Page 19 - 1898-09

Nr. 194 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Anarehismul apare în forma sa cea adunarea cu un frumos discurs, recoman­ Ţarului printr’o deputaţiune, ca răspuns la dovedit, că şi bumbacul şi susanul pot rodi
mai hidâsă: el coboră pe om mai jos decât dând călduros alegerea de deputat a d-lui manifestul său de pace. şi produce venituri bune în aceste părţi.
pe o fiâră sălbatică, căci fiâra muşcă, atacă Dr. George Popovicî. Sfîrşitul discursului
Costumul naţional — nepedagogic în Mehmet Bartolagu a încercat şi cultura su­
şi ucide inconscient, prin inistinct, une-ori e acoperit de aplausele entusiaste ale a- sanului, care a reuşit de minune. Avem la
Bucovina- Ni-se comunică — dice „Patria"
spre a se apăra, pe când anarcliistul ucide dunării. din Cernăuţi — că la 1 Septemvre s’a redacţie probe şi din acest produs de preţ.
conscient, numai pentru a săvârşi omorul, Luând cuvântul d-1 Dr. George Po- presentat d-şora G. din Mitocul-Dragomir-
pentru a distruge o fiinţă omenâscă, precum povicl, mulţumesce d-lui president al adu­ 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
nei la direcţiunea pedagogiului din Cer­ ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz
voiesce a distruge operile geniului uman. nării pentru frumosele cuvinte şi desvâltă năuţi, spre a fi primită ca elevă în institut. ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
Suntem dâr în faţa unei primei dii apoi discursul său de program într’un co­ Directorul măsura de sus pănă jos fetiţa, tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl.
Sociale, în contra căreia t6tă lumea civili- lorit plastic, desvoltând postulatele nos- se pâte căpăta dilnic prin poşte de cătră far­
care a avut inspiraţia a-se presenta în cos-
sată este datore de-a se ridica cu putere. tre naţionale şi schiţând programul nostru macistul A. Moli lifei autul curţii din Viena»
tuni naţional şi o întreba : „Acesta-ţi-e Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să
Omenirea organisată în societate se economic. 14
portul? Răspuncjând fetiţa afirmativ, mai câră preparatul lui Moli provăcjut cu marcă şi
află în stare de legitimă apărare faţă cu Adunarea a votat o moţiune unanimă, întrâbă directorul: „Şi D-ta credl, că te ssubscriere.
anarehismul. în care primesce cu entusiasm candidatura vei putâ presenta copiilor în acest cos­
Este cu neputinţă, ca statele să pri- d-lui Dr. George Popovicî. 14
tum?! Răspundând afirmativ fetiţa şi la Anarchiştii.
vâscă cu nepăsare la spectacolul sălbatic * întrebarea acâsta, s’a scandalisat d-1 direc­ s
şi înfiorător al unei secte, care cutreeră Ideia anarchistă s’a ivit mai întâifi. în
D-1 Dr. Nicu Blându a ţinut în 10 şi tor, cum pote fi cine-va atât de naiv să
Europa cu arma uoigătore în mână, pro­ anii 1840. După aceea a amorţit şi a fost
11 1. c. adunări electorale în districtul Cer­ crâdă, că o învăţătâre pote propune ma­
clamând legitimitatea asasinului şi a dis- din nou galvanisată şi readusă în viaţă în
năuţilor, şi anume în comunele Ceahor, Co- teriile de învăţământ - în haine româ-
trugerei faţă cu societatea întrâgă. anii 1860 de cătră Rusul Bakunin, pe care,
rovia, Voloca, Cuciurmare şi Mologhia. Pre­ nescl. Urmarea a fost, că directorul nici
Nimeni nu mai e sigur de viâţa sa din causa acâsta, social-democraţii l’au es-
tutindeni a fost primit cu entusiasm. Adu­ n’a admis pe d-ş6ra G. la esamenul de
în faţa an ar chistului, căci el făptuesce chis din societatea lor.
nările au fost forte bine cercetate şi s’a primire. — Dâcă directorul pedagogiului
14
omorul, fără ca să esiste vr’un motiv plau- aclamat cu însufleţire candidatura d-lui Dr. este condus de astfel de idei, să ne mai mi­ „Ideia propagandei prin faptă de­
sibil pentru crima ce comite. Nu e nebun rivă dela Rusul Neciageff, care după-ce a
Nicu Blându. răm, dâcă în anul acesta s’au primit în insti­
în propriul sens al cuvântului, căci lucrâză omorît pe un soţ de partid al lui, a cădut
La Prevaroche în districtul electoral tut din 60 fetiţe române, câte s’au presen­
nu discernământ şi, ceea-ce e mai mult, se în mânile justiţiei.
Cernăuţi (d. pol. Şirete) a fost anunţată tat, de abia 16, pe când pe Polone şi
şi fălesce cu fapta sa. Urmaşul acestuia, ca apostol al tero-
alegerea electorilor pe Sâmbătă în 10 1. c. Ovreice le-a primit cu ridicata — căci,
Cine nu-şl aduce aminte de atentatul rei anarchistice, a fost Nâmţul Karl Most.
la orele 9, er comisariul electoral a ve­ vedl Domne, ele n’au venit în costum na­
•comis la Paris în contra personei unui di­ El a agitat în Germania, Englitera şi
nit în comună deabia d. m. la orele 2, ţional.
plomat bulgar, pe care un anarchist l’a America, până ce în urma unei răscole în
când alegătorii erau deja împrăsciaţl, încât Pictorii români în stăinătate. La ma­
rănit grav, numai pentru-că mânca într’un Chicago, guvernul de acolo a procedat ener­
alegerea s’a săvârşit numai cu vre-o câţi-va rea exposiţie anuală din „Glaspalast -ul
u
birt mai bun? gic şi a pedepsit cu morte pe 4 anarchiştl.
omeni. Urmarea a fost, că candidatul par­ din Mîinchen se pot admira anul acesta şi
O asemenea aberaţiune a simţului Un plan în adevăr diavolesc şi-a fă­
tidului naţional a rămas în minoritate cu câte-va opere ale pictorilor români. Se
omenesc este o bolă socială de o gravitate cut Beinsdorf, care cu ocasiunea inaugu­
3 voturi. '
14
estremă, pe care societatea organisată este scie, că cine pătrunde în acest templu de rării monumentului „Niederwald a voit
La Ostriţa s’a ţinut alegerea de elec­ artă, trebue să fiă un talent real. Comisiu-
■datore nu numai a o vindeca, dâr încă a să omore pe toţi principii germani prin
tori Sâmbătă în 10 1. c. Au fost aleşi 3 nea dela Glaspalast (palatul de sticlă), e
o preveni prin mijloeele cele mai drastice. esplosiune de dinamită.
Români şi 1 Ovreu. Candidaţii partidului de o rigore escesivă şi refusă mii de ta­
Cum ? Să iau măsuri extra-ordinare şi In Yiena au comis asasinate anar-
nostru au rămas în minoritate, fiind-că co­ blouri, chiar de ale pictorilor cu reputa-
internaţionale în contra ciumei, în contra chistioe Stellmacher şi Kammerer; li-a că-
misarul, când a văclut, că alegătorii noştri
colerei şi altor epidemii, şi nu s’ar lua în ţiune. Anul acesta d-1 Mirea are un por­ cjut victimă un zaraf şi un comisar de po­
sunt în preponderanţă, a încheiat actul ale­ tret în mărime naturală a d-lui N. Creţu-
contra unei epidemii sufletesc!, care ame­ liţie. Cei doi ucigaşi au fost spânejuraţî,
gerii şi a refusat să primâscă voturile ade­ lescu, perfect reuşit. Mai sunt apoi două
ninţă societatea întrâgă, care lucrâză la dâr dimpreună cu ei nu s’au stins şi con­
renţilor partidului naţional.
distrugerea muncei săvârşite de omenire copii ale pictorului Marinescu, una repre- juraţii anarchiştl din Austria, şi înainte cu
In districtul Rădăuţilor e viuă miş­ sentând Sfânta Familie după Andrea del
în cursul vâcurilor? câţl-va ani poliţia din Viena a descoperit
care electorală. ErI a fost la Vicovul de sus Santo, şi a doua după Yan Dyck: Căderea
Nu încape îndoială, că oribilul asa­ mai mulţi tineri, cari se ocupau cu prepa­
o adunare de alegători, er atjl Vineri la păcătoşilor. Ambele copii atrag admiraţiu-
sinat dela Geneva va fi punctul de plecare rarea de bombe pentru scopuri anarchiste.
Volovăţ; la ambele va rosti, d-1 S. Pio- nea tuturor. Un amic al nostru ne scrie
el unor negocieri între statele europene, Ei au fost toţi condamnaţi la închi-
trovschi discursurile sale de program. Can­ din Miinich, că întrebând pe pictorul Ma­
în scop de a pune o stavilă anarchismului. sore grea.
didatul partidului naţional este pretutindeni rinescu la secretariatul exposiţiunei, a aflat,
IJn rău atât de mare nu se stîrpesce prin Mai mult s’au mişcat însă anarchiştii
primit cu mare entusiasm. că celebrul portretist Lenbach îl apreciâzâ
măsuri poliţienescl isolate şi normale. In în Belgia, Francia, Italia şi Spania. Bava-
In districtele Storojineţî, Şirete şi Gura- mult pe Marinescu, care actualmente îşi
faţa organisaţiunei internaţionale a ban­ chol în Paris a căutat să-şi câştige bani
Homondui decurg alegerile electorilor în are atelierul său în Miinich.
delor anarchiste, trebue să se stabilâscă şi pentru causa anarchistă prin omor şi j a f ;
linişte, observând comisarii electorali o ati­
o organisare internaţională a tuturor sta­ el a fost ghilotinat, âr soţii lui un an
tudine corectă. Nu aşa însă la Suceava. Căletoria princ’pesei României. Din
telor. în contra duşmanului comun al so- Miinich se scrie, că Joia trecută principesa după aceea şi-au răsbunat prin faptul, că
cietăţei. * Maria a României a visitat exposiţia inter­ au aruncat o bombă în sala camerei, toc­
u
Nu se pote tolera, ca o infimă mino­ Tot „Patria spune următorele : mai pe când era plină de omeni şi pe când
naţională artistică dela palatul de cristal
ritate de maniaci fanatici, recrutată din Archimandritul Ciuntideac candidâză se ţinea şedinţă. C’un an mai târdiu s’a
(glaspalast). A. S. era însoţită de suita sa
drojdiile societăţei, să desfidă legile şi mo­ în contra partidului naţional! compusă din d-na şi d-1 colonel Pressan şi făcut în Paris un atentat asupra ospeţilor
rala publică cu un cinism fără pereche, Acesta probâză grăznica decădere mo­ dintr’o cafenea şi un atentat în contra mi­
d-re Glotz. A. S. Regală a fost condusă în
fără ca societatea organisată să ia la rân­ rală a unui individ, care spre nefericirea nistrului plenipotenţiar sârbesc. In 25 Iunie
salonele exposiţiunei de marele portretist
dul ei măsurile de apărare absolut nece­ nostră, este şi un dignitar al bisericei Kaulbach. Celebrul pictor baravez a făcut 1894 anarchistul italan Casserio a omorît
sare, pentru a pune capăt îndrăsnelei cri­ nâstre şi un fiu rătăcit al poporului portretul surorei princesei României, marea pe Carnot, preşedintele Republicei, la o
minale a anarchismului. român. plimbare cu trăsura în Lyon. O săptămână
ducesă de Hessa, şi acum face şi portretul
Unii esprimă temeri, că acţiunea co­ Archimandritul Ciuntuleao candidâză mai târdiu, un anarchist a atentat asupra
principesei Maria. Actualmente A. S. Re­
mună a statelor va da loc la o reacţiune în contra partidului naţional — şi pe ce vieţii ministrului preşedinte Crispi. Acest
gală trebue să se afle la Darmstadt, sâu în
din punctul de vedere politic. Nu împăr­ basă? Pe basa voinţei şi puterii admi­ atentat nu a succes, preoum n’a succes
drumul spre Bucurescl. La Miinich a primit
tăşim aceste temeri, căci măsurile ce s’ar nistrative a volnicului căpitan Duzinkie­ visita surorei sale. nici atentatul asupra regelui Umberto în
lua în contra unei secte ca cea anarchistă, wicz şi pe basa — simpatiei venalului diar Aprilie 1897.
14
n ar avâ de ce să se resfrângă asupra idei­ jidovesc „Buk. Rundschau . Cultura bumbacului în Dobrogea. Ce­ In Barcelona anarchiştii au aruncat
:
lor democratice şi liberale, care alcătuesc Deunăclî am admirat în „Buk. Rund­ tim în „Drapelul : Lucrul e absolut sigur. bombe în mijlocul publicului, care tocmai
14
;astă(jl patrimoniul comun al tutur popo- schau chiar şi portretul venerabilului ar- Posedăm la redacţie mai multe fructe în eşia din teatru, şi altă-dată au aruncat
14
relor. chimandrit — a fost bine nimerit pănă diferite stadii de maturitate, şi o mică can­ bombe între participanţii la o procesiune,
Anarehismul nu este o sectă politică, la perciunii indispensabili în acâstă so­ titate de bumbac, recoltate în localitatea când s’au prăpădit un mare număr de băr­
el nu preconisâză reforme; el nu urmă- cietate. numită Piatra călcată din judeţul Tulcea, baţi, femei şi copii din clasa lucrătorilor.
resce nici un scop afirmativ, el nu clădesce Deci Duzinkiewicz, paşa dela Suceava aprope de orăşelul Isaccea. Acest bumbac In August, anul trecut, Michele An-
nimic, ci distruge tot, prin urmare este şi cjiarul jidovesc „Buk. Rundschau sunt forte dulce la pipăit, cu firele de o rară giolillo din Foggia, în Italia, a împuşcat pe
14
întruparea negaţiunei sălbatice şi a omu- factorii, cărora le servesce arch. Oiuntuleac, albâţă, e din a treia recoltă încercată de ministrul-preşedinte spaniol Canovas del
ciderei. O asemenea buruiană veninosă pe când poporul e vaca mulgătore, care un locuitor Turc numit Mehmet Bartolagu, Castillo, care petrecea la locul de cură
trebue extirpată dela rădăcină din grădina îl îndâpă pe arch. Oiuntuleac cu sălindare, în sus numita localitate, unde e ajutor de Santa-Agueda.
civilisaţiunei omenesc!. ca acesta să potă arangia benchete bogate primar. Mehemt Bartolagu a cultivat, dâca Cele mai aspre măsuri de suprave-
pentru Duzinkiewicz şi semenii săi. nu ne înşelăm, pănă la cinci hectare, din ghiare şi de represiune n’au fost în stare
propriul său indemn, absolut fără nici o pănă acum a stîrpi anarehismul, despre
Din Bucovina.
cunoseinţă specială a acestui fel de cultură ceea-ce a dat dovadă atentatul cel mai
— Mişcarea electorală. — SOIRILE DILEI. El a rugat pe un prietin din Macedonia nou din Geneva, care se 4ic acum, că ar
e
Despre mişcarea electorală din Bu­ să-i trimâtă sămînţe, le-a semănat şi a re­ sta în legătură cu un complot anarchist.
— 4 (16) Septemvre.
u
covina „Patria din Cernăuţi ne aduce ur­ coltat. Resultatul a fost din cele mai mul-
ni âtorele soiri: Conferenţa interparlamentară, după ţămitore, atât din punctul de vedere al ca- ULTIME SC1RL
La Câmpulung d-1 Dr. George Popovicî cum am mai amintit, era să se ţină la lităţei produsului, cât şi din punctul de
•a întrunit delegaţii din tote comunele dis­ finea acestei luni în Berna. In urma morţii vedere al foloselor materiale. Mehemet Bar­ Buchs (Elveţia), 15 Septemvre.
trictului Câmpulung în (Ţ de 12 Sept. împărătesei-regine Elisabeta însă, comite­ tolagu susţine, că făcând o cultură pe-o Trenul curţii, care ducea cadavrul
ua
Sala era îudesuită de alegători. Logele erau tul central, care residâză în Berna, a ho- întindere mai mare şi cu mijlâcele nece­ împărătesei a sosit în gara de aici
ocupate de public distins, între cari numă- tărît a nu se ţinâ de astă-dată conferenţa sare, se pâte realisa un beneficiu de 300 la ora 11 şi 30 m. năptea. Erau de
rose dame din elita societăţii. La intrarea în Elveţia, ci în Bruxella. Conferenţa se va de lei la hectar, ceea ce este enorm. De- faţă la gară Regele şi Regina Roma-
sa în sală d-1 Dr. George Popovicî fu viu ţinâ în 29 Septemvre n. c. şi membrii es- altmintrelea pământurile din jurul Isaccei, niei, cari veniseră aici dela Ragaz.
aciamat. ternî ai ei au şi fost convocaţi pe cale te­ de-o bună calitate şi perfect adăpostite, Innsbruck, 15 Septemvre. Tre­
Adunarea a fost presidată de d l legrafică. Obiectul principal al conferenţei sunt proprii pentru diferite culturi de preţ nul curţii a sosit aici acjî dimineţa
cons. la trib. T. V. Stefanelli, care deschide va fi adresa de mulţămită, ce se va înainta ca tutunul, via, inul şi altele. Acum s’a la 7 ăre. In jurul gărei s’a adunau