Page 2 - 1898-09

Pagina 2. ' GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 190—1898

plan hotărît, ci trebuia — cum posterior Mie-mi vine a crede, că — minciună pe un mire şi pe o mirâsă românâscă, cari Vineri, a fost aici alegere de deputat şi a
eşiră tâte la ivâlă — să isbutâscă „cu g61ă a fost prevestirea, că Maj. Sa nu do- numai decât au sărutat mâna Alteţei Sale fost reales Ciocan, Alegători, afară de Să*
cârna , cum dice Românul de pe aici. resce etc. etc., care minciună nu pote fi is­ în modul şi după datina românâscă, punând cuii nemigeni şi de Saşii din Cepan, au
a
Şi pe noi, pe Români, acâstă mane­ codită decât din partea onorabilei armadie, în urmă mâna sărutată la frunte, ori la obraz mai fost de faţă şi birăi, notari români;
vrare ne atinge, deci ne şi interesâză mai fiind-că adevăratul adevăr e, că Maj. Sa nu (mirâsa la frunte, mirele la obraz) ceea-ce dâr, ce e mai trist, au luat parte la aola-
mult. a fost dispus a nu primi corporaţiuni, fiind­ a plăcut fârte mult Alteţei Sale, şi a în­ marea numitului deputat mamelucesc şi
Din tote păţeniile şi esperienţele ce că d. e. în Bîziaş, unde d 1 episcop rom. trebat pe românesce: „aşa la voi datina?“ câţi-va preoţi şi mai mulţi învăţători români.
le câştigăm acu, după manevre, convin­ cat. a mers numai pentru-ca să celebreze Din astea şi dintr’o mulţime de alte Amănunte vor urma.
gerea mea mă face să cred, că planul de din acest incident o liturgie — Maj. Sa episode de asemenea natură, mă ţin îndrep­
operaţiune al armadiei politice patriotice s’a bucurat forte mult de acâstă atenţie, tăţit a susţinâ, că cei ce au umblat „cu
din Budapeşta era: a ascunde după putinţă âră în diua a 4-a a lunei curente a fost cârna" — s’au cam păcălit... Budgetul statului ungar pe an. 1899.
esistenţa în massă a poporului român din „Rasttag" pentru armată, ergo Maj. Sa de Fiă-le de bine. Numai de ar învăţa In şedinţa de Sâmbătă, 9 Sept. n., a
aceste părţi şi d’odată a-l presenta — dăcă de sigur, că ar fi avut timp pentru audienţe... ei odată, că în timpuri de vijelii şi de camerei ungare, ministrul unguresc de fi­
tot ascuns nu putea să fiă — cel puţin fără dâcă cine-va ar fi venit, ori s’ar fi ivit. volbură paiele, fraudele şi praful se urcă nanţe a presentat proiectul de budget pe
inteligenţă proprie, chiar şi fără biserică, ori Judecaţi dâr şi D-vostră, On. ceti­ în sus, fiind-că sunt uşâre, pănă când pe- anul 1899. Din acest proiect reese, că bud­
chiar şi fără Dumnecţeu, der mulţămit cu stă­ tori, dâcă conclusiunile mele, întemeiate trile, poporul, chiar singur fiind şi fără getul statului ungar, care pentru anul cu­
pânirea şi cu sârtea sa actuală. pe aceste fapte, pot fi corecte, ori ba, şi conducătorii săi naturali, rămâne lipit de rent a fost aprope de un miliard, pentru
Conclud acestea pe temeiul următo- permiteţi-ml, ca se trec la succesul general pământ, cu domnii nu se urcă ... anul 1899 e proiectat cu o sumă, ce trece
relor fapte împlinite : al manevrărilor armadiei patriotice. In fine ţin se rectific vestea susţinută binişor peste un miliard.
Deja de cu primăvară, de când se Manevrările armadiei politice-patrio- de unele foi românescl: că de astă-dată, Cu Z®ce ani înainte de asta, adecă
scia positiv, că Maj. Sa va veni în Bîziaş, tice au fost o adevărată „volbură" — după la aceste menevre România nu ar fi avut în anul 1889, budgetul statului ungar era
şi până cu 4 (di patru) 6re înainte de in­ graiul bănăţenesc — aşa a dis poporul ro­ representanţii săi. Vestea e numai relativ numai de 692‘7 milione florini, pe anul
trarea trenului de curte în gara Timişorii, mânesc. Şi nici că se pote închipui o ase­ corectă. Adecă aşa numiţi „ataşaţi" mi­ 1899 el va fi de 1006'B milione fior. Aşa
parola cjilei era — atât în jurnalele locale, mănare mai potrivită şi mai bine caracte- litari nu au fost, ce e drept, din România, se urcă budgetul din an în au. In proiec­
cât şi la autorităţile publice comitatense şi risătore a faptului cu manevrările armadiei dâr au fost doi ofeerî din statul major al tul cel mai nou, urcarea este de-ocamdată
ale oraşului, — că Maj. Sa nu va da au­ patriotice. României, anume d-1 căpitan de caval. de 11 miliâne florini.
dienţe, nu va primi deputaţiuni nici la gară, Când au presimţit, că vântul mare se Oprescu şi d-1 căpitan de artil. Lupescu, însă Acâstă enormă sporire a cheltuelilor
nici în Bîziaş,... gările vor fi închise. pune în mişcare, atunci vântuleţele au în­ ambii domni au funcţionat ca combatanţi, o causâză mai ales organisarea unui număr
Aşa este — se dicea — dorinţa prea- scenat o volbură, care s’a încolăcit pe o adecă stând sub comanda austriacă şi co­ însemnat de posturi nouă, menite a spori
distanţă de cam 3 chilometri pe drumul
înaltă a Maj. Sale (?), căreia lumea i s’a operând întru tâte ca ostaşii noştrii bu- numărul mamelucilor guvernului şi a căpă­
mare: între gara şi orăşelul Bîziaş, ridi­
acomodat, se ’nţelege. curându-se de un tractament întru tote tui pe fllămenZii din viţa lui Arpad-Lewi.
când păiţele şi fruncjuliţele uşurele şi pra­ Aşa în budgetul anului viitor e prevăZută
Pe sub mână însă se lucra alta, şi egal cu colegii lor austriacl. Aceşti doi
vul la o înălţime ameninţătore, pănă când sistemisarea unui număr mare de posturi
anume: s’a dat ordin asupru din partea domni au fost apoi admişi şi la „critica"
bietele petricele au rămas lipite de pă­ nouă în diferiţii râmi ai administraţiei, pen­
comitatului nostru şi al Caraş-Severinului ce s’a făcut — după încheierea manevrelor
mânt, singure in pur felul lor. Wlassics, tru conducătorii matrieulelor civile, la gen-
— pote şi din a celui din Torontal — ca — de beliducele Beck, care critică a durat
Mplnar, Copdebo şi alţi tutti quanti aveau darmeriâ, la direcţiunile financiare, la per-
la primirea Maj. Sale în Bîziaş să se tri­ mai mult ca 2 ore, şi sunt în posiţie de a
rolul păiţelor şi al frunzuliţelor, pănă când ceptorate etc. Cu totul, cheltuelile ministe-
mită popor de pe sate cu drâia! Din fiă- vă informa positiv, că numiţii domni că­
„talpa ţării" a rămas pe jos... pitani români la rândul lor ’şi-au făcut şi riului de interne e urcat cu două milione
care comună, începând dela Lipova şi pănâ
De orbit — n’au orbit pe nimeni. d-lor rap'ârtele, despre ale lor experienţe şi şi 679.207 fl. pentru asemenea scopuri.
la Caransebeş, VerşeţI, Detta etc. erau tri­
La vederea Monarchului, poporul ro­ E de însemnat, că în proiectul de
mişi câte 200—B00 de individl din popor: vederi, cătră comandantul de aici al cor­
mân a uitat de „poruncă" şi a intonat un budget se prevede din nou un plus de 75,OCO
bărbaţi, oopilandri, prunci, fete, neveste, pului... Aud, că acest raport, făcut, să
sănătos „Să trăâscă", un răsunet lung-lung fl. la cheltuelile pentru purtarea matricule-
c’un cuvânt: o mulţime de popor, care s’a înţelege, în limba românescâ, a plăcut forte
de trei chilometri! . .. lor civile. Prin asta cheltuelile cu matricu-
preţuit la peste 30 de mii de capete, cari r mult, âr d-1 colonel şef de stat major
Er „paiul" — sâu frunrjuliţa, cum lele civile îl vor costa pe stat în anul vii­
erau presenţl, înşiraţi d’a lungul drumului Schreiber, care vorbesce perfect limba ro­
poftiţi — "Wlassics, când a văclut mulţimea tor un milion 158,021 fl. Dâcă la acâsta se
dela gară până la „conac", la sosirea Mo- mână, în Bîziaş tot românesce a conversat
de Români, a încremenit, bietul, esclamând mai socotesc şi cheltuelile, ce au să le
narckului. Toţi aceştia aveau instrucţia cu ostaşii români. Nu se pote c^ice dâr, că
cătră împrejurimea sa: „Az istenârt, ez pârte comunele şi comitatele, se pote so­
resp. ordin („porunca dela varmeghie"), ca de astădată România n’ar fi fost invitată....
mind olâhnâp!"... (Pentru Dumnedeu, ăştia coti suma totală a speselor cu purtarea
să „strige âljen" ... vorbă să fiă...
sunt toţi Români.) E fapt. matrieulelor civile cel puţin cu un milion
In Timişora se lucra din răsputeri, ca Caracteristic, nu-i aşa? Alegerea suplementară de depu­ şi jumătate florini la an. Când se discuta
să mârgă „cât mai mulţi orăşeni" spre a Evident, că frunduliţa Wlassics atre- tat In JELerman, în locul vacant în urma în camera ungară proiectul de 'lege privi­
participa la serenada cu lampione aran- buit' să fie prins de volbura din B. şi se morţii contelui Android Bethlen, se va tor la introducerea căsătoriei civile şi a
giată la 4 ale cur. în Bîziaş, âră în Ziua fie urcat sus sus, ca să scie şi să varjă, că ţinâ în 22 Septemvre n. Un comunicat ofi­ matrieulelor de stat, ministrul de interne
sosirei în Timişora, cam la ora 10—12 îna­ în ţâra în oare Măria Sa este ministru de cios spune, că atât comitetul Maghiarilor de atunci Hieronymi, asigura sus şi tare,
inte de m., va se dică cu 4—6 ore îna­ culte, esistă şi popor românesc „în massă"!... braşoveni, cât şi comitetul partidei săsescl, că matriculele nu-1 vor costa pe stat mai
-
inte de sosirea trenului regal (ora 4 20 în s’au decis a pune ca candidat pe secretarul
Un orăşelul Bîziaş primul obiect bă­ mult ca 800,000 fl.
2 ale cur.) organele de poliţie mergeau din de stat în ministeriul de interne Emeric
tător la ochi în calea spre conac şi lângă Mult costă pe statul ungar şi „susţi­
casă în casă pe la căpeteniile bisericescl- Iakabffy. Acesta e dâr candidatul, pe care
care a fost ridicat primul arc triumfal în nerea siguranţei publice", sâu mai bine Zis
scolare şi le a visa, că „Maj. Sa a încunos- l’a adus dela Pesta fişpanul Braşovului. E
onârea Maj. Sale, a fost biserica şi, peste înmulţirea extra-ordinară a gendarmeriei.
ciinţat pe cale telegrafică primăria, cum-că vorba, ca o deputăţie de Saşi si de Unguri
drum de ea, şcâla gr. or. română, pe cari Cheltuelile menite pentru acest scop s’au
permite prea graţios, ca peronul gării {din să mârgă la Pesta şi să-i ofere lui Iakabffy
le-a vă(jut atât Maj. Sa, cât şi înalta suită... mai sporit încă cu 269.221 fl.
Timişora) să fă deschis pentru corporaţiuni şi canditatura. Comunicatul oficios spune, că
Alt ghimpe în ochii d-lui Wlassics. Budgetul instrucţiunei publice e pre­
pentru publicul îmbrăcat de salon“ ... candidatura ar fi „causat viuâ mulţămire
De aci în colo, şi la câmp şi prin liminat cu 13 milione 111,264 fior., adecă
Ei, ce va să dică asta? sate, Maj. Sa n’a vădut decât popor ro­ în întreg cercul electoral". — De unde şi mai mult cu un milion 117,479 florini. Din
pănă unde?
Cum se pote, ca acâstă permisiune să mânesc, âră Alteţa Sa, presumptivul moş­ acâstă sumă sunt destinaţi pentru scolele
se dea acum, cu numai 4 ore înainte de tenitor al Tronului, a şi înoptat într’o co­ poporale două milione 723.733 fl.
c
sosire? Cum şi ce pot face „corporaţiunile" mună românâscă, a privit la jocul popo­ Alegerea din Năsăud. Sâmbătă am Va să Zi & peste 13 milione fl. au să
în timp de 4 - 6 ore, spre a se presenta?... rului românesc şi a şi dăruit cu câte 1( 0 fi. primit din Năsăud următorea scire: ErI, contribue pe an cetăţenii acestui stat pentru

FOILETONUL „GAZ. TRANS." mulţi dintre „clefţii" (haiducii), cari s’au Yântul „june" s’a păstrat în graiul Româ­ provisorii ei le numesc „cătune“ (sâu şi „eă-
distins în răsboiul pentru independenţă al nilor braşoveni, ca o veche fosilă de limbă live", adecă colibe). Fărşeroţii nu se încus-
Greciei (ca Nicotaras Hadji Petru, numit lipită de instituţiunea „Junilor" din sărbă­ cresc cu nici un nâm străin, de multe ori
Câte-va reflexiuni de Turci şi Vlach-Bey eto.), au fost toţi torile Pascilor. nici chiar cu Români nefărşeroţî; în cătu­
asupra originei Românilor braşoveni. „jonl" români. Şi precum haiducii în poe- Cum se explică deci momentul acesta nele lor nu primesc străini să locuiască îm­
sia nostră poporană îmbracă figura mărâţă limbistic în graiul Românilor braşoveni, şi preună cu ei, aşa că ei au fost tot-dâuna
De
a unor eroi naţionali, aşa e şi la Românii care e originea obiceiului „Junilor", acâstă cei mai curaţi Români. Costumul Fărşero-
N i c o l a e S u l i c ă . din Balcani, cari pănă în diua de ac}! cu enigmă neînţelâsă pănă acum ? ţilor este cel mai pitoresc dintre tote cos­
— Urmare. — mândrie sciu să-ţi povestâscă despre faptele Răspunsul îl vom afla într’o surprin- tumele ţărănescl din Peninsula balcanică. Fi­
E fârte semnificativ înainte de t6te, eroice ale cutărui, sâu cutărui „jone", eşit Zătore coincidenţă scosă din viaţa Româ­ ind în mare parte nomaZl, au dus şi duc
că cuvântul „jone" (june) în graiul Româ­ din satul lor. nilor din Balcani. şi astăZl o viâţă independentă, guvernân-
nilor din Balcani are, ca adjectiv, înţelesul Şi ârăşl e semnificativ, că cuvântul Românii din Balcani, şi în special du-se de şefii triburilor lor; numai aşa se
11
2
special de „voinic", âr ca substantiv ser- „june în graiul Braşovenilor nu esistă, de­ Fărşeroţii ), a căror patriă a fost şi Alba­ explică, că scriitorii bizantini adese-ori îi
11
vesce spre a designa pe haiducii naţionali cât numai ca apelativ al acelor tineri bra­ nia, au fost şi sunt şi aZl nomaZl, fără sate înzestrâzâ cu titlul de „ufaGilevxol (nesu­
ai Românilor din sudul Dunării. Şi, pre­ şoveni, cari se constitue sub vătaful lor în sâu comune stabile; vara îşi improvisâză puşi nici unei autorităţi).
cum se scie, întrâga viaţă şi organisaţiune „companie", pentru de-a serba împreună satele lor sus la munte lângă stâne, âr Aceşti FărşeroţI au jucat principalul
a acestor Români din sudul Dunării e mi- Pascile. încolo cuvântul „june" nu e cu­ ârna jos în vale pe câmpii, unde se co- rol în decursul evului mediu în evoluţiu-
litară-haiducâscă, căci aşa e viaţa lor: veci­ noscut; pentru noţiuuea de „june" („ju- boră, ca să-şi erneze turmele. Aceste sate nea evenimentelor, al căror teatru a fost
nie împrejmuită de primejdii. Acelaşi rol, venis) Românul braşovean cunâsce numai Peninsula balcanică. PăDă la 1821, când a
2 ) Datele, ce urmâză asupra Români­
care l’au jucat haiducii noştri în luptele adjectivul „tînăr". Sensul cuvântului „june" lor din sudul Dunării sunt scose în special isbucnit revoluţiunea grecâscă, munţii, cari
elementului antochton naţional contra lipi­ a dispărut cu desăvîrşire din consciinţa din Caragiani, Studii istorice asupra Ro­ sunt exclusiv locuiţi de Români, aveau că-
torilor străine, l’au jucat şi „jonii" Aro­ Românului braşovean; el nici ideiă n’are, mânilor din Peninsula balcanică. F. Pou- pitănatele (triburile) lor administrate de
1
mânilor în contra Turcilor asupritori. că însemnâză „tînăr" sâu „voinic" ). Cu- queville, Reise durch Griechenland (trad. de şefi militari, numiţi „căpitani". Soldatul se
F. Sickler), Meiningen 1824—25. G. Meyer,
AceaşI viaţă romantică şi aventuriosă, ca numia „armatlu" sâu „jonele“ (junele).
’) Caracteristic în punctul acesta e, Das Răuberwesen auf der Balkan Halbin-
şi la „haiducii" noştri din trecut, aceeaşi (Va urma.)
că se face distincţiune între „junii" pro sel în voii. II al studiilor sale, Strassburg.
organisaţiune militară ne întâmpină şi la priu dişî, flăcăii neînsuraţi, şi între „junii Weigand, Die Aromunen, Lipsea. A. Strauss,
„jonii" Românilor din Balcani. Cei mai ăi bătrâni", cei însuraţi. Die Bulgaren, Leipzig 1898.