Page 22 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 195—1898.

Ucigaşul Luecheni. Luecheni îşi petrece timpul în închi- mitat, în care patru din cinci părţi aparţin WEStoreo alegere în Herman.
sore cu cetitul, sâu scrisul. El capătă pe cji poporului săsesc şi român.
Judele instructor a ascultat în 13 1. c. Pe cum soim, în locul răposa­
560 grame pâne, un jumătate litru de cafea
lung timp pe ucigaşul împărătesei, Luc- tului conte Andrei a Bethlen, care pe
cu lapte şi un litru de supă şi legume ;
se
cheni. „Vreau să dovedesc" cfi acesta, Dumineca şi Joia mai capătă încă 250 Mişcarea electorală în Bucovina. basa unei învoelî cu Saşii fusese
„că nu sunt nebun". El mărturisi, că pila ales deputat în cercul . Hermanului
grame carne.
ce i-s’a arătat, este a lui şi că cu ea a o- Pilele acestea au fost în Buco­ din comitatul nostru, s’a publicat
morît pe Impărătesa. El a cumpărat’o dela vina alegerile de „electori", sâu cum nouă alegere suplementară de de­
un ferar din Lausanne. După aceea Luc- In adunarea comitatului îi mai numesc după nemţie „val- putat
cheni şi-a descris viaţa de pănă acuma. ISraşoVţ ce s’a întrunit Joi înainte de mani“ (dela „wahlmânner"). Adecă Acesta alegere se va face Joi
El spuse, că s’a născut în Paris, că nu-şl amedi, s’a decis, la propunerea fişpanului, alegătorii aleg pe aceşti electori, cari în 22 Septemvre st. n.
cunbsce părinţii. Nu-şl aduce aminte de de-a trimite o deputăţie, care să represente apoi ei singuri au se alâgă pe de­ Am arătat deja în numărul tie-
Paris, ci numai de timpul cât a stat ca comitatul la înmormântarea împărătesei-re- putaţii pentru dieta Bucovinei. S’au cut de Duminecă, că comitetul să­
copil mic în spitalul din Parma. Când s’a gine în Viena. Deputăţia constă din fişpa- ales electorii din t6te districtele, der sesc din Braşov — care în majori­
făcut de 10 ani i-au dat drumul şi i-s’a nul Maurer, vice-şpanul Priderie Jeltel, loc­ s’au întâmplat multe volnicii şi ne- tate se compune din Saşi moderaţi —
spus, că de aici încolo trebue el însuşi ţiitorul de primar Oscar Alesius, şi advo­ legalităţi, mai ales în districtul Su­ a hotărît, ca şi de astă-dată „căl-
să-şi câştige pânea de tote cfil ! - Până la catul Iosif Puşcariu. Mai departe s’a decis cevei faţă cu Românii. cându-şî pe inimă" să alâgă în acel
6 0
al 20-lea an al etăţii, Luecheni a lucrat în să se trimită Maiestăţii Sale şi înaltei case Piarul naţional român din Cer­ cerc un Maghiar guvernamental,
Parma la diferite meserii, după aceea a domnitore o adresă de condolenţă. năuţi „Pc^rm" a sbiciuit aceste vol­ adecă să se ţină de învoiala făcută
servit la miliţie în Caserta şi Neapole. După-ce s’a cetit textul adresei în nicii săvârşite mai ales de căpita­ mai de m u l t cu guvernul. Şi acesta,
Scăpând de miliţiă a devenit servitor în­ limba maghiară, germană şi română, mem­ nul Doziokiewicz şi de comisarul pentru-că aşa ar pretinde interesele
tr’o casă princiară. Stăpânul lui l’a trac­ brul Dr. A. Mureşianu a cerut cuvântul şi Zierhoffer. S’a plâns în contra lor şi Saşilor.
tat bine, „cu tote astea — cfi el — a fost arătând, că toţi se unesc într’o unanimă gazeta nemţâscă „Bucovinaer Post“. Nu se soia încă cine va li can­
ce
acesta idea mea!" — Ce ideâ? îl întrebă manifestaţiă de doliu şi de simpatiă cătră Procuratura din Cernăuţi n’a lăsat didatul. In cele din urmă însă li-s’a
judele.—„Eram anarchist, fără să-o sciu".— înaltul tron, cjice, că spre a da mai bun însă se se lăţescă numerele acestor dat de scire celor din comitetul să­
Părăsind serviciul acela, Luecheni a pribe­ înţeles şi mai mare greutate acestei mani- două gazete, în care se vorbia de sesc, că guvernul doresce, ca în cer­
git prin Italia şi apoi a muncit opt luni festaţiunl din partea tuturor neamurilor,
nelegiuirile la alegeri, ci le-a confiscat cul Hermanului să fiă ales secreta­
ia nisce lucrări de pământ în Sonnenberg, ce locuesc acest comitat, în pasagiul, unde şi nimicit. rul de stat în ministeriul de interne
cantonul Ziirich. In 1894 s’a dus la Viena, se vorbesce de întristarea şi doliul, ce a Din causa acesta acel număr al Emeric Jakabffy, fostul viceşpan şi
unde a stat scurt timp, apoi s’a dus la cuprins pe toţi, să se dică în loc de cu­ „P.atriei“ a apărut pe pagina întâiu apoi flşpan ai camitatului Caraş-
Budapesta, unde a stat două săptămâni. vântul „naţiune" — „poporele din acest co- alb, arătând numai, că pagina întâiQ Severin, cunoscut ca mare contrar
u
u
Aici avu el prilegiul a vede de două ori pe mitat , ori „din acesta Ţfră . Incheiă scurta a fost confiscată. al naţionalităţilor.
Impărătesa Elisabeta. sa vorbire esprimând convingerea, ’eă toţi Partidul naţional român a can­ Saşii „verejî" au fost nemulţămiţî
La recomandarea consulului italian, membrii congregaţiei vor fi de acord a-se didat pentru districtul Sucevei pe cu hotărîrea comitetului săsesc, care,
Luecheni a primit un bilet de călătoriă pe face acestă schimbare în pasagiul ”amintit.
d-1 V. cav. de Pruncul, însă în ciuda cjic ei, nu mai are nici un înţeles,
calea ferată până la Fiume, de unde s’a Fişpanul, ca să nu mai aducă la vot hotărîrilor comitetului naţional, pă­ după-ce deputaţii saşi au eşit din
dus pe jos la Triest. Aici consulul italian acestă propunere, a dis câte-va cuvinte,' rintele archimandrit Giuntuleac s’a fă­ partida guvernului. De aceea ei au
i-a refusat sprijinul şi l’a dat pe mâna po­ că-i pare rău, că membrul Mureşianu vine cut câdă de topor al străinilor şi cerut să se alegă la Herman un
liţiei, care l’a ţinut închis patru (file şi l’a tocmai acum cu o astfel de propunere etc. voesce să ajungă la deputăţie în Sas, ca deputat.
escortat apoi la graniţă. In urmă el a lu­ şi în cele din urmă enunţă, că s’a primit ciuda Românilor. De aci s’a născut o căită între
crat în multe oraşe italiene şi a mers apoi adresa, şi încheiă şedinţa. E mare indignarea Românilor „verejî" şi „moderaţi"; care s’a înăs­
la Lausanne, unde a fost un zelos cerce­
Despre acest incident, care s’a petre­ bucovineni în contra părintelui Ciun- prit după ce a eşit din găăce ca
tător al adunărilor socialiste şi anarchiste.
cut în totă liniştea şi seriositatea, propu­ tuleac. „Deşteptareadin Cernăuţi candidat numitul Jakabffy.
Luecheni asigură, că n’a luat parte la tur- nătorul vorbind forte scurt, moderat şi în- c}ice, că atunci când îl sprijinesc duş­ Intre aceea s’a dus o deputa-
burările din Milano. Pe timpul acela lucra
tr’un ton de tot conciliant, amăsurat mo­ manii, Românii nu-1 mai pot spri­ ţiune de Saşi din comunele Her­
în Saivan şi înainte cu vr’o două săptă­
mentului, tote foile unguresc! au primit o jini. Cum l’ar şi pute sprijini, când man, Preşmer şi Sân-Petru la pro-
mâni se reîntbrse la Lausanne (Elveţia).
telegramă fârte tendenţibsă, în care spun lucrâză în potriva Românilor. „Nici topresbiterui evangelic al Braşovului,
Luecheni a mărturisit fapta în tbte amă­
neadevăruri. Mai întâii! este cea mai gro­ nu se va afla un singur Român de Franz Obert, şi l’au rugat să primăscă
nuntele ei; el e de părere, că prin crima
solană minciună, că procederea d-lui Mu­ Domne ajută, care ar cuteza să frângă a fi candidatul lor la alegere, şi
sa îngrozitore ar fi înaintat causa anar-
reşianu ar fi produs turburare în adunare. firul sfânt al unirei ndstre şi să 1 Obert a şi primit candidarea.
chistă, negă însă că ar fi avut complici.
Toţi, fără deosebire, au rămas forte liniş­ sprijinescă pe alesul căpitanului" -- Supărată pe asta, făiă săsâscă
Unul din corespondenţii cjiarului „N.
tiţi, nici măcar un cuvânt nu s’a au- c|ice numita făie în drepta sa indig­ moderată „Kronstâdter Tagblatt" a
fr. Presse" a fost de faţă la o ascultare a
clit nici chiar din partea Maghiarilor. nare. şi apeleză la electorii români imputat lui Obert, că s’a făcut can­
ucigaşului. El «^ice, că e de statură de mij­
Şi mai cutezată este însă minciuna, ce s’a ai districtului Suceva, ca să dove- didatul „verejilor" şi că lucrâză în
loc, îndesată. Pe grumazii săi laţi stă un
telegrafiat la Budspesta, că chiar şi între dâscă, că sunt Români adevăraţi şi contra hotărîrei comitetului săsesc
cap mare. Fălcile îi sunt late, par a forma
membrii români ai congregaţiei ar fi pro­ se voteze pentru candidatul comite­ din Braşov. Obert a răspuns, că n’a
o liniă cu gâtul, ceea-ce face ca figura lui dus „mare surprindere" propunerea de tului naţional. primit candidatura, ca omul „vereji­
să apară şi mai îndesată. Faţa îi este forte
mai sus. Şi în districtul Rădăuţului se lor", ci numai ca Sas.
brună, are un nas lat şi tîmpit şi o mus­ ridică mulţi în contra candidatului
Isvorul, dela care au primit foile din Acum comitetul săsesc distric­
taţă blondă ţeposă. Are ochi strălucitori partidei naţionale. Asemenea în dis­
Peşta informaţia tendenţiosă şi falsă, se tual din Ţera Bârsei face apel, ca
verdii-cenuşii, cufundaţi în orbit^, şi din
vede a fi oficina foiei ungurescl din Bra­ trictul Cernăuţului se ridică contra Saşii să alegă pe candidatul său
care aruncă vii priviri când vorbesce. Pă­
şov, care atacă în- mod forte necuviincios candidatului roman, notarul Dr. Nicu Jakabffy, cjicâud: „Alegătorilor, care
rul îi este creţ şi nu prea lung; braţele
şi veninos pe membrul Mureşianu, impu- JBlăndu, o droie de candidaţi străini. se ţin de partida poporală săsâscă,
lui par a fi prea lungi pentru acest corp,
tându-i, că a vrut să conturbe armonia ma­ Sperăm însă, că electorii români nu le este permis să lăse a fi încur­
şi le mişcă mult când vorbesce. Mânile lui
nifestaţiei de doliu, pe când tocmai din îşi vor face datoria lor naţională pe caţi de candidatura d-lui Francisc
mari şi dure se mişcă atunci viu prin aer.
contră, a voit s’o întărescă, cerând, ca să deplin, şi vor duce la învingere pe Obert, ce este sprijinită de verejî.
Luecheni a răspuns cu înspăimântătore li­
nu se vorbâscă numai de naţiunea ma­ candidaţii partidei naţionale române. Candidatul nostru este şi rămâne
nişte la tote întrebările, ce i-le-a pus ju­
ghiară în adresa de condolenţă a unui eo- Emeric de Jakabffy".
dele instructor.
FOILETONUL „GAZ. TRANS." S. Scriptură a ‘testamentului vi sce, ca îndemn statornic, ca să cu­ mozaismului, pentru aceea cuprinsul
vechiu, care în prima liniă este pro­ prindă, decă vor putâ, tdtă lumea. Talmudului e de natură religiosă şi
prietatea poporului jidovesc, în ade­ Aşa-deră isvorul, din care se de drept; cu tote acestea însă se
Talmudul şi instrucţiunea văr cuprinde în sine tote legile reli nutresc Evreii, din care scot ei tra- estinde şi la cestiunî din evul ve­
giose şi morale, cari sunt racjimul diţiunea străbună, nu sunt cărţile chiu, cari au preocupat atunci lumea.
poporală la Evrei. vieţei unui popor. Inse chiar după sânte scrise de Moise, ci Talmudul. Aşa este în el vorba despre deo­
mărturisirea în parte a acestei cărţi Jidovii cred tare şi afirmă, că Moise sebite superstiţiunî şi mitologii orien­
Jidovii sunt un popor din cele istorice, Evreii prea adese-orî s’au pe muntele Sinai a căpătat dela tale, ţesute în amestec fabulos cu
mai materialiste în lume. Ei au o îndreptat in contra acestor legi, şi Dumnecjeu două feluri de leg;, unele povescî, cu glume, fantasii, cu fan­
istorie aprâpe de 4000 de ani, der pentru aceea Dumnecjeu a lăsat, ca le a scris în aşa numitele 5 cărţi, er tome şi cu întregă legiunea absur­
în privinţa mânerului nicl-odată n’au spre pedepsă, să-i ajungă catastrofe celelalte le-a dat prin graiu viu lui dităţilor.
format vre-o naţiune compactă. atât de mari. Aron şi bătrânilor poporului. Aceste Din tdte reese evident, că Tal­
De când au apărut pe bina lu- In decursul timpului Evreii au legi date prin graiu viu s’au păstrat, mudul este din tâte punctele de
mei, ei au suferit încercarea şi plaga ajuns aşa departe, că s’au lăpădat ca tradiţiune din generaţiune în ge- vedere iodua fidelă a Jidovismului.
cea mai neaucjită, căci şi-au p^rdut de Dumnezeu şi de legile lui, âr ca neraţiune, pănă ce în fine le-a scris Să vedem acum, întru cât se
patria şi s’au împrasciat peste întreg se-şî uşureze consciinţa, într’atâta au rabinul din Tiberia, Iehuda, cam pe ocupă Talmudul cu educaţiunea şi
rotogolul pământului şi, în mănia estins legile Testameutului vechiu, la anul 200 d. Chr. crescerea tinerimei. După mărturi­
tuturor acestor pierdeiî, poporul încât, după firea lor de ra3să, au Lăsăm la o parte alte obser­ sirea pricepătorilor şi a celor ce au
acesta tiăesce încă, ba chiar acestă născocit cu tdtă agerimea minţii vări critice în privinţa acestei afir­ studiat Talmudul, precum şi după
tenacitate îi asigură esistenţa în vii­ Talmudul. mări. Atât e sigur, că în acestă mărturisirea lui Leopold Hubert,
torul depărtat. Acest Talmud al lor i-a oprit carte este îrgrămădită lucrarea ge­ care încă s’a ocupat cu studiarea
Creştinul adevărat cunâsce — pe Evrei de orî-ce atingere cu „pă­ niului jidovesc nu numai de 8 vâcurî, Talmudului, înainte de timpul capti­
pe basa profeţiei Domnului Christos gânii", pe cuvânt, că ei sunt popo­ dedrece cu adunarea materiei de prin vităţii la Evrei nici vorbă n’a fost
— causa şi scopul acestei rătăciri. rul ales al lui Dumnecjeu, din care Palestina şi Babilonia s’a ostenit despre şcălă, cu atât mai puţin nu
Totuşi e curios caracterul puterei causă s’au făcut îngânfaţî şi încre- genialitatea jidovescă mai mult putem vorbi despre ore-carî date
jidovesc!, precum şi ceea-ce nutresce cjuţl faţă do celelalte popdre; şi acâstă decât o miie de anî. Scopul întregei din acestă epocă privitore la esis­
şi susţine acâstă putere. separare şi încredere în sine le ser­ lucrări este lăţirea mai departe a tenţa şcălelor. Aşa-dâr educaţiunea