Page 21 - 1898-09
P. 21
REDACŢIUNEA, „gazeta u j în floare îi.
ese
Aâministraţiunea şi Tipografia. Afionameute pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa-mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe i>6se luni
6 f!., pe trei luni 3 fl.
Scrisort nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Mannacripte Pentru România şi străinătate:
nn ae retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăso
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
■ax. Auşonfold 1 Emerloti Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A. V. Qoldber- Adnimistrufiunea, Piaţa mare,
□er, Eksteln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 80, etagiu
burp: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria earmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (l^vuaacLer dLe P-qjna.i3nLecă, 30) 12 fl., pe 6 lu:.i 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inscrţiunilo
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 195— Anul LXI. Braşov, Duminecă 6 (18) Septemvre. 1898.
\j r
+ IMPERATESA-REGINA ELISABETA.
Braşov, 5 (17) Septemvre. rata sa soţiă, încungiurat de pop6- Nimeni nu văcjuse, că omul acela cate în negru. Tote privirile erau în
O crimă din cele mai fiorâse, rele imperiului, asupra căruia a dom avea o armă în mână şi credeau, că au dreptate spre cosciugul simpul cu o cruce
ba putem cjice cea mai fiorbsă a nit timp de 50 de anî, netnilâsa lovit’o numai. Sosită pe vapor, împărătâsa albă. înaintea lui mergea preoţimea şi un
sorte a voit se conducă la mormânt însă a leşinat îndată. Atunci ’i-s’a desfă comisar suprem de curte; urmau 8 aprocjl
veacului, s’a sevîrşit ac}î septemânâ
e
în Geneva, îd acest oraş înfloritor pe sâţa sa credinciâsă în 4>^ bune cut împărătesei corsetul şi s’a vădut cur- cu făclii de câră, 6 arciere şi 6 gardişti,
al Elveţiei libere, şi jertfa ei a fost şi rele. -gend sânge dintr’o mică rană. Atunci vă- apoi 8 călăreţi gardişti de ambe părţile
însă-şî augusta nbstră Suverană, îm- Faţa cu aceste grele cercări, în 4ură toţi, că s’a săvîrşit un atentat. conductului.
perătăsa-regină Elisabeta, care pe nespusa sa mâhnire, Majestatea Sa Corabia pornise, dâr s’a reîntors ârăşl Cosciugul a fost dus în sala de aştep
trecea, pentru căutarea sănătăţii sale, întâmpină însă un sprijin tare, o în la ţărm. împărătâsa a fost transportată la tare, care era îmbrăcată întrâgă în doliu.
în acel ţinut frumos şi romantic. curajare binefăc.etâre, în alipirea şi otel şi aici şl-a dat sufletul după o jumă De asupra se putea ceti inscripţia: Elisa-
n
u
Ucigaşul, care s’a repecfit asupră-i credinţa, cu care-1 îmbrăţişeză în tate de oră. Cele din urmă cuvinte . ale ei betha Austriae Iniperatrix . Cosciugul a fost
u
şi a lovit’o cu pumnalul drept în aceste clipite grele ale vieţei sale au fost: „Ce s’a întâmplat cu mine ? Un aşe4at pe un catafalc, gardiştii şi apro4ii
inimă, este una din acele fiinţe bes poporele monarcbiei, şi în încrede preot a fost adus iute, ca să-i dea ultima îşi ocupară locurile destinate, âr persona
tiale şi nenorocite, cari se numesc rea ce, după cum însu-şî a mărturi binecuvântare. lul de curte s’a retras pe treptele de ru
anarchiştî. sit, o are în Dutnne4eu. Ucigaşul a luat’o la fugă, der fu. zărit găciune din drâpta şi stânga; apoi se în
0
De-o săptămână încbce t6tă mo- Cei ce bau vă4ut în 4Î1®! aces de doi birjari, cari, alergând după el, îl cepu ceremonia funebră.
narcbia nostră este în doliu, tdte tea spun, că monarchul nostru su- prinseră şi-l deteră pe mâna poliţiei. Pe Binecuvântarea cadavrului a făcut’o
popdrelo ei sunt adenc mişcate de poită lovitura sorţii cu o extra drum ucigaşul a cfis între altele: „Am ne- preotul curţii Laurenţiu Mayer, cu mare
jalea, în care l’a adus acest dureros ordinară tăria de suflet, că-şî ur- merit de sigur bine. Trebue, că am omo- asistenţă de pi-eoţl. Binecuvântarea a ţinut
cas pe Majestatea Şa, mult cercatul mâză afacerile de guvernare, 4icând, rît’o!“ Poliţia a aflat la el un pasport mi 9 minute. După săvârşirea ei lacheii ridi
nostru Domnitor, şi întrăga familia că acestea nu pot se sufere întreru litar, din care se vădu, că îl chiamă Luigi cară ârăşl pş umeri cosciugul, şi în aceeaşi
împărâtăscă. Dâr nu numai în mo- peri. Cu tâte acestea, sguduit de Luccheni, că e născut în'Paris la 21 Apri ordine l’au dus la carul mortuar din
narchiă şi în mijlocul popdrelor ei, măbnire, simte trebuinţa de-a se re lie 1873 şi că cu domiciliul se ţine la Parma stradă. Cortegiul plecă apoi spre palatul
ci în tâtă Europa, ba la tdte popo- trage pe cât-va timp de lângă vîl- (Italia). Ucigaşul spuse, că el a voit să omore curţii, trecând prin stradele Mariahilfer şi
rele lumei a aflat răsunetul cel mai târea vieţei agitate din capitală la mai întâiă pe ducele de Orleans, dâr pei^end Rabenberger spre strada Ring cătră palat.
dureros mortea împărătesei-regine şi Ischl, unde va lucra departe de sgo- urma acestuia, a aflat, că împărătâsa e în De alungul acestor strade făceau spalier 13
a întâmpinat cea mai mare indignare moţul oraşului mare. Trebuinţei Geneva şi a pândit’o, căci o cunoscea, vă- batalioue de pedestraşi, infanteria bosniacă
fapta îngrozitdre a acelui neom. de-a avâ linişte este a se ascrie şi (jându-o mai de mult la Pesta. şi trupe din Landwehr în ţinută de gală.
Cu doliul şi cu dovezile de sim- hotărîrea Majestăţii Sale, ca să nu Aşa s’a întâmplat omorul. Acum de Publicul privea trecerea cortegiului într’o
patiă ale popdrelor credinciose de se mai ţină nicî o festivitate oficială curge cercetare. Luccheni, după legile can adencă tăcere şi cu capul descoperit. Ou
sub sceptrul Majestăţii Sale, augus din cele prevă4ute pentru jubileu. tonului Geneva, unde nu e pedâpsă de tote că mulţimea era imensă, ordinea a
tului nostru monarcb, se întrec, am Se mâi vorbesce, că Majestatea Sa, mârte, pâte fi condamnat numai la muncă fost perfectă.
putâ 4ice, manifestaţiunile de con- după înmormântarea împărătesei re silnică pe viâţă. Orologiul din biserica Augustinilor
dolenţă ale străinătăţii. Pe când gine, va da un manifest eătră po- Sosirea cadavrului in Viena, bătu cesul 11, când conductul funebru sosi
scriem aceste rendurî, sunt întruniţi pârele monarchiei, şi că are de gând Joi la 10 ore sera rămăşiţele pămân la palat. Tote clopotele bisericelor din
în Viena capetele încoronate din se introducă de pe-acum pe archi- tesc! ale împărătesei-regine au sosit la gara Viena sunau şi sunetul lor se amesteca cu
multe state şi representanţii apropo ducele Francisc Ferdinand, viitorul de Sud din Viena. Etă în ce mod a fost bătăile tîmpite al tobelor. Se au4i deodată
ai tuturor domnitorilor lumei, car! moştenitor al tronului, în agendele primit trupul mort al nenorocitei-împă- comanda: „ G'ewehr herans. Pus cile se des-
/a
îneungiură pe adenc măbnitul nostru de guvernare. rătese: cărcarâ şi miliţia făcu onorurile. Intr’aces-
domnitor în momentul trist de des Dorinţa nostră cea mai ferbinte Viena, 15 Septemvre. Punct la 10 ore tea preoţimea, care grăbi pe strade late
părţire de iubita sa soţiă, a căreia în aceste momente de jale generală trenul separat al Curţii, care aducea din rale la palat, aştepta în Schweizerhoff cos
înmormântare se face astăcjî. este, ca ceriul se dea mângăiare ini- Geneva osămintele împărătesei-regine, a ciugul împărătesei.
Înainte cu 44 de anî împără- mei profund rănite a Majestăţii Sale sosit în gara de Sud. O linişte mormântală Sosi atunci şi Majestatea Sa monar
tesa-regină Elisabeta şi-a făcut in de cruda nenorocire, ce a sjuns pe domnea; nu se putea audi decât ici-colo chul, care veni din Schonbrunn la palat în
trarea îd Viena, ca tînăra şi încân- ÎDalta sa soţiă, şi se-i dea tăriă, ca câte-un plâns înecat. Cetăţenii salutară cu trăsură închisă. Monarchul întră în biserica
tătdrea miiesă a Majestăţii Sale, fi să pâtă îndura şi aoestă grea şi a- capetele descoperite sosirea trenului. De palatului şi ocupă locul prim. Era însoţit
ind întâmpinată cu cea mai mare mară durere, putându-ş! dedica pu locomotivă erau legate două vagâne de sa de archiducesa Maria Valeria cu soţul ei,
bucuria şi cu cel mai mare entu- terile betrâneţelor sale în împlinirea lon, după cari urma vagonul de doliu, în de archiducele Francisc Salvator, de prin
siasm. Joi şi a făcut intrai ea în ca sP.ntei şi marei sale cbiămărl pentru care se afla cosciugul. ţul Leopold al Bavariei cu soţia sa Gisela
pitala cernită, aşecjată în cosciugul, binele popârelor şi a împărăţiei, al Cei dintâiă, cari s’au văcjut, au fost per- şi de archiducele Iosif August.
în care a băgat’j mâna blăstămată cărei stăpânitor este. sonele din suita împărătesei, cari au plecat Când monarchul şi ceilalţi membrii ai
a ucigaşului. Pe tot drumul, dela din Geneva, însoţind cosciugul pănă aici. familiei vă4ură cosciugul, au isbucnit în-
Geneva începând, trenul funebru îm Aceştia se coborîră mai îutâiii din tren. tr’un plâns sgomotos. Lacrimile curgeau
A t e n t a t u l .
părătesc, care aducea rămăşiţele pă Femeile isbucniră în plâns sgomotos, aprope părău pe faţa Majestăţii Sale.
mântesc! ale împărătesei-regine, a Etă cum s’a întâmplat îngrozi nicî un ochih din miile, cari se aflau la Cosciugul a fost pus pe catafalc şi a
fost întâmpinat de milione de dmenî, torul atentat: gară, n’a rămas neudat de lacrimă, chiar şi fost de nou binecuvântat de preotul Mayer.
cari l’au salutat cu capetele desco De mai multă vreme împărătesa pe militarii plângeau. Trenul s’a despărţit în Cu adâncă jale şi tristeţă se cântă : Cir-
perite în sunetul clopotelor. trecea în Elveţia. Erî săptămâna a făcut o două şi pe peron n’a rămas decât vagonul cumdedermt ine gemitus morţiş! La au4ul
Mare şi adâncă este jalea, ce escursiune la Geneva. Sâmbătă după ameclî mortuar. Atunci 8 lachei de curte îmbră acestei mişcâtore cântări monarchul şi cei
se concent.eză în momentele aces a plecat dela otelul „Beaurivage pe jos, caţi în negru au păşit la uşa vagonului, din jurul său au plâns cu amar.
w
tea în Viena. Unul după altul a per- dimpreună cu dama palatului şi cu un ser au intrat şi au ridicat cosciugul. Era un Era punct ora 12 când sună ultimul
w
dut Majestatea Sa—care tocmai acum vitor, ca să plece cu vaporul, care ancora moment de adâncă jale. N’a fost ochiâ, acord din „Miserere şi când se sfîrşi bine
se pregătea a serba, dimpreună cu în cea mai mare apropiare de hotel. Pe la care se nu verse lacrime. Cei 8 lachei ri cuvântarea cadavrului. Cosciugul a fost dat
supuşii săi jubileul de 50 de ani al mijlocul drumului pândea un om, care în dicară în mare linişte cosciugul şi-l duseră în grija supremului măestru de curte al
urcărci sale pe tron—membri scump! dată’ce a zărit pe împărătesa, s’a aruncat în sala de aşteptare a gărei străformată în împărătesei, care luă cele două chei.
ai familiei sale. Numai înainte cu spre ea şi i-a dat o lovitură cu un pumnal capelă. Când lacheii cu cosciugul trecură Astfel s’a petrecut sosirea cadavrului
opt anî a perdut pe unicul său fiiu, în partea inimei. împărătâsa căcju la pă pe dinaintea companiei de onore, se audi împărătesei-regiue în Viena şi ridicarea lui
pe principele moştenitor Rudolf, şi mânt, dâr după câte-va momente se ridică comanda liniştită a comandantului: „Pri pe catafalcul din biserica palatului, de unde
fe
acum, în prejma jubileului său, în ârăşl şi merse încă vre-o cinci cj * de paşi viţi la stânga . In momentul acesta se va îmormenta a4l la 4 ore în cripta
00
ioc de-a se bucura alături cu ado pănă pe vapor. se putu audi încet sunetul tobei îmbră mănăstirei Capucinilor.
