Serbiei, marele duce de poporaţiunea privia din înălţimile din pre- sclavilor lor. E câte odată interesant, der astăzi.
Baden, preşedintele confederaţiei elveţiene, jur trenul. de cele mai multe ori plicticos să privescl Foile din Berlin se ocupă mult
principele Bulgariei, preşedintele Statelor- In Perna trenul curţii a fost aşteptat cum totul se reînfăşoră dela sine, ca un cu cestiunea unei combateri pe cale
Unite etc. internaţională a anarchismului. „ Ber-
de-o imensă mulţime. Intrările gărei erau mechanism stricat. Eu aştept mortea în
Cernăuţi, 13 Sept. Căpitanul ţării pădite de poliţişti. Pe peron au fost lăsaţi orl-ce moment. D-ta ca filosof, ar trebui liner TagUatt (ţiee, că mai întâiu ar
a
lancu Lupul a trimis la cancelaria de ca­ numai representanţii consulatului austro- să faci tot aşa. Dâcă a i fi făcut’o deja, s’ar trebui, ca Elveţia se o rupă cu drep­
binet din Yiena urmâtorea depeşă de con­ ungar, colonia austro-ungară, deputăţia gu­ pute» pote spune odată despre d-ta, că ai tul ei consuetudinar, după care fiă-
dolenţă în numele poporaţiunei: vernului din Berna, consiliul orăşenesc. murit deja împreună cu Imperătâsa. Ai fi care canton procede liber şi de sine
„Cuprins de jale adâncă prin soirea Trenul a sosit aici la 12 ore. La sosire toţi atunci un erou! stătător şi nici un guvern cantonai
cutremurătore despre decodarea Majestăţii îşi descoperiră capetele. Cât timp trenul a Cu tote astea, m’a supraveghiat de nu scie de celalalt.
Sale neuitatei nostre împărătese, aduce stat în gară, clopotele dela tâte bisericele atunci încolo. Intr’o c]i m ’am apropiat, la „Kolnisclie Volhszeitung constată
w
credincios supusul Comitet al ţării Ducatu­ au fost trase. Era un moment mişcător. Madeira, prea aprâpe de o prăpastie de într’un comunicat din Berlin, că din
lui Bucovina în numele întregei ţări, pre­ peste ocean ; ea mă chema atunci cu glas partea germană s’a luat iniţiativa
Viena, 14 Septemvre. M. Sa monar­
cum şi al adânc îndureratei poporaţiunl, in­ chul a dat ordin, ca cu prilejul sosirii ca­ tare: pentru întrunirea unei conferente In­
timele condolenţe la treptele prea înaltului davrului împărătesei în gara de Sud, întreg — Nu e nevoie să cauţi o morte poe­ ternationale, care se se sfătuăscă asu­
tron, implorând pe Atotputernicul Dumne- corpul oficerilor să se presente în ţinută tică, cji se ea suridând, ca şi când ar fi des­ pra măsurilor comune de luat în
4eu să dea Majestăţii Sale prea veneratu­ de gală. Dela gară pănă la Hofburg vor fi coperit la mine un secret. Ajunge să mori contra anarchiştilor. S’au făcut deja
lui nostru împărat şi prea milosului Domn postate trupe. frumos în întrul d tale. paşî în privinţa acesta. E vorba ca
în acâstă oră de grea cercare, puterea de Eu însă eram ca orbit de razele aces­ conferenţa acăsta se se întrunăscâ
a suporta sguduitorea lovitură a sorţii. — Asasinul şi complicii. tui suflet-sore. După-ce se obicînuise astfel înaintea conferenţei de desarmare.
u
Căpitanul ţării Lupul . Geneva, 14 Septemvre. Asasinul Luc- cu mârtea, ea trăi simplu şi mulţumită, Din partea Germaniei se pune cea
Siibiu, 15 Sept. Consistorul metropo­ cheni a fost ascultat din nou. El a mărtu­ cum îşi îndeplinesce cineva o datoriă, pe , mai mare greutate pe aceea, ca se
litan gr. or. de aici a decis să adreseze risit, că era membrul unui club anarchist care o iubesce numai ca atare. se rupă cu sistemul de suprave-
Majestăţii Sale în numele întregei metro- din Laussane. Şese membrii ai clubului au ghiare nesuficient de pănă acuma şi
polii ortodoxe, o adresă de condolenţă. fost arestaţi. Unul dintre aceştia a decla­ Congregaţia comitatului Braşov. se se introducă sistemul de isolare,
Blaşiu, 15 Sept. Acjî s’a celebrat aici rat, că el a pregătit arma ucigaşe, pe când aşa ca fiă-care stat se ia angagea-
o liturghie funebră de cătră Escelenţa Sa Luccheni susţine, că a făcut’o însuşi. Precum seim, erl în 15 1. c. la 10 mentul, ca între graniţele sale se
Metropolitul cu numărosă asistenţă. La ser­ De erl începând au fost arestaţi 12 ore s’a întrunit în sala dela casa Sfatului facă nevătemătorî şi se interneze pe
viciul divin funebru a luat parte întrâga individl suspeţl. Cea mai mare bănuială congregaţia estra-ordinară a comitatului toţi aceia, cari sunt cunoscuţi ca
tinerime dela institutele de învăţământ de cade asupra unui Calduzzi, care înainte de Braşov, conchiemată din incidentul caşului anarchiştî.
aici. A cântat corul mixt al profesorului comiterea crimei, a vorbit cu Luccheni. S’a dureros întâmplat în familia domnitore. Acăsta propunere se va face în
I. Mureşianu. După serviciul divin a ur­ constatat dâr, că Luccheni a avut com­ Şedinţa a fost deschisă de d-1 fişpan prima liniă din parte germană.
mat o serbare scolastică funebrală. plici, cu cari s’a înţeles, că trebue să ucidă, Mihail de Maurer, care a amintit în vor­ Privitor la cestiunea măsurilor
şi încă pe un principe. birea sa de deschidere de groznicul atentat internaţionale, ce vor fi a se lua în
Principi streini la înmormântare. şi de adânca jale, ce a produs’o vestea lui contra anarchismului, „Timpul din
tt
Contra Italienilor.
Viena, 14 Sept. După informaţiile pri­ şi la noi, ca pretutindeni. A propus apoi, ca Bucurescî publică următorul remar­
mite până acum, la înmormântarea împără­ Triest, 14 Septemvre. In Nabreziua congregaţia să eterniseze memoria reginei cabil articul:
tesei vor lua parte dintre principii străini, decurg mari demonstraţiunl sângerose con­ în procesul verbal; să trimită monarchului Fapta monstruosă a lui Luccheni nu
ori se vor representa, următorii: tra Italienilor. Demonstraţiile s’au început şi întregei case domnitore o adresă, de con­ se pote esplica nici din punctul de vedere
împăratul german Wilhelm, nunciul erl. AdI diminâţa 500 de Sloveni au atacat dolenţă şi, în fine, să trimită o deputaţiă, al phsiologiei, nici din acela al patimei
Taliani ca representant al Papei, principele pe Italieni şi le-au prădat casele şi grădi­ care să o represente la înmormântare. politice. El a ucis o femeie ; a ucis’o nu­
moştenitor italian ca represetant al regelui nile. Italienii s’au apărat cât au putut, şi Vorbirea a fost ascultată de întrâga mai pentru a ucide. Din daclaraţiunile lui
Umberto, marele duce rusesc Alexis ca re­ doi dintre ei au murit, mulţi au fost răniţi. adunare, stând toţi în piciore, âr propu­ cinice reiese, că-i era indiferent pe cine va
presentant al Ţarului Nicolae, prinţul de Italienii emigrâză acum în massă, plecând nerea s’a primit unanim. ucide, numai să fie dintr’o familie suverană.
Cambridge Georg ca representant al regi­ cu toţii spre Italia. Demonstraţiunile iau După acâsta a propus pe următorii
nei Victoria, regele Albert al Saxoniei, prin­ caracter îngrijitor. trei membri, cari sub conducerea lui să Soirile, care sosesc astărjl, vorbesc
despre un complot anarohist internaţional
ţul regent bavares Leopolă, apoi Carol Teo­ Spandau, 14 Septemvre. Intre munci­ represente municipiul la înmormântare, şi
în contra capilor statului fie ei împăraţi,
dor şi toţi prinţii bavaresl, marele duce de torii germani şi italieni de aici au fost adecă pe d-1 Frideric Jekel viceşpan, pe
Regi sâu preşedinţi de Republică. Esistă o
Saxa 'Weimar Wilhelm, prinţul de Saxa- ciocniri sângerose. Germanii au dat erl foc d-1 Oscar Alesius loc-ţiitor de primar şi pe
Coburg Albrecht, tot! prinţii germani, prin­ unui şopron, care servea de locuinţă mun­ d-liosif Puşcariu advocat, ceea-ce s’a primit. asociaţie de făcători de rele, asociaţie or-
ganisată pentru asasinat, pentru distrugerea
cipele moştenitor Ferdinand ca represen­ citorilor italieni, cari abia cu mare greu­ După acâsta s’a dat cetire textului
prin fier şi foc a ordinei sociale.
tant al regelui României Carol, regele Ser­ tate au putut scăpa. AdI s’au continuat adresei, ce va fi a-se preda Majestăţii Sale,
biei Alexandru, contele de Elandra ca re­ demonstraţiile contra Italienilor. Germanii mai întâih în liba maghiară, apoi şi în cea
*) Nu cerea tocmai importânţa actu­
presentant al regelui Belgiei Leopold, re­ au aprins tote casele în care locuesc Italieni. germană şi română.
lui solemnei să se dea espresiune cât mai
gina Hanoverei, părechia princiară de Cum- Aceştia aflându-se în mare primejdie, au După cetirea textului român, membrul fidelă şi neîndoiosă sentimentelor tuturor
berland şi câte-un general representând pe puşcat cu revolvere asupra Germanilor. Dr. A. Mureşianu a cerut cuvântul şi con­ popdrelor? — R e d .